7,391 matches
-
social-planetar viu nu poate funcționa decât printr-un “Contract natural” încheiat între popoare, la nivel social-planetar. Acest “Contract natural” există și doar trebuie pus în aplicara. Acesta este paradoxul Omului creștin. Un rege, o regină, o femeie specială, un om înțelept, nu va ajunge să conducă decât dacă Omenirea îi va identifica pe aceștia, îi va iubi și aprecia și împreună vor rezona cu o viziune holistă universală a Omului ființă de lumină, dincolo de imaginea limitată a bunăstării materiale, atât de
SCRISOAREA NR. 76. DESPRE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI ŞI DEZMEMBRAREA STATULUI ROMÂN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360384_a_361713]
-
cel care mereu a fost vândut sau mâncat de generații de uriași și titani, pentru ași putea perpetua specia și ași pastra bogățiile și “rasă în interiorul rasei”. Iată de ce consider că, fără un Program-pilot la nivel european și o coordonare înțeleaptă, popoarele Europei nu vor poate supraviețui acestor cinci valuri de crize mondiale, declanșate artificial, căci spuneam de atâtea ori, această criză mondială nu este doar una financiară și globală, ci una existențială și de conștiință cosmică. În concluzie, regionalizarea, dezmembrarea
SCRISOAREA NR. 76. DESPRE REGIONALIZAREA ROMÂNIEI ŞI DEZMEMBRAREA STATULUI ROMÂN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360384_a_361713]
-
Ploaia de ieri le adună sub copaci și privesc împreună cum trec melcii, cum vine noaptea, total protejate de experiența tragică a suportabilității umane. ALEGERE Să nu privim această afacere ca și cum ar reuși, iar noi am deveni bogați, frumoși și înțelepți. Ea este doar o înțelegere ce poate fi încălcată, în ceața dintre răsărituri, cel puțin atâta vreme cât vom lăsa armele să cadă cu zgomot pe covorul de catifea. Mihaela Cristescu Sydney, 23 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: ACROASIS / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare
ACROASIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360551_a_361880]
-
și în viață. Prin secolul 3 î.H. regii Ptolemeu, au înființat Biblioteca din Alexandria, unde au fost traduse din ebraică în greacă primele 5 cărți ale Bibliei (Pentateuhul), sub denumirea de Septuaginta (traducerea fiind făcută de 70 de evrei înțelepți) Conform primei cărți, Geneza, Dumnezeu a făcut lumea în 7 zile (noțiunea de « zi » fiind simbolică). Viața omului este alcătuită în principal din 7 decade : copilăria, școala, maturizarea, închegarea familiei, consolidarea profesională, pensionarea și a 7-a - decada premergătoare a
AUREL CHIRA-SEPTUAGENAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360557_a_361886]
-
oferi ingenuități infantile prilej de joc și inspirație. În specificul fiecăruia, copiii descoperă valența ludică precum șoaptele naturii renîviate-n primăvară.Zbenguiala răcoroasă a apelor verii, beția aromelor învăluite în aburii toamnei, zborul avântat pe luciul înghețat al iernii. Ocrotitoare și înțeleaptă, natura își armonizează anotimpurile așternute cu generozitate la picioarele micilor demiurgi în bătălia și victoria asupra prozaicului: Înflorind într-o noapte, „ Primăvara ne oferă/ ghiocei, nu flori de seră!“(“Anotimpurile“, pag.11 În această confruntare în care cenușiul șterge prospețimea
TITINA NICA ŢENE- ANOTIMPUL JOCULUI , CRONICĂ DE ANTONIA BODEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360576_a_361905]
-
pe la spate. Într-o zi cenușie am constatat cu groază și uimire Că pot chiar eu ucide-n apărare și iute citire Am dat Psalmilor izbăvitori de suspin și plâns Redă-mi Doamne iarăși partea mea de surâs! Altădată psalmistul înțelept și binevestitor Destăinuia Domnului necazul lui sfâșietor Pe vrăjmași îi bestema, Pe Domnul îl implora Doamne! Cercetează pe cel drept și credința sa! Buzele dușmanilor au grăit deșertăciuni In loc să rostească în zorii zilei rugăciuni Nu strig: zdrobește brațul
PSALM de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360589_a_361918]
-
alerg prin ploaia de lacrimi și râd. râd ca un copil sătul de voci umane. vreau să ascult doar pocnetul mingiilor pe asfaltul încă rece. vreau să ascult florile legendelor cum se nasc și cum își cresc poveștile uimitor de înțelepte. vreau să...fiu. sunt. copil. în taina palmelor Tale. Referință Bibliografică: caut și caut, și caut... / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394, Anul II, 29 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate
CAUT ŞI CAUT, ŞI CAUT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360586_a_361915]
-
trezește din nou la viață iar noi ne străduim să reînviem în sufletele noastre dorința de-a trăi frumos, de-a ne-nchina smeriți în fața Celui ce ne-a învățat să fim mai buni și mai curați, mai îngăduitori, mai înțelepți, mai generoși - în prag de Sfinte Sărbători Pascale. Floriile, zi binecuvântată ce reprezintă pentru creștinătate celebrarea intrării Domnului nostru Isus Hristos în Ierusalim, prilej de înălțare și bucurie sufletească. Sărbătoare a vegetației, a reînnoirii, a trezirii, simbol al biruinței asupra morții
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
prin ucenicii pe care i-a trimis, precum Mântuitorul și-a trimis apostolii - în toate zonele, în toate cotloanele țării noastre”( Părintele Iustin Petre -Mânăstirea Sfântul Ioan Casian). ” Pe Părintele îl caută foarte multă lume pentru că este un părinte blând, înțelept, și ascultă pe toată lumea. Nu pune la socoteală oboseala lui”(Părintele Ioanichie Cozma-Mânăstirea Bistrița). Am selectat pentru dumneavoastră doar câteva fragmente, lâsându-vă plăcerea lecturii întregului volum, care îmbogățește literatura noastră memorialistică oferindu-ne mărturii de o deosebită importanță și acoperă
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
brațe, să-nfrunți Tăvălugul ce-n vuiet venea, Câmp și ape, orașe supunea. Și-ntr-un clocot de vis dărâmat Neputând să învingi, ți-ai curmat Nemurirea de zeu chtonian, Nu puteai să fii sclav la dușman. Din Columnă privești înțelept Rostul Daciei noi, rostul drept. Tăvălugul ne-a dat din tării Forțe noi să-nfruntăm vijelii. Ne veghezi peste veac fără moarte, Tu ești soare ce raze ne-mparte, Ești un clocot, un vuiet, un dor, Rege dac, veșnic nemuritor
ODĂ LUI DECEBAL de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360663_a_361992]
-
la un pom, B e micul pui de om, C e cercelușul prins, D e arcul meu întins, E e piaptăn fără zimți, F e peria de dinți G, cercelul rupt ușor H, o scară de-un picior I, săgeată înțeleaptă Î, spre ceruri se îndreaptă J, un polonic cu supă K, un lemn ce-o să se rupă L, nuiaua s-a-ndoit M, andrele de-mpletit N, o treaptă înclinată O, e oul fiert îndată P, pistol ce-n teacă-a
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
jucăm Flori să adunăm Să le facem salbe Roz și verzi și albe. Vântul Pe poteci șerpuitoare, Printre frasini și stejari, Amețesc în ascultare De crud foșnet, viu, sprințar. Rezemat-n palma dreaptă, Cuibărită-n iarba- n floare, Cu privirea înțeleaptă, Strâng în gene stropi de soare. Ciripit de păsărele, Zumzete prin flori de raze... Sus, în crângul de nuiele, Pitpalacul cântă-n faze. De pe-o creangă tremurândă A zburat ciocănitoarea, Din suflarea ei arzândă S-a oprit sfioasă zarea
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
educați în spiritul iertarii: - Să nu ne răzbunați! Așa au lăsat cei pieriți acolo, în temnițe, îndemnul testamentar, știind că în caz contrar s-ar constitui un lanț fără sfârșit al vendetelor, din care ar pierde ambele părți. Cei mai înțelepți trebuie să cedeze, să rupă acest mod de desfășurare satanic al comportamentului dintre frați, în care unul reprezintă pe Abel, iar celălalt pe Cain... Ce le cerem în schimb, acum în mileniul trei, acestor urmași ai lui Cain? Virtutea RECUNOAȘTERII
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
răspunsul la lătratul... javrei .Insistența acesteia m-a împins la un răspuns. Poate v-a înțelege, într-un final, proverbul “Zgâlție lesa să priceapă câinele”, sau “Bate șaua să priceapă iapa”. Păcat că nu este iapă, ar fi fost mai înțelept . Oare, mă întreb, javra noastră știe să citească ? Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cânile moare de drum lung și prostul de grija altuia / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 227, Anul I, 15 august 2011. Drepturi de
CÂNILE MOARE DE DRUM LUNG ŞI PROSTUL DE GRIJA ALTUIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360694_a_362023]
-
mai arunci cu ghimpi? caută mai multe țepe, și aruncă în otrepe. acele îți sunt cam slabe, pentru blăni și pentru labe. bine ar fi să fii cuminte, cum erai mai înainte. nu da-n urșii inocenți, care vezi, sunt înțelepți! care nu ridică laba, munca ta este degeaba! Referință Bibliografică: Nu vrei? Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NU VREI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359998_a_361327]
-
Cultural > Patrimoniu > GEORGE PETROVAI - LIMBA CE-O VORBIM - CEA MAI MĂREAȚĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Se spune că era odată în Sarmizegetusa un om atât de înțelept, încât putea desluși mersul vremii din bătaia vântului, lucirea stelelor și hârjoneala norilor, că pricepea șoaptele vieții din ciripitul păsărelelor, din parfumul florilor și din dulcele freamăt al apelor și că fără greș își cunoștea semenii din gândurile de-abia
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
toate versurile cântă. Cuvintele psalmilor sunt niște domuri ale înțelepciunii. Rafinamentul vorbirii vine din măreția cuvintelor. În iezerele lor de aur cuvintele se adună într-o aură de curcubeu. Deseori cuvintele au pasiune pentru autor și compasiune pentru vorbitor. Cuvintele înțelepte din strămoși ne primenesc și rămân în noi ca niște divine-ecouri. Cuvintele nu se împletesc din flori de mucegai, ci din corole de foc. Cuvintele alese sunt pajii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre, gătit în straiele
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
deget, dinte, glonț, penis, acțiuni: a arunca, a azvârli, a semăna. • arme: săgeată, pai, sabie, suliță, sulă, cui, par, țăruș, băț, război, fluviu, șarpe (lungi ca o rază de soare), șopârlă, râu. • mare, uriaș, putere, sănătos, serios ↔ comic, viață ↔ moarte, înțelept, liber, amar, pelin. • culoare roșie ori galbenă, foc, roșu, facără, sânge, rană, vin, a cânta, aur, galben. • (temperatură): cald, fierbinte, a fierbe, vară, praf, nisip, făină, cenușă, a sorbi, ciorbă, sobă, a usca. • bun ↔ rău, vină, păcat. • numerale: 3, 20
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
credință. Părintele încet oftează, Românește, vă binecuvântează. Când o fi să nu mai fim Și ne-om duce-n țintirim, Casa părintească să n-o dați, Nu uitați de-ai noștri frați! Dragilor mei orăștieni. Orăștie Distinsă ca o doamnă înțeleaptă, Ce-a adunat anii cu rost, În portul românesc și cu ținuta-i dreaptă, La fel de însemnată cum a fost. Peceți ea poartă cu mândrie, Salba cetăților din munți, Trecute vremuri ea învie, Pe Decebal cum trece cu oastea, îl asculți
SCRISOARE CĂTRE FIICA MEA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360099_a_361428]
-
agățat de grinda inimii. un orb îmi schița pagini cu săgeți de cântec. într-o zi le voi răsuci dincolo de masca dintre maluri și le voi trimite peste prăpăstii. de acolo pornesc corăbiile spre oceanul de niciunde. între timp, ziduri înțelepte șerpuiesc pentru cetatea în care vom fi trăit, și eu, și tu, în desișul luminii... Referință Bibliografică: în hohot să ardă / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1320, Anul IV, 12 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
ÎN HOHOT SĂ ARDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360129_a_361458]
-
rămas să rezolve ceva neânțelegeri cauzate de un buhai de baltă. Doctorul pădurii, ciocănitoarea, și-a început consultația gratuită a copacilor, iar singura ei plată era câte un viermișor, ce-l găsea ici colo ascuns sub coaja lor. Bufnița cea înțeleaptă privea cu mulțumire și înțelegere, de pe o cracă groasă de stejar, la sosirea păsărilor călătoare și zarva iscată de acestea. Chirele, ciocârlanii, egretele, nagâții, cormoranii, stârcii, cocorii și bâtlanii stăteau la sfatul de obște, să-și împartă cum se cuvine
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
viitor nu-i va mai sta în cale. Furnicuța, care a asistat la această scenă, o ajută pe Buburuză să ajungă în căsuță, îi pansă rana și-i pregăti un ceai fierbinte. Prietenul la nevoie se cunoaște, spune o vorbă înțeleaptă, iar furnicuța a dovedit că este o prietenă de nădejde. Motanul a demonstrat că este nemilos și astfel a pierdut respectul Furnicii care l-a și atenționat că orice faptă are și o răsplată. Poate de aceea, ca o pedeapsă
PĂȚANIA BUBURUZEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360150_a_361479]
-
înseamnă iubirea și încrederea. Lucruri pe care noi, le-am uitat de mult. Și fii sigur că dacă ajungi să asculți ce are de spus, dacă îi vorbești la rândul tău pe înțeles, fără să ai pretenția că ești mai înțelept doar pentru că ai mai mulți ani de existență pe Terra (nu întotdeauna asta e în avantajul tău, mai ales dacă ți-ai însușit o lecție greșită), nu se va transforma în monstruletul care se dă cu fundul de pământ pentru că
INCREDERE VS NEPUTINTA de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360168_a_361497]
-
puternică motivație dată, în primul rând, de o perseverență dublată în modul cel mai fericit de ceea ce numim, pur și simplu, chemare pentru o astfel de activitate. Deși o face cu riscuri firești și acceptate, cu acea seninătate a omului înțelept, riscurile acelea despre care am mai vorbit. Inclusiv pierderea proprietății asupra unor scrieri, odată cu intrarea lor în folclor. Mde, totuși o pierdere pe care mulți dintre noi ne-am dori-o! În mod deliberat nu voi cita nici un aforism din
INCIZIILE DOCTORULUI SCHOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360189_a_361518]
-
ar sparge dinții” pentru ce scriu eu aici. Am curajul să spun că arta s-a hrănit din avangardă, fără a se otrăvi, deși era în pericol. Desigur, eu nu gândesc precum dictatorii Stalin, Hitler, dar prefer poezia „frumoasă și înțeleaptă”. Nu-mi plac retorii, AGITATORII, deși au fost destui poeți talentați, în special în secolul XIX, când s-au format națiunile, ca și în secolul XX. Când naționalismul a devenit ideologie. Pe lângă duiosul patriotism al lui Esenin, care încântă prin
PUMNUL ŞI PALMA de BORIS MEHR în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359786_a_361115]