4,220 matches
-
în zilele care au urmat, când știrea se făcuse publică și când nu puțini prieteni, de diferite vârste, mă sfătuiau să nu accept, să nu am încredere în „omul politic”, să nu-mi „pătez” imaginea mea de sclipitor tânăr și îndrăzneț romancier. Nu, nu am făcut-o și, o spun încă o dată, eram atras de Ceaușescu și de noua lui echipă - Maurer, Mizil, Gogu Rădulescu, Iliescu, D. Popescu -, acel Ceaușescu care atacase securitatea lui Dej și pe Dej însuși, care începuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
s-a mai aplicat. Apoi, a revenit „în forță”. Și... nimeni nu a protestat! Mulți, probabil, credeau că-și pot păstra pozițiile și slabele privilegii prin tăcere, prin supunere. Iar activiștii culturali și securiștii afiliați lor au devenit tot mai îndrăzneți, tot mai nerușinați, iar literatura, întreaga literatură s-a scufundat în marasmul națiunii... Nedumerit și întristat că nu am fost primit la lucrările conferinței obștii căreia îi aparțineam și pentru care luptasem cu puterile mele și „în condițiile date, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că ne-am păstrat teritoriul „visat” - în timp ce cehoslovacii și iugoslavii și l-au pierdut și fărâmițat pe al lor -, că aceste „populații”, ținute secole în obscuritatea literei și a gândului, au dat, în nici un secol, figuri comparabile cu cele mai îndrăznețe minți ale Apusului?! Nu „întâmplător” cei care se plâng de „imaturitatea, de prostia civică a românilor” contestă într-o formă sau alta și capacitatea noastră de a produce genii - și folosesc acest substantiv în sensul său mitologic, adică spirite reprezentative
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
semăna mult cu un fel de „împăcare cu soarta”, aproape oricare ar fi ea! E și aceasta o formă a „adaptării”, sunt de acord, dar, pentru un individ cum e românul, european-tipic, adică un ins deschis, dinamic, apt de proiecte îndrăznețe, ambițioase, talentat în a imita modele superioare și, mai ales, talentat în „arta existenței”, acest tip de „adaptare”, de amorțire a dorințelor și pornirilor firești de afirmare personală și a spiritului de emulație (de concurențăă, îngustarea până la limitele insuportabilului ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
exprimării unui destin”. Am fost mereu impresionat de catedralele vestului european, goticul ce a voit să sugereze sublimul, disproporția între făptura umilă și trecătoare a individului și gloria absolută a Zeului! Și, mai ales, de „cupolele” lor, forme impresionante și îndrăznețe în care au excelat un Brunelleschi, un Buonarroti! Și sunt, în sfârșit, și pentru că zeii tutelari, ai mei, ai națiunii în limba căreia, ca o daltă, îmi exprim eul și viața, îmi acordă, se pare, norocul - și libertatea! - unei „cupole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
capabil să-mi ofere datele de care am nevoie pentru a înțelege, a analiza și a-mi face o părere proprie despre ceea ce se întâmplă în realitatea imediată. Sunt de acord că un bun jurnalist poate (și trebuie) să fie îndrăzneț, hărțuitor, necomplezent, tenace în scormonirea faptelor și în identificarea adevărului. Mai cred și că, dacă moderează dezbateri televizate, el trebuie să aibă geniul, sau măcar talentul, de a intermedia între opinii contradictorii, de a fi un manager înțelept al dialogului
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
întreprinse atât la University of California, cât și la Berkeley și în alte centre au demonstrat că bebelușii se nasc cu anumite preferințe comportamentale. Extrem de vizibil, unii dintre noi sunt timizi de la naștere (tipul „introspectiv” sau „introvertit”), pe când alții sunt îndrăzneți (tipul „extravertit”). Nu este deloc neobișnuit ca introvertiții să se mire de ce extravertiții sunt atât de gălăgioși, de imprudenți și de băgăreți. În același timp, extravertiții se miră (cu voce tare, desigur) de ce introvertiții sunt atât de timizi, de neimplicați
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
înaintarea mongolă, a recupera Cumania Albă și a recuceri portul pierdut, pe lângă dorința de a răzbuna pe cumanii hanului Iurie Conceac, uciși în mod perfid, în anul 1222, marele han Cuten ceru, în grabă, ajutor ginerelui său, Matislav Matislavici cel Îndrăzneț, principele Haliciului, căruia îi trimise în dar cămile, cai, vite și alte lucruri de valoare. Acesta reuși să închege o coaliție a principilor ruși, Daniel Romanovici al Volâniei, Matislav Romanovici de Kiev, Matislav Sviatoslavici de Cernigov și Matislav cel Mut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a putea fi mult mai liber ca să poată duce înainte Opera Copiilor buni; „semnul“ medaliei Sfântului Benedict, care semăna terenul pe care voia să-l cumpere (pentru Casa San Benedetto și cea din Maguzzano); toate aceste „semne“ nu erau căi îndrăznețe pentru al ispiti pe Domnul, ci o confirmare a marii credințe și a încrederii filiale în Divina Providență și în mijlocirea sfinților». Subdiaconatul La sfârșitul celui de-al treilea an de teologie, superiorii seminarului i-au prezentat episcopului câte un
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Luigi Perazzani, a trasat un profil detaliat al tinereții sale: «Don Diodato era de natură foarte vivace, aproape de neoprit. Din acest motiv își neglija îndatoririle specifice de creștin și de student. Îi venea ușor să prospecteze și să realizeze activități îndrăznețe care s-au înmulțit odată cu vârsta; mai târziu, reflectând, a înțeles că dacă ar fi fost frânat de o educație cu adevărat creștină natura lui ar corespuns cu atât mai mult binelui. S-a întâmplat că tatăl său, care era
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vor fi adăugate“ (Mt 6,33). Cu această conștiință și-a numit familia religioasă „Slujitori Săraci ai Divinei Providențe“ încredințând fiilor săi spirituali misiunea să meargă acolo „unde nu există ceva uman“. Proiectul lui de caritate, omenește paradoxal, atât de îndrăzneț, atât de singular, nu poate să nu impresioneze și să nu ne îndemne să-i aducem mulțumire lui Dumnezeu, care a suscitat în mijlocul nostru un asemenea mărturisitor al încrederii fără rezerve în cuvântul Evangheliei. Dar despre don Calabria trebuie să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
1/2 centimă și să conțină atâta materie, și calitativ și cantitativ, cât ziarul englez Times. Această zeflemea era motivată de faptul că Gheorghe Panu, față de răscoa lele țărănești, ceruse un număr de reforme agrare favorabile țăranilor. Reacționarii ieșeau acum îndrăzneți de pretutindeni. Consiliul de Război din Craiova, unde a fost din nou trimis procesul colonelului Maican, îl osândește la 2 luni închisoare, peste anul la care fusese osândit în București și, în plus, la degradare. [primul și singurul atentat împotriva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ion Brătianu. Dar, afară de asta, trebuia să rămâie biruitor sufletul chiar al coaliției, aceea ce era mai puternic și nepieritor, rațiunea de a fi a curentului; spiritul nou al timpului, dinamica burgheză care - cu lovituri de coate și cu împinsături îndrăznețe - își deschidea calea către putere. Acest spirit nou îl reprezenta atunci nu cele câteva personalități din coaliție, desigur eminente, dar fără legături cu masa electorală a colegiilor cenzitare, ci partidul liberal de sub șefia lui Ion Brătianu și C.A. Rosetti
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bătălie că-i mai mult de jumătate câștigată și trupa îmbelșugată se bucură deja dinainte, turcul cel descurajat, fără curaj, deoarece chiar nici o speranță nu ridică moralul trupei, decât să înainteze, ține deja bătălia ca pierdută, dezertează și ucide conducătorul îndrăzneț, ce riscă să-i insufle curaj și bărbăție și vrea să-l oprească. Otomanii, la fel ca odinioară grecii constantinopolitani, demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea maximei, că: "adesea teama față de o pierdere fictivă a statului face mai multă pagubă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la celelalte surse tradiționale de plictiseală și penibil , dar iat-o că se întoarce. S au întors și altele. Dacă ați dus dorul micilor poante de pe margini, care pe vremea lui Roger Moore reușeau invariabil să strice efectul celor mai îndrăznețe cascadorii, iat-o aici pe băbuța care-și scapă mătăniile în timpul urmăririi din biserică și care exclamă : Doamne ! Dacă v-au lipsit lamentabilele texte de agățat ale lui 007, auziți ce apropouri îi bate aici unei tinere agente. Aceste alunecări
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Pe această axă de confluențe și interdependență teorie- practică se constituie spiritul creator care străbate contribuțiile partidului nostru în elaborarea filozofiei românești, a gândirii sociale și politice. Atunci când afirmă că a «fi revoluționar, a fi comunist înseamnă a fi explorator îndrăzneț al noului», Programul partidului nu emite doar o teză antidogmatică, ci îndeamnă la recurs spre acțiune, spre implicarea meditației - chiar și a celei mai abstracte - spre deslușirea unor sensuri anume în realitatea nemijlocită: sensurile cărora - evaluând legitatea și tendințele obiective
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o dorință pentru cei mai mulți, că nu s-ar fi ridicat aceste fabrici și întreprinderi, orașe întregi care stau mărturie convingătoare a epocii mărețe în care trăim. Acestea se datorează în primul rând marelui nostru partid și comuniștilor și conducătorului său îndrăzneț și iscusit, tovarășul Nicolae Ceaușescu, care întruchipează tot ce este mai înalt și mai bun în acest popor, fiind o garanție pentru viitorul nostru.“ (Flacăra, 4 mai 1978) CIOCULESCU Șerban Șerban Cioculescu față cu cosmosul sovietic (nota V. I.) „În
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Energia manifestată de partidul nostru în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, de clasa noastră muncitoare, de întregul popor român în făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate oferă artistului plastic un vast și inepuizabil șantier.“ (Contemporanul, 1 iunie 1973) „Tovarășul Nicolae Ceaușescu, îndrăzneț, gânditor, înflăcărat patriot și strălucit revoluționar, om ce iubește competența și talentul, dezvoltarea creatoare a tuturor, constituie prin ampla sa personalitate o chezășie a înfăptuirii politicii interne și externe a partidului și statului; el întruchipează, este simbolul tuturor certitudinilor și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
teoretică de ansamblu asupra lumii. Toate marile momente ale practicii sociale de după 1965 au fost rodul nu al unui pragmatism îngust, supus conjuncturii, ci al unei viziuni profunde asupra realității naționale și internaționale. O viziune în care se regăsesc dialectic îndrăzneața prospectare a faptelor și respectarea principiilor fundamentale ale concepției revoluționare.“ („Adevărurile literaturii“, România literară, 12 mai 1988) CRIȘAN Constantin „Maturizându-se - proces care trebuie văzut în toată complexitatea lui, într-o permanentă luptă a contrariilor -, literatura noastră și-a regăsit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu sine pe auditori. Ne era drag tuturor. Îl îndemna tineretul patriei noastre să-și consacre toate forțele luptei conduse de partid pentru construirea socialismului, care asigură poporului și țării perspective nelimitate de dezvoltare, care dă posibilitatea înfăptuirii celor mai îndrăznețe visuri ale tinerei noastre generații.“ (Scînteia tineretului, 10 ianuarie 1958) „Împlinești, slăvite PARTID COMUNIST ROMÂN, la 8 mai 1971, o jumătate de veac de când ai luat ființă organizată pe cuprinsul pământului românesc, izbucnind ca o emanație firească și puternică a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
La mulți ani!“ („Metafore ale distinsei considerații și prețuirii întregului popor față de tov. acad. dr. ing. Elena Ceaușescu“, Radio București, 2 ianuarie 1988) „Un adevăr validat de o îndelungată experiență demonstrează că numai epocile deschise înnoirilor și sintezelor originale, căutărilor îndrăznețe, efervescenței creatoare în toate domeniile pot dobândi un profil unic, inconfundabil. Așa va rămâne în istorie Epoca Nicolae Ceaușescu, caracterizată și prin accesul larg al maselor la cultură, democratizarea literaturii și artei, înscrierea spiritualității românești, prin tot ce are ea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
le înregistrează și tezaurizează, ci și pentru cea ce propune societății contemporane ca model, ca potențial educativ. Partidul comuniștilor ne-a restituit istoria și, mai mult, sintetizând valorile și virtuțile decadente prin secole, preluând tot ceea ce a fost luminos, generos, îndrăzneț și pilduitor din experiența înaintașilor, a devenit, la rându-i, făuritor de istorie. Îi revine tovarășului Nicolae Ceaușescu meritul esențial de a fi integrat istoria partidului, a mișcării muncitorești, așa cum este firesc, în ansamblul unic al istoriei naționale.“ („Asemeni iluștrilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și îndemnurile sale constituind cuvântul de ordine al înseși devenirii noastre. Și nu suntem și nu vom fi niciodată la capăt de drum, mult a fost și mult înainte este. Partidul ne învață, ne cere să gândim avântat, să cutezăm îndrăzneț, să conturăm lucid chipul țării de mâine. Dorindu-i întâiului om al Republicii Socialiste România ani mulți, sănătate și bucurii, știm și înțelegem că acelea vor fi și bucuriile noastre, ale comuniștilor români. Că el este sufletul țării. Ceaușescu - marea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru creație, pentru mari înfăptuiri.“ (Arta, 11/1977) JEBELEANU Alexandru „Avui prilejul în mai multe rânduri să particip la întâlnirile tovarășului Ceaușescu cu scriitori. Îndrumările și sugestiile secretarului general al Partidului Comunist Român, adânc cumpănite, luminate de razele unei gândiri îndrăznețe și clare, m-au răscolit întotdeauna stârnindu-mi întrebări și limpeziri asupra activității mele obștești. Tezele din iulie 1971 sunt un exemplu de aplicare creatoare a marxism-leninismului la condițiile țării noastre.“ (Orizont, 1 februarie 1973) „La cârma țării drept, neistovit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
întâlnirea noastră de azi, de cea de acum câteva săptămâni.“ (Teatrul, august 1971) „Nicolae Ceaușescu, care iubește laboratoarele, care înțelege calculele, care mângâie și mânuiește mașinăriile; Nicolae Ceaușescu, care citește, studiază, cunoaște toate marile probleme ale cugetării și care cugetă îndrăzneț, fiind filozof cu substrat adânc și cu reflecție spontană; Nicolae Ceaușescu, care admiră și comentează opera de artă, care e un iubitor de literatură, care e un mare orator, care e un scriitor și care, cu un extraordinar instinct artistic
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]