4,538 matches
-
amenință pe cele personale: ele le completează, persoanele care utilizează frecvent serviciile Internet continuând să întrețină relații directe sau căutând să lărgească orizontul întâlnirilor reale. Să evităm clișeul declinului vieții sociale: pentru moment, nu există un real pericol privitor la înclinațiile spre sociabilitate, dezvoltarea virtualului și a universului mediatic având mai multe șanse să mărească importanța trăită a contactelor directe decât să le deprecieze. Dacă relațiile de vecinătate slăbesc, aceasta nu se petrece în beneficiul claustrării domestice, ci în cel al
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consum”. Este măcar adevărată? Și până unde? Este adevărat că hiperconsumatorul e condamnat, asemenea lui Tantal, să suporte la nesfârșit supliciul bucuriilor furate, să trăiască într-o stare de frustrare de nelecuit? Să ne ferim de beția conceptelor și a înclinației facile spre catastrofism. E suficient să ne raportăm la experiențele din viața cotidiană pentru a înfrunta așa cum se cuvine problematica „tragismului” consumului. În perioadele de hiperconsum, visăm mereu, ni se spune, la ceea ce nu avem, la ce e mai frumos
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
preocupate de plăcerile vieții private și consumeriste. Nu le fie cu supărare celor care cred că modelul învingătorului s-a generalizat, dar nu mâine îl vom întâlni pe stradă pe „muncitorul dedat din plăcere muncii silnice” și nici „hiperharnicul din înclinație” nu va deveni curând idealul social predominant. Societatea hipermodernă nu se definește prin triumful unilateral al performanței, ci prin dualizarea normelor și a polilor de referință care organizează viața socială. Disjuncție între performanță și calitatea vieții, discordanță între depășirea de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
rezultă din însăși dinamica individualizării. De îndată ce indivizii se autoguvernează, ei sunt niște subiecți decizionali, dar și, fatal, niște victime supuse legilor dragostei și ale întâmplării, ale atracțiilor și ale respingerilor, ale legăturilor și ale despărțirilor. Legi ale concurenței interindividuale, libere înclinații și aversiuni ale indivizilor, iată ce anume poate duce și la apariția unor inevitabili „perdanți”. Este și ceea ce poate fi mai logic în ideea de „extindere a domeniului luptei” (Michel Houellebecq). Dacă revoluția sexuală a dus la demolarea principiilor victoriene
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
concertele de orgă ale exhibiționismului contemporan. Fără camere de luat vederi, fără ieșiri în public: invidia este un secret îngropat în adâncul ființei noastre. Nu ne mai este jenă să plângem în public, să vorbim de iubirile noastre sau de înclinațiile noastre sexuale: dar cine-i dispus să-și mărturisească bucuria de a asista la ruinarea fericirii altcuiva? Cine recunoaște că are sufletul amar ca fierea? Cine acceptă să fie identificat drept o ființă plină de invidie față de altcineva? Plasându-ne
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
scena filosofiei și a științelor sociale. Paginile care urmează vor să se înscrie în această tendință de „reabilitare” a problemei invidiei. Intenția care le animă este de a încerca o analiză a modului cum societatea de hiperconsum „tratează” și orientează înclinațiile nesănătoase ce stau în firea omului. Jules Renard afirma că „nu-i suficient să fii tu fericit, mai trebuie și ca ceilalți să nu fie”. Acest sentiment există pretutindeni și dintotdeauna. Dar, cel puțin de la Tocqueville și Nietzsche încoace, se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
iar femeile trebuiau să-și ascundă sarcina. De asemenea, se spunea că nu trebuie să-i lauzi pe alții, să nu te extaziezi în fața bunăstării altuia, să nu faci cuiva complimente, astfel de atitudini fiind percepute ca manifestări ale unor înclinații spre invidie 12. O asemenea pregnanță a fricii de invidie nu poate fi separată, după Foster, de un sistem de gândire sau de o viziune a lumii în care orice câștig individual de bunuri (bogăție, onoruri, putere, sănătate, afecțiune) nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
le fie cu supărare detractorilor mass-mediei, însă aceste mijloace de informare provoacă mai curând sentimente de simpatie decât dezlănțuirea răutăcioasei invidii. Este adevărat că, simultan, publicul se dovedește avid și de necazurile care-i pot afecta pe beautiful people. Această înclinație este adesea explicată prin bucuria perfidă de a vedea personalitățile cele mai mediatizate lovite de aceleași necazuri ca și noi. Pot fi avansate și alte explicații. Așa cum remarcau Adam Smith și Nietzsche, nimic nu e mai greu de suportat decât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
altul decât o „cursă a stimei și a comparației provocatoare”. A te impune în fața altora, a-ți atrage „stima și invidia semenilor”, iată motivația de fond care îndeamnă la cumpărarea de bunuri scumpe 35. Nimeni nu va nega că aceste înclinații sunt vizibile și în zilele noastre; avem toate motivele să credem că așa va fi și în viitor, îndeosebi prin contribuția „noilor îmbogățiți” și a altor categorii de snobi. Totuși, apar și alte tipuri de cumpărături care, având la bază
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cei mai mari economiști ai lumii, este considerat părintele economiei politice occidentale. Keynes neagă existența legilor naturale care guvernează economia modernă și ideea autoechilibrării spontane a economiei de piață, și pornește în explicarea mecanismului economic de la sfera consumului și de la înclinațiile psihologice ale oamenilor, inclusiv pentru veniteconomii investiții. Metodologia teoriei economice keynesiste se distinge de cea a teoriei neoclasice prin abordarea comportamentului agregat, cu deosebire prin efectul generator de venit al cheltuielilor și accentul pus pe investiții în determinarea nivelului activității
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
V = C + I. Keynes explică multiplicatorul investițiilor astfel: creșterea folosirii mâinii de lucru duce la suplimentarea veniturilor, care vor asigura sporirea consumului, dar nu în aceeași măsură în care au crescut veniturile. Deci, la o anumită mărime a consumului, numită înclinația colectivității spre consum, nivelul de echilibru va depinde de investițiile curente, iar acestea vor depinde de „imboldul la investiții” care, la rândul lui depinde de eficiența marginală a capitalului. Prin eficiența marginală a capitalului se înțelege cantitatea de efect viitor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și care trăiesc în familii cu experiență/relații bune de migrație internațională ( REF Ref48997623 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A11). Simplul fapt că persoana sau altcineva din familie a călătorit sau a lucrat în străinătate este un factor favorabil semnificativ pentru creșterea înclinației de a dezvolta o afacere. Migrația circulatorie este o ocazie de a obține noi puncte de referință și de a spori capitalul social și material al gospodăriei, iar toate acestea sunt resurse bune pentru afacere. O altă condiție care este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
probabil ca managerii să-și păstreze locul de muncă În cazul În care plata se face prin titluri, comparativ cu situația În care se plătește În bani. Cu alte cuvinte, spre deosebire de perspectiva achizitorului, când controlul managerial este invers proporțional cu Înclinația spre o plată În titluri, din perspectiva companiei țintă, situația se inversează. Martin (1996) sau Swieringa și Schauten (2008) susțin faptul că un achizitor care are mari oportunități de creștere va căuta, În general, să folosească drept modalitate de plată
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
cărei evoluție rămâne dificil de apreciat, dacă ținem seama de modul intermitent în care a fost urmat tratamentul. Această observație demonstrează de asemenea caracterul aleatoriu al unui tratament medical coerent în aceste cazuri de tulburări bipolare în adolescență: într-adevăr, înclinațiile naturale ale adolescenței spre oscilații ale dispoziției, spre idei extreme, spre o oarecare impulsivitate însoțită de treceri la acțiune par să indice o asemănare cu semiologia proprie acestei afecțiuni. Raționalizările secundare atât ale adolescentului cât și ale părinților, recuperarea adesea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate să ne orienteze în desișul așteptărilor cotidiene. De cum este Economia așezată pe solul realității, de care luăm cunoștință parcurgând termenii explicativi ai unui dicționar, depind multe dintre succesele și eșecurile acțiunilor noastre. Apare, deci, ca o condiție a finalității înclinațiilor spre performanța treburilor gospodărești să evaluăm temeiurile adevărurilor clasificate și să ne convingem că ele ne sugerează procedura lucrului bine făcut. Ușor de spus, greu de înfăptuit, după cum se va vedea pe parcursul lecturii. Ceea ce pot să vă spun drept încurajare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
poate considera că cererea și oferta sunt eminamente procese mecanice? Răspunsul afirmativ la aceste întrebări ar însemna să considerăm cererea și oferta ca procese eminamente materiale și complet deterministe. Ele nu ar trebui să aibă legătură cu voința tranzacțională, cu înclinația pentru schimb și nici chiar cu diviziunea muncii. Pe aceste aliniamente mecaniciste este evident că ajungem la credința în infailibilitatea mecanicii pieței. Intersubiectivitatea ar fi total exclusă (ceea ce încă se întâmplă) din modelul explicativ al proceselor specifice pieței. Partea cea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ar „face” decât ceea ce i s-a trecut în protocolul de funcționare. Piața, ca și calculatorul, nu substituie preeminența voinței și inteligenței umane și nici prevalența puterii noastre de judecată (Penrose, 2001). Softul pieței este mintea omului, iar hardul este înclinația umană spre tranzacție. Piața, în mod obiectiv, nu reprezintă nimic, ea este chiar nimicul absolut (Barrow, 2006), în afara comportamentelor complementare într-o rețea vie, a oamenilor. Dincolo de activitatea oamenilor există doar neantul. Și atunci este logic ca omul viu, mânat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
funcțiuni normate după standarde ce țin de convenția bazată pe discernământ, de structură, stare, agendă, algoritm, program, transformare etc., adică de ingredientele care conturează un alt orizont al înțelegerii, un alt nivel explicativ, o altă metaforă care să-i marcheze înclinația către cunoaștere rațională. Conceptul de sistem survine pe această cale a luminării mentale a omului în legătură cu ceea ce face el ca parte într-o lume devenită un întreg conștient de sine. Sistemul este un reflex natural al unei stări de înaltă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se desfășoară apare o perspectivă diferită în timp ce pacientul merge mai departe, adesea în asociere cu durerea și angoasa, fricile sale, furia, vina, tristețea, suferința, remușcările și singurătatea, precum și visele și speranțele sale. În plus față de golirea de presupuneri, prejudecăți și înclinații prin aruncarea lor la coș, terapeutul are de asemenea nevoie să arunce resturile din propria sa viață. Aceasta înseamnă a se pune pe sine însuși în poziția de pacient. Pentru a face acest lucru în mod eficace, cineva, de exemplu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
hedonistă nu pare o erezie manifestă... Una sau două anecdote sugestive, trei-patru fragmente, câteva considerații detaliate, o reputație transmisă de doxografi. Cam puțin, desigur, dar destul pentru ca, în absența unor texte pro sau contra, să identificăm totuși o tendință, o înclinație, un ușor tropism... Judecați, vă rog: o serie de mărturii prezintă felul lui de a preda. În primul rând, reținem vocea lui gravă, surdă, zbârnâitoare, debitul său specific, toate acestea făcându-i spusele aproape de neauzit - greu de făcut, în aceste
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pot consulta scrisorile pseudoepigrafe târzii, Les Cyniques grecs. Lettres de Diogène et Cratès, traduse din greaca veche de către Georges Rombi la editura Babel, 1998. Ele datează din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. și trădează o netă înclinație stoică, vizibilă prin critica radicală a plăcerii aproape la fiecare pagină. A se vedea și Michel Onfray, Cynismes. Portrait du philosophe en chien, Grasset, Livre de Poche, Paris, 1990. * ** Platon, un luptător rău intenționat. Nici vorbă să examinăm statutul plăcerii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai mult cu cât numărul de studenți a crescut. Nici relațiile din grupele de studenți nu se cristalizează cu ușurință pentru că: probabil atmosfera de competiție a admiterii se păstrează încă; apoi, fiind grupuri selectate, cuprinzând persoane cu aspirații puternice, există înclinația mai degrabă spre competiție; studenții se percep pe ei înșiși ca fiind deja maturi și cred că nu au nevoie de ajutor; mulți dintre ei, fiind la mare distanță față de familii, nu mai au interacțiuni frecvente și intense cu acestea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și cu nevoile sociale, pentru ca societatea să înregistreze maximum de folos, iar tânărul să obțină, maximum de satisfacții. Alegerea unei profesiuni nu trebuie să se facă, așadar, la întâmplare, ci din perspectiva unor criterii esențiale: în primul rând, concordanța între înclinații și aptitudini, pe de o parte, și cerințele profesiunii dorite, pe de altă parte; în al doilea rând, acordul între aspirațiile profesionale și cerințele sociale, pentru a se evita dezechilibrul între cererea și oferta de cadre. Pentru realizarea acestui ultim
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a unui sentiment al devalorizării și nerealizării eului). Sunt frecvente, din păcate, cazurile de conduita, ambivalență, care semnifică orientarea persoanei spre două, roluri profesionale diferite, considerate la; fel de importante, dar alese pe baza unor motive deosebite: nentru unul pledează înclinațiile și aptitudinile personale, care predispun subiectul spre îndeplinirea unui anumit rol social; pentru celălalt determinante sunt aspirațiile (cu un caracter, mai mult sau mai puțin, egoist) de a obține un anumit prestigiu social, sau dorința de a obține o mai
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
împotriva, solicitării din afară: „În primul caz avem rezistența mediului la năzuințele și dorințele noastre (ni se refuză bunurile la care tindem); în cazul al doilea ni se cer eforturi pentru care nu suntem dispuși, suntem constrânși să acționăm împotriva înclinațiilor noastre. Primul tip se apropie de modul descris astăzi ca frustrație”. Într-adevăr, frustrația implică prezența unui conflict între două tendințe: una care se leagă de tipul de relație „scop-reacție”, și alta care apare sub influența „condițiilor interferente”. Așadar, „tensiunea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]