74,982 matches
-
a oricărei hotărâri privind cereri evaluabile în bani, indiferent de valoarea acestora, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, reprezintă o îngrădire nejustificată a exercitării acestei căi de atac, precum și o discriminare și o încălcare a dreptului la un proces echitabil. ... 6. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu contravine normelor constituționale și convenționale invocate. ... 7. Potrivit prevederilor art.
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
judecătorești a deciziilor administrative emise de entitățile deținătoare sau de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor ori, după caz, în vederea sancționării refuzului nejustificat al acestora de a emite actele menționate în termenele prevăzute de lege. Așadar, nu se poate susține încălcarea prevederilor constituționale care garantează dreptul de acces liber la justiție, existând reglementată posibilitatea legală de a accede la o instanță judecătorească și, mai mult, de a supune hotărârea pronunțată de aceasta controlului unei instanțe ierarhic superioare. În exercitarea legitimării sale
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
adopta norme de procedură, conferită de art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul a configurat modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind doar posibilitatea atacării cu apel a hotărârii primei instanțe, fără ca acest lucru să aibă semnificația încălcării principiului constituțional al accesului liber la justiție. În accepțiunea Legii fundamentale, dreptul de acces liber la justiție este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
jurisdicție, iar art. 21 din Constituție nu precizează că accesul liber la justiție ar implica întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și pe cea a recursului. ... 18. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea reține că acest drept constituțional presupune respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul de apărare, egalitatea, cu toate consecințele ce decurg din ele. Astfel, elementul fundamental al dreptului la un proces echitabil este exigența
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
iulie 2012). ... 19. Referitor la pretinsa diferență de tratament juridic invocată, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat în mod constant că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Mai mult, Curtea a reținut că nu este contrară principiului egalității instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ce privește căile de atac, cât
DECIZIA nr. 680 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250516]
-
prin dispoziția din hotărârea penală sau din ordonanța procurorului este guvernată de dispozițiile Codului de procedură fiscală. Or, potrivit art. 260 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, „persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare silită, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii“. ... 23. Având în vedere cele anterior expuse, Curtea apreciază că trebuie realizată o
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
și în marja de apreciere prevăzută de acestea, legiuitorul a stabilit domeniile de competență ale specialiștilor ce urmează să își desfășoare activitatea în cadrul organelor judiciare, condițiile de numire a acestora și statutul lor, așa încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5). Constatările tehnico-științifice efectuate de către acești specialiști constituie mijloc de probă, în sensul dispozițiilor art. 172 și următoarele din Codul de procedură penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
De asemenea, reține că, potrivit dispozițiilor art. 341 alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală, posibilitatea excluderii probelor nelegal administrate și, după caz, a sancționării potrivit art. 280-282 din același cod a actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii este recunoscută de judecătorul de cameră preliminară numai în cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a urmăririi penale. Susține că această diferențiere între cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și cele în
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
clasare în funcție de etapa în care procurorul a dispus soluția, respectiv pentru cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și pentru cauzele în care nu s-a efectuat acest act procesual, nu constituie o încălcare a liberului acces la justiție al persoanelor vizate de dosarul penal, ci o opțiune de politică penală a legiuitorului. ... 7. Apreciază că rațiunea instituirii acestui control diferențiat transpare cu evidență din lecturarea dispozițiilor legale care prevăd soluțiile ce pot fi
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: […] 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: […].“ ... 13. Autorul susține că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține - astfel
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate, conform prevederilor art. 340 din Codul de procedură penală, poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. ... 21. Cât privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile de lege criticate, a prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), Curtea - prin Decizia nr. 204 din 3 aprilie 2018, citată anterior, paragraful 24 - a reținut că persoanele care formulează plângeri împotriva soluțiilor de clasare pronunțate
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
va putea verifica, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționa potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. ... 23
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
în paragraful 17 al Deciziei nr. 119 din 2 martie 2021, Curtea a reținut că verificarea legalității administrării probelor și a efectuării urmăririi penale și posibilitatea excluderii probelor nelegal administrate ori, după caz, sancționarea actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, potrivit art. 280-282, în cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale sunt justificate și de posibilitatea pe care o are judecătorul de cameră preliminară de a dispune una dintre soluțiile reglementate la lit. b)-d
DECIZIA nr. 703 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250565]
-
de nevinovăție, ale art. 41 alin. (1) referitor la muncă și protecția socială a muncii și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 11. Curtea constată că autorul excepției nu a invocat în mod expres încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) din Constituție, însă, potrivit jurisprudenței sale, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici intră sub protecția dispozițiilor art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 41 din Constituție. Astfel, potrivit art. 16 alin. (3) din
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
cu statut special, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere, ce ține de exercitarea raportului său de serviciu, aducând astfel atingere dispozițiilor art. 16 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 41 din Constituție. ... 27. În ceea ce privește încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reamintește jurisprudența sa potrivit căreia principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
accesul la concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere, poate să difere de aceea a funcționarilor publici, al căror statut era reglementat prin Legea nr. 188/1999, fără a fi încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 28. Referitor la pretinsa încălcare a art. 23 alin. (11) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, prezumția de nevinovăție reglementată prin acest articol este proprie doar procesului penal, neavând nicio legătură cu cauzele de natură civilă, comercială, fiscală sau de contencios administrativ, întrucât
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
individual de muncă în ipoteza legală analizată nu îmbracă forma unei sancțiuni penale și nici chiar pe cea a unei sancțiuni disciplinare, astfel că nu este incidentă obligația respectării prezumției de nevinovăție. ... 30. Curtea urmează să respingă și critica privind încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 21 din Constituție, întrucât autorul se limitează la indicarea textelor constituționale de referință fără a motiva excepția, iar din raportarea sintagmei criticate la textele de referință nu se poate deduce o minimă
DECIZIA nr. 789 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250624]
-
unor acte de jurisdicție privată, având deplina competență constituțională de a stabili, în funcție de anumite exigențe legate de buna administrare a justiției, caracter de titlu executoriu și pentru alte înscrisuri decât hotărârea judecătorească. Prin urmare, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale invocate. ... 18. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la interdicția înființării de instanțe extraordinare, Curtea reține că instanța arbitrală este reglementată în mod expres de legiuitor, în Codul de procedură civilă, drept un
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
în funcție de anumite exigențe legate de buna administrare a justiției, caracter de titlu executoriu și pentru alte înscrisuri decât hotărârea judecătorească. Prin urmare, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale invocate. ... 18. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la interdicția înființării de instanțe extraordinare, Curtea reține că instanța arbitrală este reglementată în mod expres de legiuitor, în Codul de procedură civilă, drept un mijloc alternativ de soluționare a disputelor, neîntrunind caracteristicile unei instanțe extraordinare. În
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile țării, precum și prevederile regulamentelor de serviciu (art. 4 din Statutul polițistului). De asemenea, potrivit aceluiași statut, polițistul răspunde, în condițiile legii, pentru modul în care își execută atribuțiile de serviciu, iar încălcarea de către polițist, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz (art. 55 din Statutul polițistului). ... 18. Având în vedere toate cele arătate, Curtea a constatat că stabilirea conținutului programului de supraveghere
DECIZIA nr. 699 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251034]
-
care să justifice limitarea dreptului la calea de atac a recursului împotriva hotărârilor în cazul acțiunilor întemeiate pe dispozițiile art. 538 și 539 din Codul de procedură penală, care este, de asemenea, exclusiv o cerere evaluabilă în bani, există o încălcare flagrantă a dreptului de acces la justiție. Se mai susține că este necesar a se avea în vedere rațiunea care stă la baza exercitării căii extraordinare de atac a recursului, invocându-se în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 369
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac care are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). Referitor la critica privind încălcarea prevederilor art. 21 - Accesul liber la justiție din Constituție, prin Decizia nr. 517 din 7 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 august 2015, paragraful 13, pronunțându-se asupra excepției de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic. ... 20. În ceea ce privește susținerile referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi din Legea fundamentală - referitor la susținerile privind o situație discriminatorie între justițiabili, sub aspectul existenței dublului grad de jurisdicție -, Curtea a reținut că, în sistemul actualului Cod de procedură civilă, recursul este o
DECIZIA nr. 615 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251033]
-
vreme cauzele de nepedepsire, respectiv de reducere a pedepselor prevăzute de dispozițiile legale criticate, se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, nu se poate primi critica privind încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
DECIZIA nr. 702 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251196]
-
folosință cu titlu oneros încetează de drept prin: a) pieirea construcției; ... b) dobândirea de către cocontractant a dreptului de proprietate asupra terenului sau de către contractant a dreptului de proprietate asupra construcției; ... c) vânzarea construcției. ... ... 8.2. Orice act încheiat cu încălcarea prevederilor prezentului contract, precum și orice alte acte subsecvente încheiate în temeiul acestuia devin nule de drept. ... ... 9. Litigii În cazul în care rezolvarea neînțelegerilor ce decurg din contract, inclusiv a celor referitoare la validitatea, interpretarea, executarea ori desființarea acestuia
ORDIN nr. M.5 din 7 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251107]