2,404 matches
-
și în mod special ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevului, în speță a celui din clasa a II-a. Ne vom opri pentru a-i demonstra flexibilitatea prin prisma interdisciplinarității, asupra metodei ca vine din aria gândirii critice, îndrăgite de copii și cu largi valențe cognitive - ciorchinele. Și n-ar trebui să surprindă pe nimeni, din punctul de vedere al temei prezentate, expresii ca: Exercițiul poate continua, creând astfel elementul de cogniție , cât și pe cel de creativitate. Un
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
noastră, a tuturor, de a ajuta aceste păsări mici cât nuca, cu scufițe albastre, pentru a rezista zilelor geroase de la noi din țară. Textul „Puiul de căprioară”, de Virgil Carianopol scoate în evidență fapta bună a lui Mihai care a îndrăgit puiul de căprioară fugărit de lup. Datorită grijii deosebite pentru acest animal, el a fost redat pădurii la începutul primăverii. Și orele de limba română - compunere contribuie prin specificul lor la formarea unei atitudini pozitive și active față de natură. Prin intermediul
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
desenează peisaje din natură, elemente din natură, pot să numere și să grupeze după formă, culoare, mărime sau parfum florile din natură, pot alerga în poiană sau printre arbori. Abordarea interdisciplinară prin joc a inclus matematica și specii literare mult îndrăgite de copii. Presărând operațiile matematice pe textul suport al unei povești sau poezii, cu sarcini legate de alte discipline, copilul lucrează cu plăcere, fără a simți efortul depus. Așadar, este o modalitate captivantă și atractivă de a gândi sarcinile. Vom
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
lucru reflectă necesitatea de a se concentra pentru a memora o marcă pe care am întâlnit-o rar. Principiul este simplu: arătăm publicului o marcă suficient de mult timp și pe suficient de multe suporturi mediatice și ajunge să o îndrăgească. „Marile mărci, și mai multă plăcere” - este sloganul afișat de o marcă de brânză industrială în 2007 pe afișele din Franța. Iată expresia unui adevăr profund, cel al legăturii dintre celebritatea unui produs și plăcerea de a-l consuma. Legătura
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o împărăteasă își petreceau timpul rugându-se la Dumnezeu să le dea un prunc. Dorința li s-a împlinit după mulți ani: Dumnezeu le dăruiește o fiică, Luminioara, numită astfel, pentru frumusețea ei și, mai ales, fiindcă părinții ei o îndrăgeau ca lumina ochilor. Devenind din ce în ce mai frumoasă și "mai fărmăcătoare", nu ieșea niciodată la "preîmblare, temându-se ca să n-o dioachie cineva sau să i se-ntâmple altă nenorocire". Băiatu sărac [Marian, Basme, vol. II] prezintă același element de conținut narativ
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
gătea frumos pe fetele ei și le trimetea la biserică, dar pe fata bărbatului o trimitea în zdrențe. Fata însă avea niște straie frumoase în pădure, lângă o apă. O vede și fiul Sfintei Duminici care păștea porcii și o îndrăgește. Fata se sperie când vede pe cămașa sa un șarpe. La întrebarea dacă vrea să fie a lui, că numai așa îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Lumea va fi nedreaptă atît timp cît falsa justificare va domni în indivizi; lumea va fi dreaptă atunci cînd aceștia nu se vor mai incita reciproc să comită nedreptăți; cînd chiar și în imaginația și în motivațiile lor secrete vor îndrăgi justiția esențială mai mult decît viața: cînd vor renunța la atacul pervers (așa cum demonstrează eroul prin propria sa viață) și cînd nu vor mai recurge la apărarea perversă și dușmănoasă nici măcar în imaginație (așa cum exemplifică eroul prin moartea sa). Acesta
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
persoanei care l-a făcut. VII CUM SĂ-I FACEM PE CEILALȚI SĂ-ȘI DEA SEAMA CINE SUNTEM DEZVĂLUIREA PROPRIEI PERSOANE Dacă punem întrebări deschise, facem complimente și parafrazăm afirmațiile altora - toate acestea îi vor ajuta pe ceilalți să ne îndrăgească și îi vor încuraja să ne permită să pătrundem în universul lor. Va trebui să ne cultivăm însă și noi deprinderea de a ne autodezvălui, pentru a le permite și celorlalți să vadă cum arată lumea noastră lăuntrică. Oamenii cu
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Trupul și creierul meu.” (Geneză) A descoperit astfel profunzimile propriei ființe și a intuit procesele cosmice materializate în viziuni cosmogonice sau în interferența regnurilor. În poezia intitulată chiar Pământul, fuziunea dintre pământ și uman conturează ideea filozofică a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” Sărutul pământului nu este o atitudine naturalistă, ci un gest
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
am fi fost, cel puțin temporar, lipsiți de sprijin în cazul în care un dezacord neașteptat ar fi apărut în teoria atomului de heliu. La acel moment, acest lucru a fost dezvoltat de Kellner și Hilleraas. Formalismul matematic era prea îndrăgit și schimbarea de neconceput, astfel încât, dacă miracolul heliului, care a fost menționat mai înainte, nu ar fi apărut, s-ar fi iscat o adevărată criză. Desigur, fizica ar fi depășit acea criză într-un fel sau altul. Pe de altă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
putea dobîndi printr-o viață virtuoasă ,,asemănarea” cu Dumnezeu sau mai degrabă cu Fiul acestuia. Chipul - rațiunea - ar putea fi întinat și desfigu- rat, însă nu poate fi niciodată distrus. Aceasta este minunea care îl face pe Om să fie îndrăgit de Dumnezeu pentru el însuși, după gîndirea lui Clement. Oare de ce nu i-au îndrăgit și papistașii lucrările lui pline de minuni așa cum îndrăgise el minciuna și făcătura mozaică? Origene(185-254), era de neam egiptean născut din părinți creștini sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Chipul - rațiunea - ar putea fi întinat și desfigu- rat, însă nu poate fi niciodată distrus. Aceasta este minunea care îl face pe Om să fie îndrăgit de Dumnezeu pentru el însuși, după gîndirea lui Clement. Oare de ce nu i-au îndrăgit și papistașii lucrările lui pline de minuni așa cum îndrăgise el minciuna și făcătura mozaică? Origene(185-254), era de neam egiptean născut din părinți creștini sau după alte surse era un ivrit care se numea iudeo-creștin. A fost elevul lui Clement
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
însă nu poate fi niciodată distrus. Aceasta este minunea care îl face pe Om să fie îndrăgit de Dumnezeu pentru el însuși, după gîndirea lui Clement. Oare de ce nu i-au îndrăgit și papistașii lucrările lui pline de minuni așa cum îndrăgise el minciuna și făcătura mozaică? Origene(185-254), era de neam egiptean născut din părinți creștini sau după alte surse era un ivrit care se numea iudeo-creștin. A fost elevul lui Clement iar după fuga acestuia în anul 202 în Palestina
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
când ceva atât de simplu precum un pătrat era în stare să creeze un haos în limbajul lor matematic? Ideea era greu acceptabilă pentru pitagoricieni, însă nu putea fi contestată - era o consecință a legilor matematice pe care ei le îndrăgeau atât de mult. Una dintre primele demonstrații matematice din istorie se referea la incomensurabilitatea/iraționalitatea diagonalei unui pătrat. Iraționalul era periculos pentru Pitagora, deoarece amenința baza universului său, clădit pe rapoarte. Și, pentru a face lucrurile și mai greu de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
planurile, dar mai ales pe cel moral. Femeile franceze, doritoare să se exprime, scriu memorii, române la modă, fac ziaristica. În Bel-Ami, unul din motivele de bază ale căsătoriei lui Madeleine Forestier cu Georges Duroy este faptul că ea a îndrăgit mult meseria de jurnalist, iar după moartea soțului său nu mai are posibilitatea să-i facă articolele de fond. Căsătoria cu Duroy ar readuce-o în meserie, de această data sub numele acestuia: Ça me manque beaucoup, disait-elle, mais beaucoup
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nr. 2, p. 145. 85 Ibidem, p. 149. 39 descrie soția, ci, de asemenea, pentru a pune în discuție voința liberă, lipsa virtuții și hotărârea nezdruncinată de căutare a libertății cu orice preț.86 Acest motiv se pare că era îndrăgit de Chaucer, care l-a preluat din opera lui Boețiu sau din Romanul Trandafirului, opere pe care, de altfel, le-a tradus în limba engleză. Apare și în Povestirea scutierului, atunci când șoimanca își portretizează iubitul trădător și subliniază nevoia acerbă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deține doar frumusețe, ci și o pricepere desăvârșită în treburile domestice (țesut, organizarea unui ospăț), dar are și o educație temeinică: poate scrie și calcula, poate gestiona o afacere, ba chiar mai mult, nu evită nici preocupările cinegetice, atât de îndrăgite de bărbați. Sunt puține personaje feminine în opera lui Boccaccio care apar menționate cu un asemenea cumul de însușiri, mai ales în sfera culturală. Desigur toate acestea nu l-au putut decât intriga pe cinicul Ambrogiuolo, absolut convins că o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
elocventă: „Amor vincit omnia” 483 . Portretul stareței, care reliefează preocuparea personajului pentru tot ceea ce este amănunt, cochetărie, emoție, ne-o înfățișează ca pasionată de moda timpului și nu de canoanele bisericești.484 Criticii literari au remarcat frecvent că autorul a îndrăgit în mod deosebit acest personaj, deși o satirizează cu blândețe în portretul făcut în Prologul general, folosind frecvent adverbul ful, care în engleza contemporană ar însemna very, adică „foarte”. Se ajunge astfel la unele superlative în comportamentul și atitudinea personajului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de acțiune, de dinamism. La sfârșitul activității cinegetice, femeile se adună în jurul zeiței care le cere o închinare și o supunere demne de figura sa castă. Dar, pe neașteptate, are loc o revoltă, condusă de doamna pe care naratorul o îndrăgea și care nu este identificabilă printr un nume distinct, aceasta cerând o aservire față de o altă zeiță, Venus. Zeița intransigentă, Diana, simbol al purității, se reîntoarce supărată în cer. Întruchipare a carnalității, a senzualității și a desfătării, Venus nu întârzie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ce oferă istorisirile de altădată: Hercule și Deianira, Enea și Dido, Florio, Tristan. Cei doi pelerini pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este reliefată vanitatea bunurilor pământești. Deși această secțiune este mai scurtă, tratează teme îndrăgite de Boccaccio, pe care le va aborda în două din operele sale mai târzii: precaritatea gloriei umane și decăderea celor faimoși altădată. Naratorul rememorează în aceste pasaje prăbușirea Tebei și a Troiei, a lui Alexandru, Cezar, Nero și mulți alții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plecând de la experiența unor personaje distincte.” Robert O. Payne, op. cit., p. 2. 630 Ibidem, p. 21. 631 „și erau scrise-n cărțulie,/ știți, fabule în stihuri puse/ De condeieri în vremi apuse,/ și oamenii aminte luau,/ Cât legea firii o-ndrăgeau.” Geoffrey Chaucer, Legenda femeilor cinstite și alte poeme, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 33. 177 distinctă, o voce aparte 632, așa cum se remarca și la Boccaccio, dar de o naivitate căutată, pentru că se interoghează mereu și pretinde că nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
farmec: „Ca soarele frumoasă-ntre frumoase,/ [...] Își dobândise strălucit renume/ De lamură-a reginelor din lume,/ Aleasă, darnică, preaminunată:/ Ferice-acel ce o vedea o dată;/ De regi și domni dorită-așa de tare/ Cănflăcărase lumea asta mare/ și orice ins o îndrăgea cu foc.”687 Personajele feminine față de care autorul manifestă intenția glorificării au ceva de basm, cel puțin în surprinderea trăsăturilor fizice, de altfel ele vin din mitologie, sunt mai puțin veridice: „În strai bogat, frumoasă peste poate,/ și-atât de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ani de rătăciri maritime, Constanța ajunge pe țărmul Britaniei, refuză să-și dezvăluie identitatea și, cum era de așteptat, se pune în serviciul tuturor: „Era așa robace și cuminte/ și gata tuturor s-ajute ea/ Că orice om îndată o-ndrăgea.”755 Misiunea fetei pare a fi aceea de a răspândi credința creștină, este 753 Ibidem, p. 148. 754 Ibidem, p. 149. 755 Ibidem, p. 155. 205 un veritabil misionar, deoarece conducătorul cetății alături de soția sa, cei care o găzduiau și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
apreciate de către toți supușii: „Căci, în virtute pururi deplină,/ Purtarea ei fără cusur frumoasă/ Era mereu de bunătate plină;/ Așa era la vorbă de duioasă,/ De vrednică de cinste și miloasă/ și-n suflet pătrundea așa de bine,/ C-o îndrăgea îndată orișicine.// Nu numai la Saluce în cetate/ Se răspândise faima ei cea bună,/ Ci și-n ținuturi hăt îndepărtate,/ O proslăveau noroadele mpreună,/ și-așa departe lauda-i răsună/ Că spre Saluce toți cu mic cu mare,/ Călătoreau s
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
distinge prin cumulul de calități fizice și morale: „Era așa frumoasă junai fată/ De nu-și afla pereche-n lumea toată./ Atât a hărnicit măiastra Fire/ S-o făurească-ntru desăvârșire [...]/ Doar paisprezece ani avea făptura/ Pe care Firea-atâta o-ndrăgise./ Așa cum crinul alb de dânsa scris e/ și trandafirul roș, la fel muiat-a/ Penelul când să zugrăvească fata,/ Nainte de-a se naște drămuind/ Culorile pe cât mai bine-o prind;/ Iar soarele cu dulcea lui văpaie/ A poleit cosițele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]