13,828 matches
-
repede, din cauza certurilor intestine. De aceea aceste reviste nu reușeau să stârnească interesul în alte straturi, decât acelea ale breslei. „Păstorul Tutovei" este în al patrulea an de apariție.. Ținuta demnă și seriozitatea ce izvorăște din paginile acestei reviste, ne îndreptățesc să credem că va trece de hotarele județului Tutova și că va fi apreciată și sprijinită și de celelalte categorii de intelectuali, nu numai de preoți. Dealtfel numărul e variat și instructiv, încât revista e citită cu interes de la început
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mărturie directă că n-am trăit degeaba ! Televiziunea Vaslui este, oricum, prietenul de care ai nevoie, stimate cititor ! (MERIDIANUL, An IX, nr. 8 (686), joi, 22 februarie 2007, Editorial) D. V. Marin, „TVV - 15 ....explozia...", o carte document. Autorul e îndreptățit să afirme că „era informațională înflorește (trebuia) și pe aceste meleaguri (vasluiene), încă mult acoperite de bălării... cu dezvoltări nemaiîntâlnite." Cartea despre care scriem nu are în vedere doar acțiunile și relațiile în care s-au angajat unitățile massmedia locale
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cu pretenții de ziariști. Niște zmângălitori de hârtie care se încurcă în regulile gramaticale, calcă orice idee de respect pentru public sau pentru activități recunoscute în domeniu. Unii n-au nimic sfânt. c) Limbajul suburban al câtorva, într-o reacție (îndreptățită?) arată nu numai proveniența lor din mâl și lături ci absența dorinței de a-și depăși condiția, de a ajunge meseriași. Nu limbajul "de toacă" îl ridică pe cineva ... Gala ca întrecere a demonstrat că unii sunt în competiție dar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
personalității tale să revină În curentul vieții. „Plictiseala mai Întâi de toate este un fapt de ordin vital; e În legătură cu oboseala organică. Închiderea În sine a sufletului rănit, plictiseala e sentimentul neîndestulării vieții, constatarea nimicniciei ei. Așa bazată, plictiseala-i Îndreptățită, e legitimă. N-ai ce zice Împotriva ei cu temei. Plictiseala mai e sentimentul monotoniei, Încetinelei vieții, ea acuză repetările vieții puțin mascate, sărbezimea ei necesară” . „Lupta Împotriva plictiselii are drept ajutor o artă modestă și anevoioasă, arta de a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Raportat la scara speciei, individul este o microparticulă Îndeplinind, astfel, condițiile unei realități cuantice. De asemenea, observațiile fizicienilor potrivit cărora În lumea sub cuantică particulele se comportă după legi mai apropiate de legile gândului decât de legile mecanicii clasice, ne Îndreptățesc să abordăm sistemul psihic uman ca pe un sistem cu proprietăți cuantice. Deocamdată, singurele metode și tehnici capabile să surprindă și să măsoare această stare sunt cele izvorâte din teoriile morfologice (teoria haosului și formele sale particulare: teoria catastrofelor, teoria
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
debutului în schizofreniei Considerații generale... Se pare că în psihiatrie nu există afecțiune mai rău definită ca schizofrenia. Dacă modurile de debut ale acestei afecțiuni cu nume amenințător sunt atât de numeroase încât justifică un studiu special, lucrul acesta este îndreptățit și de limitele imprecise care variază după țară și chiar de la psihiatru la psihiatru. O primă problemă care se ridică este chiar aceea a definirii debutului bolii, pentru că în funcție de criteriile de apreciere adoptate, vârsta la declanșarea tulburării psihice, momentul acesta
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
componentelor terapiei: adesea acceptă cu mai mare ușurință medicația antipsihotică decât intervențiile psihoterapeutice sau de integrare socială, pentru că par să înțeleagă rațiunea farmacoterapiei depôt. Desigur că, înafara unor opțiuni clar exprimate de către pacienți, sau de către medicul curant , am fi îndreptățiți să ne întrebăm ce altele ar fi avantajele neurolepticelor depôt comparativ cu cele ordinare, lăsând deoparte chestiunea (egală pentru ambele forme) a calităților de prevenție (câtă vreme etiologia tulburării rămâne în continuare obscură)? în esență, indicația unui tratament neuroleptic depôt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Când ești perceput ca un ideolog al unei puteri ce guvernează dezastruos această țară (prietenia lui Druță cu ex-premierul Andrei Sangheli - „terminatorul” Basarabiei postsovietice, este un fapt care nu mai trebuie demonstrat), identificarea a ceea ce spui cu o diversiune este îndreptățită. Tu însuți, ca intelectual, devii un instrument al diversiunii. De aceea inițiativa creștină a lui Druță a fost interpretată de majoritatea comentatorilor drept o tentativă de scindare a Uniunii Scriitorilor, „fieful naționaliștilor români” - o instituție considerată ca având o atitudine
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
română sub semnul integrării”, la care majoritatea „condeierilor” autohtoni au excelat prin absență, ca de altfel și la recent încheiatul seminar internațional de teatru, unde aparențele au fost salvate tot de studenți. Ce fac, cu ce se ocupă scriitorii? sunt îndreptățiți să se întrebe toți acei care manifestă interes pentru fenomenul cultural basarabean. Frumos ar fi să putem răspunde că scriitorii își scriu cărțile - în liniște și singurătate, departe de zgomotul străzii și al întrunirilor publice. Și poate că scriitorii adevărați
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai ales că basarabeanul interesat de carte, așa a vrut istoria, poate citi și în original cărți scrise în limba lui Pușkin și Fadeev. Cel puțin așa a fost până acum. Estomparea, replierea - sperăm temporară - a traducătorilor basarabeni, nu ne îndreptățește să ignorăm, fără a comite o injustiție flagrantă, câteva nume care își merită cu adevărat acest titlu. Mă gândesc, în primul rând, la Igor Crețu, Al. Cosmescu, Vladimir Beșleagă, Aureliu Busuioc, Vasile Vasilache, Valentina Buzilă, Nina Ischimji, Gheorghe Chiriță, Victor
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lucire sticloasă în priviri. O audiență la aceste primate, înalt îndrituite, unei persoane cultivate i se va părea un coșmar, o excursie în „Jurasic-Park”. Totuși, cred că aria subiectului propus de Dilema nu poate fi redusă la atât. Pentru că suntem îndreptățiți să ne întrebăm dacă, de bună seamă, chiar noi, cei care nu avem nici o îndoială asupra apartenenței noastre etnice și a valorilor împărtășite, de o parte sau alta a Prutului, vorbim o limbă pe înțelesul tuturor. Realitatea ne arată că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe care l-a acordat forțelor sociale antrenate în creația materială (s.n. C.M.)". Se reitera alinierea postumă și ascendentă a celor trei conducători militari parțial contemporani (Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare) în frontul "internaționalei" antiotomane, ceea ce îi îndreptățea pe români să se considere până azi "apărători ai civilizației europene"85. Fragmentele de "lectură suplimentară" însoțitoare nu mai aveau caracterul ficțional-legendar al celor similare, recomandate pentru clasa a IV-a, trimițând explicit la texte istoriografice consacrate. Adeziunea afectivă la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
calitatea sa de președinte al Adunării Deputaților, legiferarea acestei hotărâri. Raportul proiectului de lege expunea foarte clar motivația actului: ani de zile se sărbătorise 24 ianuarie în amintirea celor petrecute în timpul lui Cuza și "în așteptarea Unirii celei mari", ceea ce îndreptățea, acum, alegerea sa drept "serbarea națională a acestei Uniri (s.n. C.M.)"174. Textul amintea și de inițiativele aniversative precedente: "în școli, Spiru Haret a dispus să se dea o deosebită importanță sărbătoarei naționale de la 24 ianuarie; în Liga Culturală, de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Rău Ceaușescu a fost un om rău, a dărâmat foarte multe biserici. el se credea Dumnezeu. oamenii rămâneau flămânji. la un magazin cumpărau câțiva oameni apoi le închidea ușa în față și apoi rămâneau flămânji. pe vremea lui nu erai îndreptățit, dacă făceai ceva care îl afecta pe el îți confisca tot. oamenii nu puteau să se închine la Dumnezeu pentru că erau pedepsiți rău. trebuia să îl slujească pe el. atunci Ceaușescu a fost împușcat". (R. R., clasa a VII-a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
apropiați lui ("El se credea Dumnezeu"). Justifica astfel și sfârșitul tragic al președintelui. De remarcat, în plus, faptul că același copil nu reușea să dea un nume terorii și injustiției, pe care totuși le remarcase: "pe vremea lui nu erai îndreptățit, dacă făceai ceva care îl afecta pe el îți confisca tot". Aceeași idee apărea în termeni la fel de surprinzători, personalizând viciile sistemului ("nu-i plăcea să fie contrazis") și atingând, din nou, problema proprietății ("nu-i plăcea proprietatea personală"). Simțul duratei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unirii. Relatarea insista asupra vinovăției Rusiei bolșevizate, care silise România "să înceteze ostilitățile cu Puterile Centrale". Confruntările cu trupe ale foștilor aliați răsăriteni, la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, erau prezentate drept "dificultăți" în interiorul Moldovei, rezolvate prin măsuri "îndreptățite din partea unui stat suveran", însă neagreate de guvernul sovietic. Povestirea revenea asupra păcii de la București, care indignase atât de mult "țările Antantei", încât le-a determinat să "lupte până la capăt pentru câștigarea războiului" (!). Dacă tratatul nu s-a aplicat, totuși
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nici un avertisment prealabil, prima pagină anunța că "în multe locuri din țara noastră, săpăturile în pământ făcute de către oamenii de știință, mai ales în ultimul timp, au scos la iveală urme de așezări omenești, vechi de peste 40000 de ani": ceea ce îndreptățea tacit studiul istoriei în școală (vezi Istoria R.P.R. Manual pentru clasa a IV-a elementară, 1954, p. 3). 306 Ibidem, p. 153, 177. 307 Ibidem, pp. 92-93, 134-135, 107, 68-69, 36. 308 Ibidem, p. 102, 96. 309 Ibidem, pp. 129-130
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de sus? Nu se vor întuneca oare din pricina mea stelele? Mă va mai Ține, oare, pământul? Nu vă amăgiți! Dumnezeu nu se lasă batjocorit! (Gal. 6, 7). După gura noastră ne judecă Dumnezeu (Lc. 19, 22); din cuvintele noastre ne îndreptățește și din cuvintele noastre ne osândește (Mt. 12, 37). N-ați citit înfricoșătoarea amenințare a Domnului: «De cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu de el înaintea Tatălui Meu, Cel din ceruri?» (Mt.
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
exogen (sosurile, fructele sau legumele exotice fiind intens valorizate, la fel cu cele naționale). Selecția anumitor opoziții și ocultarea altora poate atrage calificarea de rafinament, dar și de cosmopolitism al codului culinar francez, în timp ce opțiunea pentru endogen, central, accentuat ne îndreptățește să vorbim de un tradiționalism savuros al gastronomiei românești sau italienești. Codurile gastronomice bazate în principiu pe aceste opoziții majore cărora li se adaugă și fript/vs/fiert, aliment încălzitor/ vs/aliment răcoritor (supa aburindă/vs/înghețata sau ceaiul cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
acțiunile și reacțiile noastre cotidiene; Escarpit distinge judecățile afective (suspendarea acestora putînd explica succesul umorului negru, al glumelor cu canibali etc.), judecățile morale (de aici succesul glumelor sexuale, dar și sexiste sau rasiste) și judecățile filosofice (a căror ocultare ne îndreptățește să caracterizăm comicul drept libertate carnavalescă de inversare a semnelor ordinii sociale). Din antichitate pînă la Freud, Bergson, Eco sau Escarpit comicul a reprezentat un termen umbrelă subsumînd o familie relațională precum:umor, comedie, ironie, glumă, joc de cuvinte, Witz
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în spațiul public (mi-noritate de leaderi și mediatori suprainformați și supra-echipați/vs/ "majoritatea tăcută" în mod cert subechi-pată și deseori și subinformată); * fragmentarea spațiului public în "spații" parțiale impermeabile sau miriade de "bule" comunicaționale" (P. Flichy) individuale etc., nu ne îndreptățesc să adoptăm o atitudine defetistă: spațiul public există chiar dacă într-o formă diferită de modelul Habermas al "arheologiei publicității" ca dimensiune constitutivă a societăților burgheze. "Spațiul public se perpetuează chiar dacă funcția de facilitator al dezbaterii și generator al practicilor argumentative
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un fenomen literar cu o istorie suficient de desfășurată pentru a-i certifica evoluția ca gen care-și reclamă specificitatea și își asigură deopotrivă delimitările, condițiile necesare și suficiente pentru a le face concurență celorlalte? Ne-am simți oare mai îndreptățiți s-o catalogăm drept o accentuată formă de afirmare a individualității creatoare, cu accente pronunțat polemice, o delimitare critică față de un model, o "imitație răzbunătoare", cum o numea Ulrich Weisstein 10? O putem reduce la stadiul de "joc inocent al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
numai formal, fără a fi atins în prealabil, cum ar adăuga Maiorescu, și "adâncimea" fondului face transferul către celelalte zone spre care converg interpretări din cele mai diferite. Întâi de toate, spre zona satirei, nu doar a celei politice care îndreptățește afirmația că Apokolokyntosis ar reprezenta un "pamflet politic" (prin ironiile de substanță la adresa falsei opoziții dintre monarhul bun, rex, și cel rău, tyrannus), ci și a persiflării anumitor caste, cum e cea a filozofilor ale căror dispute îi fac să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ici, pe colo, să devină o armă sub influența retoricii antice și a epistolografiei [s.n.]", după expresia lui Burckhardt. Imitația anticilor (care oferă modele în Macrobius, Marțial sau Plutarh), dar și tendințele de desacralizare al acestui tip de discurs ne îndreptățesc să-l plasăm sub incidența parodiei. Materialul care a generat un susținut epigonism este culegerea de cuvinte de duh a lui Poggio Bracciolini (1380- 1459). Liber facetiarum cuprinde 178 de anecdote și scrieri licențioase, strânse între 1438 și 1452 și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ca țăranu-ntins când vede-o vârcă/ Înaintând, și află că-i năpârcă!". Față de celelalte poeme eroi-comice renascentiste, Ariosto introduce elementul moralizator, trimițându-ne cu gândul la fabule. Îl vom regăsi în mai toate episoadele, fie ele și secundare, ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că intenția ludică are și o coloratură satirică: Deși ia multe chipuri, țineți minte:/ Aceeași este nebunia! Este/ Ca o pădure plină de cuvinte/ Ce-atrage și te pierde fără veste,/ În sus, în jos, în urmă, înainte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]