34,380 matches
-
numelui nu se folosește decât pentru cei aflați în viață. Și mai este ceva: rareori sunt două plăcuțe la fel. Pe vremuri, nu mai știm dacă și astăzi, o stradă centrală din Constanța se chema, în funcție de plăcuțele succesive, „Marcus Aurelius, împărat roman”, „Marcus Aurelius” sau „Marc Aurel”. Cât privește așezarea la vedere a plăcuțelor, dacă nu chiar lipsa lor, ce ar mai fi de spus? Nu e vorba de o banală neglijență a edililor, ci de un act anticultural. Alte amintiri
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
magmă, pastă fără reliefuri, fără proeminențe. Ce greu le va fi fost profesorilor mei de atunci să le prezinte ca poezii de autentică valoare, Într-o vreme când creația eminesciană Însăși era redusă la fragmentul discursului rostit de muncitor din Împărat și proletar și Viața. În demonstrarea anomaliei sub cheia căreia stătea așezată Întreaga noastră cultură nu a fost omis de către Ion Anton Datcu nici Festivalul tineretului din 1953 când era o mare foamete În țară, dar magazinele au fost umplute
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
Bratu Iulian Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, îl compară pe Traian Băsescu, președintele României, cu un împărat roman. Reprezentantul Executivului a fost prezent în ediția de marți a emisiunii „100 de minute”, de la Antena 3, unde a vorbit despre refuzul șefului statului de a semna memorandumul pe care Guvernul l-a stabilit cu FMI. Mirel Palada a
Cu ce îl compară Palada pe Băsescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33779_a_35104]
-
în ediția de marți a emisiunii „100 de minute”, de la Antena 3, unde a vorbit despre refuzul șefului statului de a semna memorandumul pe care Guvernul l-a stabilit cu FMI. Mirel Palada a spus că Traian Băsescu „seamănă cu împăratul roman Nero, care privea cum arde Capitala regatului, doar pentru propria satisfacție”. Vezi și: Replică de la Guvern pentru Băsescu: E beat! Alcoolul dictează
Cu ce îl compară Palada pe Băsescu by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/33779_a_35104]
-
de cititorul chinez obișnuit și contemporan, dotat cu puteri de lectură, s-ar zice, supranaturale. Dacă vom adăuga că, printre best-sellers-urile anului 2012 în China, se află traducerea „Cugetărilor” lui Marcus Aurelius, vă veți explica, poate, succesul lui Joyce: între Împăratul filosof din secolul I d.Chr. și filosoful chinez din secolele VI-V î.Chr. fiind oarecare legătură de idei, de ce nu le-ar plăcea mâncătorilor de orez să se înfrupte bob cu bob din textul în filigran și în palimpsest
Cât de irațional este succesul literar () [Corola-journal/Journalistic/3192_a_4517]
-
dedicată desenelor lui Dürer a reprezentat o nouă etapă în efortul Galeriei Naționale din Washington de-a prezenta publicului american valori deosebite ale artei Europei nordice. Ansamblul de desene de Dürer aparținând Albertinei își are originea în pasiunea cvasi-obsesivă a împăratului Rudolf al II-lea pentru opera maestrului din Nürnberg. Este de departe cea mai bogată colecție Dürer din lume, cu zeci de lucrări din fiecare etapă a creației artistului, de la un autoportret compus la vârsta de 13 ani, schițat cu
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
la acuarelă, de la creion la guașă, folosind hârtie obișnuită sau tratată în nuanțe de albastru. Toate aceste combinații de subiecte și tehnici diferite precum și posibilitatea de a vedea în realitate desene celebre - Adam și Eva, Mâini împreunate pentru rugăciune, Portretul împăratului Maximilian I, Bătrân în vârstă de 93 de ani - prezentate nu izolat ci în contextul lor evolutiv, cu modificări și revizuiri, mențin interesul privitorului pentru o manifestare care ar fi putut fi monotonă. Chiar dacă gravurile și nu desenele au fost
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
realizate pe parcursul taberei vor fi prezentate într-o expoziție care va avea loc la București în luna august a acestui an, prin care ne propunem să readucem în conștiința publicului existentă unui loc miraculos, ce odinioară a fost considerat de către împăratul Austriei ca fiind „cea mai frumoasă stațiune de pe continent".
„Cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32724_a_34049]
-
cuvânt obișnuit încă la poporul din Transilvania, îndeosebi în colinde sau în cântece de Crăciun, în forma Leru-doamne, care se repetă după fiecare vers sau strofă”, ler fiind cunoscut și ca nume propriu „al celui mai strălucit și mai puternic împărat, Leru-împărat”. În continuarea lui Budai-Deleanu, un secol mai târziu, informatorii rurali ai lui Nicolae Densușianu menționează că în localitățile lor de baștină se consideră că „Leriu Doamne este un mare împărat de răsărit, care trecuse multe țări și mări cu
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
nume propriu „al celui mai strălucit și mai puternic împărat, Leru-împărat”. În continuarea lui Budai-Deleanu, un secol mai târziu, informatorii rurali ai lui Nicolae Densușianu menționează că în localitățile lor de baștină se consideră că „Leriu Doamne este un mare împărat de răsărit, care trecuse multe țări și mări cu oști nenumărat de multe”; sau că: „A fost un domn, anume Ler împărat, și a avut un fecior”. O relatare mai amplă, datorată informatorului Neculai Istrate, de 108 ani, ne precizează
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
lui Nicolae Densușianu menționează că în localitățile lor de baștină se consideră că „Leriu Doamne este un mare împărat de răsărit, care trecuse multe țări și mări cu oști nenumărat de multe”; sau că: „A fost un domn, anume Ler împărat, și a avut un fecior”. O relatare mai amplă, datorată informatorului Neculai Istrate, de 108 ani, ne precizează că: „Lerul Domnul... ar fi avut o fată mare, care iubea un tânăr. Împăratul, nevoind a o mărita după acel tânăr, a
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
sau că: „A fost un domn, anume Ler împărat, și a avut un fecior”. O relatare mai amplă, datorată informatorului Neculai Istrate, de 108 ani, ne precizează că: „Lerul Domnul... ar fi avut o fată mare, care iubea un tânăr. Împăratul, nevoind a o mărita după acel tânăr, a izgonit-o din casa lui la tânărul acela care locuia într-un bordei..., în cele din urmă, Lerul împărat... s-a smintit, și-a pierdut toată averea, murind nebun”. Analizând mai atent
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
că: „Lerul Domnul... ar fi avut o fată mare, care iubea un tânăr. Împăratul, nevoind a o mărita după acel tânăr, a izgonit-o din casa lui la tânărul acela care locuia într-un bordei..., în cele din urmă, Lerul împărat... s-a smintit, și-a pierdut toată averea, murind nebun”. Analizând mai atent informația, observăm că fetele lui Ler împărat apar și ele frecvent în folclorul românesc, cu precădere în descântece, acolo unde se spune: „Tu, bubă.../ Să te duci
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
tânăr, a izgonit-o din casa lui la tânărul acela care locuia într-un bordei..., în cele din urmă, Lerul împărat... s-a smintit, și-a pierdut toată averea, murind nebun”. Analizând mai atent informația, observăm că fetele lui Ler împărat apar și ele frecvent în folclorul românesc, cu precădere în descântece, acolo unde se spune: „Tu, bubă.../ Să te duci la fetele lui Ler împărat”; sau: „Fetele lui Lei împărat!/ Ele te-au scuipat” (Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, Buc
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
a pierdut toată averea, murind nebun”. Analizând mai atent informația, observăm că fetele lui Ler împărat apar și ele frecvent în folclorul românesc, cu precădere în descântece, acolo unde se spune: „Tu, bubă.../ Să te duci la fetele lui Ler împărat”; sau: „Fetele lui Lei împărat!/ Ele te-au scuipat” (Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, Buc. 1900, I, 1, p. 609 et 656)... De regulă, ele au aici un caracter infernal, Ler împărat fiind tatăl strigoaicelor, moroaicelor etc. Sunt demoni investiți
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
nebun”. Analizând mai atent informația, observăm că fetele lui Ler împărat apar și ele frecvent în folclorul românesc, cu precădere în descântece, acolo unde se spune: „Tu, bubă.../ Să te duci la fetele lui Ler împărat”; sau: „Fetele lui Lei împărat!/ Ele te-au scuipat” (Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, Buc. 1900, I, 1, p. 609 et 656)... De regulă, ele au aici un caracter infernal, Ler împărat fiind tatăl strigoaicelor, moroaicelor etc. Sunt demoni investiți cu funcționalitatea ielelor, dar spre deosebire de
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
bubă.../ Să te duci la fetele lui Ler împărat”; sau: „Fetele lui Lei împărat!/ Ele te-au scuipat” (Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, Buc. 1900, I, 1, p. 609 et 656)... De regulă, ele au aici un caracter infernal, Ler împărat fiind tatăl strigoaicelor, moroaicelor etc. Sunt demoni investiți cu funcționalitatea ielelor, dar spre deosebire de demonii feminini ai pădurilor, pe care Mircea Eliade îi pune în legătură cu cultul Dianei, fetele lui Ler împărat par mai degrabă reminescențe ale unui cult acvatic: „...Ci te
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
656)... De regulă, ele au aici un caracter infernal, Ler împărat fiind tatăl strigoaicelor, moroaicelor etc. Sunt demoni investiți cu funcționalitatea ielelor, dar spre deosebire de demonii feminini ai pădurilor, pe care Mircea Eliade îi pune în legătură cu cultul Dianei, fetele lui Ler împărat par mai degrabă reminescențe ale unui cult acvatic: „...Ci te du în ale coame a cerbilor,/ În copitele ciutelor,/ În smârcurile mărilor./ Că acolo vă așteaptă să cuțitați/ Și se înțepați pe fata lui Ler împărat,/ Cea grasă și frumoasă
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
Dianei, fetele lui Ler împărat par mai degrabă reminescențe ale unui cult acvatic: „...Ci te du în ale coame a cerbilor,/ În copitele ciutelor,/ În smârcurile mărilor./ Că acolo vă așteaptă să cuțitați/ Și se înțepați pe fata lui Ler împărat,/ Cea grasă și frumoasă;/ Și v’așteaptă cu mesele întinse/ Și cu făcliile aprinse.” (Tocilescu, op. cit., p. 582)... Înainte de a propune concluziile noastre să mai remarcăm doar că relictele folclorice referitoare la ler au o frecvență mai mare în nord-vestul
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
folclorice referitoare la ler au o frecvență mai mare în nord-vestul țării. În rest, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, existând localități în care, spune A. Fochi, „nu se știe nimic despre ler”. Structurând informațiile, rezultă următorul model narativ: un Ler împărat venit dinspre răsărit are, de regulă, mai multe fete. Din orgoliu, el o alungă pe una dintre ele, apoi, pierzându-și averea, înebunește. Această schemă narativă este decelabilă unitar sau fragmentar și în multe dintre basmele românești, exemple fiind Zâna
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
în panetnica poveste Ca sarea în bucate. Nu la urmă, pattern-ul fiind iterat și în trama din Regele Lear, protagonista shakespeariană calchiind nu doar modelul comportamental și psihologic din basmele românești, dar și relatările privitoare la fetele lui Ler împărat. Analizând nu atât „neașteptata sărăcie” imaginativă, cum definea folcloristul Moses Gaster arhetipalitatea unui motiv, cât inovațiile lui, devierile de la paradigmă, amprenta unică pe care o lasă etnotonusul fiecărui popor asupra unui motiv, vom putea da de sursa acestei scheme narative
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
Mac Lair, zeu apolinic considerat unul dintre primii regi legendari ai Ulster-ului și erou în saga medievală irlandeză intitulată Călătoria lui Bran fiul lui Febal. Dar ce legătură ar putea fi între un rege/ zeu al celților și Ler împărat din folclorul românesc? Paleoetnologia aduce câteva clarificări. Spre sfârșitul secolului al V-lea î.d.Ch, în timpul marii migrații celtice, triburile tauriscilor s-au stabilit în nord-vestul viitoarei Dacii (să nu uităm, colindele cu Ler împărat au o densitate mai
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
al celților și Ler împărat din folclorul românesc? Paleoetnologia aduce câteva clarificări. Spre sfârșitul secolului al V-lea î.d.Ch, în timpul marii migrații celtice, triburile tauriscilor s-au stabilit în nord-vestul viitoarei Dacii (să nu uităm, colindele cu Ler împărat au o densitate mai mare în Transilvania). Aceste triburi celtice au adus în arealul Daciei intracarpatice climaxul agrar recunoscut de arheologi: plugul cu brăzdar de fier, coasa, morile circulare de măcinat cereale, roata olarului cu turație rapidă etc. Creatorii culturii
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
cu „capra”, întru totul asemănător colindului galez cu „iapa” (y fari lwyd); sau comparați vasilca propițiatorie românească cu englezescul wassailing. Ilustrative pentru tot acest sincronism cultic sunt și două informații despre ler din chestionarele lui Densușianu, care îl indică pe împăratul Ler ca, nota bene!, întemeietorul colindelor: „Leru se zice că a fost un împărat de la care au și început colindele”. Coabitarea celților cu tracii nord și sud dunăreni este atestată de numeroase izvoare antice. Probus amintește chiar de un rege
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
vasilca propițiatorie românească cu englezescul wassailing. Ilustrative pentru tot acest sincronism cultic sunt și două informații despre ler din chestionarele lui Densușianu, care îl indică pe împăratul Ler ca, nota bene!, întemeietorul colindelor: „Leru se zice că a fost un împărat de la care au și început colindele”. Coabitarea celților cu tracii nord și sud dunăreni este atestată de numeroase izvoare antice. Probus amintește chiar de un rege celt pe nume Boreas (Boream, regem Celtarum), domnind el prin miticul lanț muntos Rhipae
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]