16,677 matches
-
rezonând în Plaiul Cloșani. Asemeni ilustrului său înaintaș, Alexandru Odobescu, în „Pseudo-kinigetikos”, Cornel Boteanu „bate câmpii cu grație”, dacă ar fi să-l parafrazăm pe marele critic literar George Călinescu. Dacă însă de la Odobescu moștenește erudiția, de la Geo Bogza a împrumutat precizia datelor, a faptelor, iar de la Ilie Purcaru precizia și siguranța judecății, uneori întinse până la paroxism. Că așa stau lucrurile, ne-o demonstrează autorul în prezentarea Mănăstirii Tismana, ori în pseudocronicile slugerului Tudor, prejneanul a cărui răsuflare o simți și
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revolta lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aura biografiei lui spirituale. Așa cum sugerează, fără modestie, în lucrarea sa „Ecce homo”, devorat de optica megalomană a ultimilor ani ai vieții, ani cruzi de boală, filosoful dorea să se erijeze el însuși în idol, în profet, care să
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
dedicată d-nei AURICA STROIA - mama scriitorului Gheorghe A. Stroia) a încărcat de emoție sufletele celor din sală și a umezit ochii mamelor prezente. "Mama e o pădure, în care niciun copac nu e uscat. E o pădure veșnic verde, care împrumută rădăcinilor dorul de lumină" - a mai spus autorul: Sâmbure de adevăr, mugur de credință, lacrimă doinind a jale de-atâta dor și neputință. * Rouă desculță a sufletului îmbogățită de lumina, răgazului unui călător obosit, zâmbet cald precum o pâine mirosind
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
malurile Tamisei. Deci după ce am vizitat puțin (mai trec eu pe acolo! Sic!) Galeria Națională din Londra, ziua mea educativă s-a încheiat cu vizionarea unui spectacol de balet la Royal Opera House, situată în districtul Covent Garden, de unde deseori împrumută și se suprapune cu acest nume. Vă dați seama ce norocoasă sunt!? Am ajuns să văd live un spectacol de balet la Royal Opera House. Și culmea norocului a fost că în actul al III-lea al spectacolului am văzut
JURNAL LONDONEZ (10) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346612_a_347941]
-
dă mâna cu primul invitat, domnul Fantastic, urmează domnul Mitul, domnul Sentiment, reprezentantul concepțiilor, filiat domnului Fantastic, nelipsind primitoarea doamnă Creația Românească având rolul a idealiza sărbătorește întrunirea cu cea Cosmică. Unde? Anume? Decât a utiliza spațiul vast al Audeologiei împrumutat de la Antici, fiindcă trebuie dezbătute pretențiile literare ale fiecărui invitat, privitor la memorizare, filozofie, simbolism, toponimie, semnificația genialului, toate subordonându-se instinctiv sursei începutului ca regulă relativă. Cam această scenă am găsit-o profilată cu oarecare stăruință a candidatului sentimental
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 401 din 05 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Noapte Raza de soare Stinsă-n ochii orbului Întuneric alb La plajă Fire de nisip- Veșnicia dintre maluri Stă tolănită Pauză Cântec întrerupt Tenorul împrumută Pasta de dinți... Grabă Ce mai vreme ! Turist strângând rucsacul Uitând ploaia Bucurie Film de desene Păpușă veche clipind Fetița râde Condiții Lampă de gaz Flama pâlpâie-n dungă Înghesuind lumina Referință Bibliografică: Noapte / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
NOAPTE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346675_a_348004]
-
de pod, iar Ivan având asupra lui numai „două carboave“, a dat câte una fiecăruia, zicând: „Na-vă! Dumnezeu mi-a dat, eu dau și Dumnezeu iar mi-a da, că are de unde!“ Iar Dumnezeu îi spune: „Cine dă săracilor, împrumută pe Dumnezeu ... Scriitorul a fost inspirat desigur de cuvintele lui Iov rostite la aflarea veștilor tragice a pierderii averii și a fiilor și fiicelor sale: „Dumnezeu a dat și Dumnezeu a luat. Binecuvântat să fie numele lui Dumnezeu” (Iov 1
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
cuvintele lui Iov rostite la aflarea veștilor tragice a pierderii averii și a fiilor și fiicelor sale: „Dumnezeu a dat și Dumnezeu a luat. Binecuvântat să fie numele lui Dumnezeu” (Iov 1:21) și de proverbul românesc: „Cine dă săracilor, împrumută pe Dumnezeu”. Unii i-au disprețuit și îi disprețuiesc pe cerșetori, îi consideră paraziți, leneși. De-a lungul secolelor problema a preocupat statele și au fost priviți diferit, în diferite perioade: când cu milă, când cu ostilitate. Mulți și-au
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
-n ciorba fără mămăligă, Să fie România - statul Cântând, când totul dă, la Rigă? Arginți, arginți, lei noi, lei vechi, Dansăm sub ei, pe datorie, C-avem destulă sărăcie Din văduvi bani, să dăm perechi - Sub comuniști, sub democrați, Ne-mprumutăm, ca o osândă - Luăm de la prunci, și de la tați, Și dăm tot sânge, ca dobândă - Arginți, arginți, lei noi, lei vechi, Și viața noastră e de piață, Luăm văduvi bani, și dăm perechi La clovn, dresor, sau la paiață - Și-
CÂNTEC DE LERUI-LER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351023_a_352352]
-
Dansăm sub ei, plătind postum Dobânzi, și-n viața de apoi, Ca niște zombii de consum - Arginți, arginți, lei noi, lei vechi, Dansăm sub ei, pe datorie, Că-avem destulă sărăcie, Din văduvi bani, să dăm perechi - Sub tehnocrați iluminați, Ne-mprumutăm, ca o osândă - Luăm de la prunci, și de la tați, Și dăm tot sânge, ca dobândă ... 7 decembrie 2008
CÂNTEC DE LERUI-LER de JIANU LIVIU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351023_a_352352]
-
nevoie de serviciile tale". Tu taci ; - Oștirea țării este batjocorită, decimată, dezarmată, pusă în slujba altora, copii tăi mor pe pământuri străine iar Hatmanul Suprem vine în fața ta și spune că suntem într-o mare încurcătură, vom fi nevoiți să împrumutăm avioane străine pentru a ne asigura siguranța aeriană, de parcă asta s-a întâmplat peste noapte și nu este urmarea politici sale dezastruoase , de parcă nimic din ceea ce se întâmpla românului azi nu i se datorează lui. Tu taci; - Dispar din instituții
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
tac. Si tu taci; - Guvernanții nu fac altceva decât să te jupoaie, îți bagă mâna în buzunar și îți iau banii pentru că ești prea bogat în viziunea lor, sau nu meriți ce ai câștigat, iar țara nu are bani. Se împrumută lăsându-te dator pe sute de ani fără să le pese ce vor face și de unde vor plăti datoriile cei ce le vor urma. Tu taci; - Dușmanii tăi, cei ce vor să te vadă dispărut pentru a îți lua locul
SCRISOARE DESCHISA CATRE POPORUL ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351085_a_352414]
-
avut pe subsemnatul în rol...principal! Nu depindea numai de mine pecetluirea atât de așteptată: prieteni, amici, cunoscuți și mai puțini cunoscuți erau (și sunt în continuare) așteptați să-și aducă „ spășiți ” obolul atâtor amânări în a-mi înapoia cărțile împrumutate de-a lungul anilor. Ciocli de-ar fi fost și nu mi-ar fi prelungit (și plâns!) răbdarea până în marginile ei cele mai crude, stăruind și bocind asupra buchiilor cu un interes nefiresc și aproape nepământean. Atunci când era vorba doar
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
și o eleganță căutată a expresiei”. De precizat că sub influența culturii și civilizației chineze, care devenise covârșitoare încă din secolul al VII-lea, Japonia - ne înștiințează Stanca Cionca în Prefața la cartea Însemnări de căpătâi a curtezanei Sei Șōnagon - „împrumutase într-un proces abrupt întreaga structură politică și administrativă a statului chinez, copiind sistematic formele unei civilizații superioare și mult mai vechi decât a sa, de la organizarea curții până la universitatea imperială, de la proprietatea asupra pământului până la calendar, arhitectură, sistem poștal
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
încăpere. Privi pe fereastră și dădu cu mâna draperia la o parte ca și cum lumina de la acea oră n-ar fi fost îndeajuns. Însă un apel pe telefon salvă oarecum torentul pornit prin sufletul tinerei. Răspunse îndată, cu un ton blând, împrumutat din cine știe ce taverne ale destinului. Era doctorul. - Bună Bogdan! Ce bine că m-ai sunat! - Dar nu e prima dată, ripostă tânărul. Ce se întâmplă, Maria? De ce nu vrei să vorbești cu mine? - Vorbesc, Bogdan, uite, vorbesc! Ce vrei să
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
am auzit suspinul femeii de la celălalt capăt al firului. I-am zis că George era fiul pe care l-a vrut mereu lângă el. Atunci a oftat din nou și mi-a spus: scrie în cartea ta că i-am împrumutat fiul, atâția ani, de dragul lui. Își dorea foarte mult să avem un copil împreună. Tocmai mă despărțisem de tatăl lui Georges când am aflat că sunt însărcinată. Într-un moment de euforie l-am mințit. Și am trăit cu minciuna
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
dintr-odată aerul ce se deplasează spre miazăzi a întunericului de pământ. Imaginea lacustă îl împresoară pe poet, având impresia că se află în ceruri, fiind dezorientat își pipăie chipul cu mâna. Ochii văd și nu văd văile ce răcoarea împrumută adâncimile. Astfel poetul caută un punct de sprijin în pietrele asemuite cu carcasa alunecoasă a țestoaselor. Am recurs în acest comentariu preliminar la termenii simbolici ai poemului, păstrând sensurile atribuite de poet cuvintelor pentru a evita explicația de text proprie
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]
-
foarte atent lucrate. Pentru mama, mărțișorul era de dimensiuni mai mari. Pe un carton lipise paiete negre, apoi scrisese cu paiete aurii : ” Te iubesc, Punky!” Cu o zi înainte de Mărțișor, mama, dorind să-i facă o surpriză lui Punky, se împrumută de bani și cumpără câteva mărțișoare. Dar, a doua zi, Punky le lăsă acasă, luînd în ghiozdan doar mărțișoarele confecționate de el. Când veni momentul pentru a oferi mărțișoare, Punky se apropie timid de colege și le dădu mărțișoarele sale
MĂRŢIŞOARELE LUI PUNKY de DORU CIUTACU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345580_a_346909]
-
profite de bunătatea cuiva. Era întru totul diferit atât de Florin care te lăsa "lefter" când îți era "lumea mai dragă", cât și de Andrei care dădea și ultimul bănuț, chiar mai mult, își amanetase odată ceasul pentru a-l "împrumuta" pe Florin cu bani, pe care dealtfel nu-i mai văzu niciodată. Marius era... "zgârcit?"... nu ași spune; mai degrabă chibzuit. Întotdeauna îi ajungeau puținii bani primiți de acasă și niciodată nu ducea lipsa, lucru de care cei doi prieteni
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
el spune despre putințele fiecărui creștin în parte pentru că nu toți au aceeași putere de postire și nu tot omul de rând poate să postească precum monahii, ci fiecare trebuie să postească după putința sa. Un exemplu foarte frumos îl împrumută de la Sfinții Părinți zicâand: „Și au zis Părinții că unul mâncând două litre de pâine este încă flămând, iar altul mâncând o litră sau șase uncii[6], se satură”[7]. Postul în viziunea Sfântului Părinte este acela ca întotdeauna cel
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
cu muzică tăcută, toate se uită triste la tine, plângând cu un ochi (discurile) sau cu doi (casetele): “Pe noi nu ne mai ascultă nimeni?” Cam la fel s-a întâmplat cu casetele video. N-am avut niciodată un player, împrumutam câte o casetă de la un prieten și o vedeam la un alt prieten care n-o avea. Dar în ultimii ani ne-am pricopsit cu câteva teancuri de minicasete cu filme. În 2005 am cumpărat o cameră, care a devenit
DORINŢE AMÂNATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352189_a_353518]
-
se desfășura programul lui de cucerirea Andradei și de punerea în practică a pariului. Peste două zile când se vor reîntâlni îi va propune o excursie spre Gârboavele la sfârșit de săptămână. Trebuia să-l roage pe bunic să-i împrumute Fordul. Referință Bibliografică: Capitol din romanul DESTIN / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CAPITOL DIN ROMANUL DESTIN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356198_a_357527]
-
cu această personalitate zdrobitoare a culturii românești. Documentele inedite din cartea aceasta, stau mărturie. Mărturisesc că l-am iubit enorm pe părintele Nicolae, că m-a fascinat într-atât încât, neavând una din cărțile lui, am fost nevoită s-o împrumut și s-o citesc/ înregistrez pe casete audio, pe care le-am ascultat până le-am învățat pe de rost. Mărturiile lui, concretizate în întrebările pe care i le punea Zaharia Sângeorzan, erau ale unui vizionar care vedea lumea mileniului
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
de măreția Lui, cer în primul rând adorarea, reverența. Ioan nu vrea să-I vadă decât bunătatea, nu vrea decât să aducă slavă, mulțumire. Este un punct la care se întoarce mereu în același mod, iar cuvintele care îi sunt împrumutate în momentul morții: ‚Slavă lui Dumnezeu în toate cele' par să-și pună amprenta atât pe opera lui cât și pe viața lui. Nimeni nu ar putea să rezume cu mai multă fericire orientarea profundă a sufletului său” . Această recunoaștere
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
în lacrimi și dezastre, criticând „prohodul din stradă”. Atâta timp cât nu veți respecta oamenii, nu le veți înțelege păsurile, nu vă veți controla exprimarea, mai ales când este vorba de oameni supărați, veți avea un mare semn de întrebare. Nu mai împrumutați limbajul altuia. Lăsați-i, domnule prim-ministru, pe oameni să-și îngroape morții liniștiți, să-și adune forțele istovite, să iasă din iarnă în primăvară, când îi veți vedea precis umplând, troienind piețele și piațetele capitalei și ale orașelor acestei
CA VĂCARUL PE SAT de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356303_a_357632]