3,037 matches
-
produse pe acest câmp, În orice moment deschis libertății de creație, strâns legat de ceea ce spunea Eugen Lovinescu despre sincronism. O literatură „actuală” nu este o noutate, pentru că ea este expresia relației creatorului cu o realitate deosebită de cea a Înaintașilor. Cei care au căutat un specific al literaturii ori al artei acestei lumi au „descoperit” trăsături nedefinite sub nici o paradigmă a cunoscutelor norme anterioare, pentru că oricât s-ar „actualiza” o cultură, ea trebuie să rămână ceea ce este, chiar dacă există niște
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împrumută hrisovului său care, În virtutea apartenenței la un destin istoric supraindividual, devine „al nostru”. Opera constituie astfel În viziunea poetului un instrument socialmente util, dar și un titlu de noblețe istorică. La temelia Închegării ei e adunată munca chinuită a Înaintașilor; iată sugestia cu care debutează al doilea moment al discursului liric: „Ca să schimbăm, acum Întâia oară, / Sapa-n condei și brazda-n călimară, / Bătrânii-au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani”. Noi elemente se adaugă aici pentru a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
procesului propriu de creație estetică. Iată sugestia caracterului oral și popular al limbii poetice: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/ Eu am ivit cuvinte potrivite”. Și adăugând: „Și leagăne urmașilor stăpâni...”poetul pune Într-o lumină nouă raportul dintre Înaintașii săi, „robi” și „urmașii stăpâni”, raport asupra căruia va reveni mai pe larg În partea a treia a poeziei. Poetul anticipează o idee exprimată În ultima parte, că produsul „osemintelor” și al „sudorii muncii sutelor de ani”, adică poezia, și-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al celeilalte Ancuțe, mama celei din prezent, numai că el, prezent și atunci, era foarte necăjit, deoarece, călare pe iapa sa, plecase la domnie pentru a i se face dreptate, În legătură cu o pricină de judecată iscată de pământul moștenit de la Înaintași, râvnit de „dușmanii mei cu colți lungi și ascuțiți”, conflict lăsat moștenire de „părintele meu, dascălul Iona”. Comisul, pregătit să plece, vede un mare boier, sosit la han, când tocmai cobora dintr-o trăsură cu patru cai. Ioniță comisul Îl
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de inspirație mitologică din literatura română; el Însă nu s-a limitat și nu s-a mulțumit doar să reproducă mitul, ci să-i dezvăluie multiplele semnmificații În manieră expresionistă. „Iona” este În același timp o dramă modernă, pentru că, spre deosebire de Înaintași, Întâlnirea străvechilor mituri cu gândirea modernă devine loc geometric al tuturor neliniștilor. Mitul devine izvor de inspirație, pentru că, prin el, se văd oamenii Într-o ideală realitate unitară. Drama lui Marin Sorescu este o meditație construită riguros pe același trunchi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viață finlandez, patriarhal, în special prin călătoriile în mijlocul naturii, la conacuri care-i amintesc autorului de cele boierești de acasă. Mai mult decât atât, multora dintre aceștia le este familiar spațiul țărilor române: "Mai multe dintre familiile aristocrației finlandeze avuseseră înaintași care, în calitate de ofițeri în armata imperială rusă, petrecuseră luni - sau ani - în țările române, pe vremea ocupațiilor muscălești, îndeosebi în 1828. Mi s-au pus la dispoziție, din arhivele familiale, scrisorile 46 pe care ei le trimiteau acasă din București
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
aspirațiilor de odinioară, nădăjduim să reușim să strângem din nou rândurile luptătorilor vechi și noi, pentru a începe cu toții munca de desțelenire a ogorului, deopotrivă de scump fiecăruia. Faima de altădată a Palodei, vechile ei tradiții culturale, exemplul fecund al înaintașilor, sperăm să fie pentru toți, fără deosebire de credință sau culoare politică, categoric îndemn la muncă”... Vorbind despre Scrisul nostru, altă revistă a Academiei, 1929-1931, consemnam rolul lui G. Tutoveanu (p 424 din cartea citată), arătat de Alexandru Tutoveanu, membru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
1932). 4. În loc de program: „Statornicirea-n inimi și-n minți, a unei luminoase conștiințe naționale, prin ajutorul unei literaturi izvorâte din adâncurile sufletului românesc, și răspândirea acestei literaturi, până în cele din urmă „straturi” ale neamului nostru". „Scriitorii, fiind înaintașii firești ai acestei continui lupte de „reînălțarea”, ei, în orice colț de țară i-ar sili viața să trăiască, trebuie să rămână de-a Andrei Scrima l-a numit „octava Adevărului”. Fostul Mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală și-l amintește
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
mesaj atemporal. Însă, continuă Lewis, America înseamnă mai mult decât trecutul său; ea înseamnă, în aceeași măsură, viitorul. Astfel, responsabilitatea fundamentală a individului devine aceea de a "își urma visul", în baza libertății de care dispune în acest sens, grație înaintașilor, și care constituie însuși garantul înaintării nelimitate a națiunii înseși pe calea libertății și a progresului, a păcii și productivității economice. Astfel, individul este corelat narativ atât cu trecutul, cât și cu viitorul, devenind una cu poporul american în ansamblul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ce plâng, pentru că ei vor fi mângâiați” (Matei, 5:5). La Eminescu se întâlnesc mai multe chipuri sau ipostaze ale fericirii, între care este de reținut fericirea creației izvorând din credință: „Credința zugrăvește icoanele-n biserici” (Melancolie). O atribuie unor înaintași (în Epigonii), dar o cunoaște și el însuși în perioada începuturilor poetice. Trebuie să-l vedem fericit pe Eminescu și când „trăiește” în supermodelele umane proiectate în marile poeme: „regele gândirii”, înțeleptul, prințul, voievodul, „bătrânul dascăl” din Scrisoarea I. Prin
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru mulți un moft. Chiar și Napoleon, obișnuit cu „parfumul” sudorii de cal, îi scria iubitei câte un bilețel de genul: „Nu te spăla că vin” (!). Vajnicul călăreț pare a fi 140 preluat ideea Europei unite (prin forța armelor!) de la înaintașul său, Charlemagne. Fără succes! Europa continuă să aibă și după el mai multe centre de putere, ceea ce face să fie brăzdată de evenimente belicoase ce nu rezolvă nimic. Cele două măceluri mondiale determină pe câțiva politicieni să reia vechea idee
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
liberale. Fiind un „fan” al valorilor clasice, apte să întrețină sentimentul de stabilitate și siguranță, comentatorul optează pentru o abordare complexă a literaturii, criteriul istoric și cultural având ponderea lor alături de acela estetic. Urmarea ar fi aceasta: poetul convins că înaintașii evocați în poemul Epigonii sunt acceptabili și cu slăbiciunile lor, „chronistice” de înțeles, ar trebui să nu aibă parte astăzi, el însuși, de critici aspre, emise de la înălțimea unor principii ce se regăsesc în documentele Comisiei Europene... Din comentariul lui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ce plâng, pentru că ei vor fi mângâiați” (Matei, 5:5). La Eminescu se întâlnesc mai multe chipuri sau ipostaze ale fericirii, între care este de reținut fericirea creației izvorând din credință: „Credința zugrăvește icoanele-n biserici” (Melancolie). O atribuie unor înaintași (în Epigonii), dar o cunoaște și el însuși în perioada începuturilor poetice. Trebuie să-l vedem fericit pe Eminescu și când „trăiește” în supermodelele umane proiectate în marile poeme: „regele gândirii”, înțeleptul, prințul, voievodul, „bătrânul dascăl” din Scrisoarea I. Prin
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru mulți un moft. Chiar și Napoleon, obișnuit cu „parfumul” sudorii de cal, îi scria iubitei câte un bilețel de genul: „Nu te spăla că vin” (!). Vajnicul călăreț pare a fi 140 preluat ideea Europei unite (prin forța armelor!) de la înaintașul său, Charlemagne. Fără succes! Europa continuă să aibă și după el mai multe centre de putere, ceea ce face să fie brăzdată de evenimente belicoase ce nu rezolvă nimic. Cele două măceluri mondiale determină pe câțiva politicieni să reia vechea idee
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
liberale. Fiind un „fan” al valorilor clasice, apte să întrețină sentimentul de stabilitate și siguranță, comentatorul optează pentru o abordare complexă a literaturii, criteriul istoric și cultural având ponderea lor alături de acela estetic. Urmarea ar fi aceasta: poetul convins că înaintașii evocați în poemul Epigonii sunt acceptabili și cu slăbiciunile lor, „chronistice” de înțeles, ar trebui să nu aibă parte astăzi, el însuși, de critici aspre, emise de la înălțimea unor principii ce se regăsesc în documentele Comisiei Europene... Din comentariul lui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
celor dictate de prudență și de căutarea rațională a propriului interes egoist într-un mediu ostil, în care politica internațională reprezintă domeniul etern al violenței, al supraviețuirii și al necesităților strategice. La extrema cealaltă se află revoluționarismul, tradiție ai cărei înaintași sunt Dante și Kant, tradiție care postulează teleologic o societate internațională a omenirii, împiedicată de sistemul statal epifenomenal să se realizeze complet, a cărei dinamică patologică este contrară intereselor reale ale membrilor reali ai acestei societăți. Tradiția revoluționaristă a gândirii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Studiul economic al satelor» în anii 1929 -1931, sub egida Institutului Social Român. Se știe că aceste cercetări au stat la baza unor lucrări de sociologie de însemnătate națională, pentru cunoașterea reală a economiei satelor. La fel ca mulți iluștri înaintași, N. Cornățeanu a întocmit lucrări importante pe baza studiilor efectuate în străinătate. Una dintre aceste lucrări a fost Agricultura și cooperația în Elveția (1938). Aflăm aici că în anul 1900, populația ce activa în agricultura acestei țări reprezenta 33% din
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
prin care organiza atunci acțiuni de istruire pentru introducerea noilor tehnici în agricultura țărănească. Rezultatele acestor lucrări au fost publicate în volume distincte, în dările de seamă ale ICAR și sub titluri singulare în diverse reviste. În rând cu marii înaintași, N. Cornățeanu a fost un foarte activ publicist în revistele de specialitate și prin conferințe la radio. Încă din primii ani de activitate a fost unul dintre cei mai valoroși condeieri de la «Viața agricolă», «Pagini agrare și sociale», «Casa noastră
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
exprimă profunda sa nemulțumire. Șeful departamentului de economie agrară e prof. G. F. Warren. Are 65 de ani. A început activitatea cu doi asistenți, acum are un adevărat institut de economie agrară. Trece acum drept șeful spiritual al economiei americane. Înaintașul său Spillman, a organizat direcția economică agrară din Ministerul de la Washington. G. F. Warren a dezvoltat și îmbunătățit metoda de cercetare; a scos elevi și profesori care ocupă azi posturi înalte; a pus bazele multor cercuri de contabilitate printre fermieri
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
după multe peripeții din localitatea elvețiană Glarus. Vizitatorul de azi nu-și poate da bine seama de greutățile întâmpinate. Azi, case și grajduri temeinic construite, școală, biserică, magazine, șosele, automobile. Cimitirul lor, pe un deal lângă biserică, mai reține numele înaintașilor. Ei au pornit de la casele lor la 16 Aprilie 1845. La 18 Aprilie au ajuns la Basel și de acolo, cu un vapor cu aburi pe Rin, timp de 11 zile până au ajuns la Rotterdam. Îmbrăcați sumar, prost alimentați
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
descrie cu deosebită căldură drumul făcut pe jos, din Franța în Elveția. Tineretul de zi nu mai are timp să guste farmecul unei astfel de călătorii. Ieri, prin munții Ozark, am mers cam repede. De azi voi merge mai încet. Înaintașul meu, Ionescu de la Brad, a mers mult pe jos și cu căruța. Cu o căruță și o mârțoagă a mers de la Varna la Silistra, apoi prin Ostrov, Pecineaga, Tulcea, apoi Babadag, Constanța și Mangalia. A avut la început un ajutor
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
tronul ei atît de solid, încît încercarea de a-l detrona nu putea reuși". Shakespeare nu a rămas fidel aiciadevăratei imagini a vieții, pe care o crease, nici realității care nu oferea doar caractere precum regele copleșit de griji, aprigul înaintaș în plin avînt și eroicul prinș Henric, ci avea un loc și pentru bătrînulhai-hui, pentru spiritul și meritele acestuia. 34. Dogmatism și humor Imaginea noastră despre lume poate și trebuie să se schimbe, în multe privințe, odată cu progresul experienței și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ele unele rezerve. Dincolo de această continuă căuatre a unui echilibru între antiteze, poate fi constatat totuși un mai pronunțat interes pentru totalitate și "configurare", ca sinteză. Îl putem privi, c aatare, în bună măsură, pe Harald Höffding ca pe un înaintaș al gîndirii favorabile structuralismului evident, de o factură nu tot atît de formalistă cum avea să se dezvolte acest curent în a doua parte a secolului trecut. După ce și-a publicat Etica (1887), încecînd, o dată mai mult, o a treia
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
caracterul de conflict al dezvoltării, cu posibilitățile cele mai felurite și mai contradictorii, s-a dovedit a fi o bază solidă pentru a suporta edificiile masive ale monumentalei gândiri beethoveniene. Dar Beethoven nu s-a mulțumit numai cu ceeace făcuseră înaintașii săi. El a lărgit limitele ciclului de simfonie stabilite de Haydn și Mozart și le-a extins la proporții grandioase. Astfel, prima parte din simfonia a III-a, ,,Eroica”, este de 2 ori mai mare decât partea I-a a
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
oameni (...) În locul ce-l ocupa în laboratorul căruia i-a consacrat atâtea ore de muncă și nopți întregi de lucru și meditații, portretul său le reamintește credința sa în muncă și înalta conștiință a primului și celui mai ilustru dintre înaintași’’ Cu aceiași ocazie Victor Gomoiu, Președintele Societății Internaționale de Istoria Medicinii, scria în Universul din 17 iulie 138; „A lăsat în urma sa o școală admirabilă și o operă formidabilă pentru care se cere să nu-l uităm, dacă nu din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]