8,846 matches
-
în "murii" cetății), dar timpul preface mărețele ziduri în pulbere. Omul nu poate rivaliza cu timpul. Există însă o "rivalitate demiurgică", prin creație: cântecul despre zid. Mânat de dorința de a-și sfărma "arfa" el se luptă (într-o "cameră îngustă lângă lampa cea cu oliu") cu tristețea "lumii de aievea", dar "sfânta rază" a "închipuirii" îl face să vadă pentru noi zidul cetăților "antice": "...eu privesc și tot privesc / La vo piatră ce însamnă a istoriei hotară." Între toate, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la Iași. În coasta Medicinei, scăpată de buldozere, a rămas în picioare o bucată de străduță din acel tîrg ancestral al, să zicem, Teodorenilor, în care trăiau, de cîteva bune secole, îndeolaltă, români și evrei. Sfeșnicul cu lumînări, văzut prin îngustele ferestre, era emblematic. Ei bine, dughenuțele acelea, emanînd mirodenii, iată-le reînviind din propria cenușă și arătînd ca în nu știu care mică arteră comercială orientală. Bistrourile de-acum sclipesc, moderne, în fața lor, înghesuite, mașinile elegante ale feciorilor de "nababi" orientali. Warda
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
începi să faci pași pe... uliță. E, într-adevăr, o uliță această Strada Nuova (fostă regala Vittorio Emanuelle II, dar cum italienii fiind din pîntecele mamei lor republicani...) stradă care, kilometri, străbate o distanță ce leagă întortocheat și incredibil de îngust gara, ferrovia, de Piața San Marco. Pe ea se perindă, din zori pînă-n noapte, sublim-bezemeticul convoi du-te-vino al pedestrașilor lumii. Și încă, mărșăluind pe unica uliță, frecîndu-te de zidurile peste care mistria n-a mai trecut de multe vieți de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spus despre divinul monstru sacru? Tot secolul trecut acaparîndu-și-l de altfel în exclusivitate își consumase cvasitotal rezervele mediatice, bibliotecile (fie ele ale Congreselor sau nu) deveniseră neîncăpătoare pentru nesațiul exegetic picassian. Ș totuși mai rămăsese un loc de lățimea unui îngust cotor în care să încapă cartea nepoatei pictorului, Marina (evident, Picasso, evident, pentru că misticul nume avea să-i aducă, pe lîngă substanțiale beneficii, mai cu seamă după moartea hulitului bunic, și ponoasele aceluiași nume, mai cu seamă în anii cruzi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în acest serviciu în șase ani de zile, toți să fie incapabili? Unde este preocuparea de a ridica cadre, de a forma oamenii, de a-i ajuta în muncă? Tov. Serghei a privit acest serviciu prin prisma necesităților imediate și înguste și nu prin prisma perspectivelor de viitor, prin prisma ascuțirii contradicțiilor de clasă, pe plan intern cât și internațional; el nu s-a preocupat de călirea, organizarea și construirea acestui serviciu, capabil de a face față muncii în condițiunile cele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cele mai diferite căi. De asemenea, pe linia revalorificării a tot ceea ce a produs poporul nostru, și pe linia aceasta s-au făcut în ultimul timp multe lucruri foarte frumoase și dacă nu s-au făcut înainte datorită unor vederi înguste, dogmatice a multora dintre noi, care am considerat, poate nu chiar așa conștient, dar totuși în subconștientul nostru că istoria începe prin noi, ori istoria nu începe prin noi și de la noi, pe linia aceasta s-a făcut foarte mult
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
informații privitoare la sentimente și gînduri și se limitează la înregistrarea cuvintelor și acțiunilor personajelor, a înfățișării și a mediului înconjurător din care ele vor ieși în prim-plan (PUNCT DE VEDERE EXTERIOR: Dealuri ca elefanți albi). ¶Potrivit acestei definiții înguste (inspirată din Genette), punctul de vedere ("cel ce vede") ar trebui deosebit de VOCE ("cel ce vorbește"): nu este echivalent expresiei, ci instituie perspectiva care guvernează expresia. Totuși, în special de la cartea lui Lubbock asupra tehnicii narative, se consideră adesea că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
scop, unități special pregătite au alcătuit numeroase rapoarte privind starea lor. Ele ne permit să cunoaștem cu precizie situația în care se aflau comunicațiile în Principate în acea vreme. Cercetările făcute în anii 1828-1829 consemnează, în unanimitate, că drumurile sunt înguste, unele sunt chiar periculos de străbătut, că sunt pline de gropi, dealuri care cu greu pot fi trecute etc. Dealul Bordei, spre exemplu, la sud de Iași în drum spre Vaslui, era socotit „groaznic”; „o căruță încărcată abia într-un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creșterea oilor), țesătoria luase o mare dezvoltare. În anul 1855 se semnala că, în Târgul Neamț, câteva case „produceau sute de mii de coți de sucman” numai cu ajutorul unor unelte rudimentare: piepteni de mână, furca și fusul, roata tuțuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare și în sfârșit „piua moldovenească sau cu ciocane, în care învălește sucmanul”. În 1845 se aflau la Târgul Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
îndeletnicire complementară, aproape fiecare gospodărie își satisfăcea prin mijloace proprii nevoile casnice și vestimentare. Locuitorii făceau din lână aba, dimie, șaiag etc., din păr de capră preșuri, saci etc. Uneltele de lucru erau cele tradiționale: furca, fusul, roata, țușuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare etc. O dată pânza obținută, în urma țesăturii care se executa la război, ea trebuia să fie finisată, adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care erau instalații meșteșugărești mai complicate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de bresle și practicilor instituite în producție și desfacere. Ei luptă împotriva starostilor, împotriva proprietarilor de case și loturi de teren, pentru care plăteau bezmăn. Ideile, concepțiile lor politice și economice în măsura în care poate fi vorba de concepții, nu depășeau cercul îngust al intereselor lor. În Moldova, mai mult decât în Țara Românească, burghezia era slabă datorită lipsei de omogenitate, datorită intereselor contradictorii izvorâte dintr-un tratament fiscal și juridic inegal care îi fărâmițau forțele, abătând-o într-o oarecare măsură de la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
depozit de arme. Este locul să subliniem, pentru a nu mai reveni, că una din cauzele rezervei românilor față de proiectele poloneze derivă tocmai din concepția care stă la baza acestora din urmă - o concepție îngrădită de o viziune egocentristă, deci îngustă, care plasa Principatele, unite sau nu, pe un plan secundar, cu rol secundar: de depozit sau instrument necesar cauzei polone. După cum se știe, în drum spre Berlin, Adam Czartoryski s-a întâlnit cu N. Bălcescu, cel dintâi promițând sprijin din partea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slavo-româno-maghiară, al cărei pivot urmau să-l formeze slavii. Dar, cum bine s-a observat, Adam Czartoryski nu punea accentul pe adevăratele forțe ale progresului, ci pe câștigarea aristocrației și a cercurilor conservatoare, ceea ce ar putea explica și ideea sa, îngustă, nerealistă, lansată în ianuarie 1849, privitoare la Viena ca centrul unei federații. Bystrzanowski, de pildă, îi scria la 23 iunie 1849, din Pesta, lui Michal Czajkowski, că Ungaria trebuie să devină un stat federal, în a cărui Dietă slavii și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de pildă, de Teleki, care ar fi dorit o confederație atotcuprinzătoare de la Marea Baltică la Marea Neagră, popoarele urmând să dobândească drepturi mai largi, fără să uite însă asigurarea preponderenței maghiare, conducătorii guvernului revoluționar priveau lucrurile aproape exclusiv printr-o prismă mai îngust naționalistă. N. Bălcescu comunica lui Ion Ghica, la 3 iunie 1849, că fruntașii maghiari Kossuth, Bathyani și Szemere doreau o confederație compusă din Ungaria, Polonia, Țara Românească și Moldova, însă fără slavii de sud. Interesul pe care polonezii îl arătau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de N. Bălcescu. Tot atât de adevărat este că opera istorică a lui N. Bălcescu oferă amatorilor de clasificări ferme suficiente elemente pentru a-1 încadra între romantici. Dar școala istorică romantică, fie și în latura sa revoluționară, se vădește, totuși, destul de îngustă pentru marele nostru înaintaș, care a cultivat izvorul istoric într-o modalitate modernă, critic, concepând evoluția societății într-o viziune științifică, revoluționară și profesând un revoluționarism democratic, ce-1 situează mult deasupra romanticilor. Definirea influențelor exercitate asupra operei și vieții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o forță musculară cu 40-60% mai redusă decât bărbații în ce privește trenul superior și doar cu 25-30% în ceea ce privește trenul inferior 20; din punct de vedere somatic, la femei, bazinul este mai scurt, mai larg și înclinat înainte (la bărbat este mai îngust, mai înalt și aproape vertical). Această înclinare a bazinului la femei determină, în opinia specialiștilor, o accentuare a curburii coloanei vertebrale lombare și o compensare în sens invers a coloanei vertebrale toracale (Drăgan, I., Demeter, A., 1990, Drăgan, I., 1994
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
teoriile științifice... ale celor care l-au declanșat și îl alimentează irezistibil "12. Obiecția este impor-tantă și nu trebuie eludată. Această obiecție se spulberă la o analiză detaliată a filosofiei lui Lupasco, care depășește de departe, prin generalizările sale, cadrul îngust al fizicii. E drept că filosofia lui Lupasco pleacă de la rezultatele mai generale ale științei contemporane, dar încearcă să extragă din aceste rezultate ceea ce este și mai general, într-o căutare de invarianță și de universalitate. Și, de altfel, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
motiv că e un absolut, în contradicție cu logica sa a antagonismului energetic, care presupune coexistența celor trei universuri. "Actualizînd viața, scrie Lupasco, conștiința se umple de moarte, actua-lizînd moartea, ea se umple de viață." Să fie moartea acea ușă îngustă care ne duce spre o viață încă și mai intensă cea a universului biologic, dar și spre un psihism care se dispensează de creier și de neuroni cel al universului psihic? Pentru Lupasco, este mai mult decît evident. El scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
să întrețină ideea că erau marii preoți ai rațiunii și că rațiunea era amenințată. Recent, și-au dat seama că tot mai multe concepții științifice nu corespund deloc standardului lor, sunt cu totul neinteligibile în modul lor de raționalizare prea îngustă și au tendința să spună: este irațional. Nu văd cum anume ar fi irațională autoorganizarea. Prin ce este Spinoza, brusc, irațional, în raport cu deiștii, cînd spune că lumea se creează ea însăși? Există un fel de delir raționalizator care nu știe
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fi acceptată ca o lege valabilă, fiind nedreaptă. Poate fi acceptată ca valabilă o lege aflată în contradicție cu principiile moralei? În jurul răspunsurilor la această problemă s-au conturat două concepte rivale, conceptul mai larg incluzând-ul pe cel mai îngust. Astfel, potrivit conceptul mai larg, susținut de pozitivismul juridic, în drept sunt incluse toate normelor valide, chiar dacă unele din ele încalcă principiile moralei, iar conceptul mai îngust, corespunzător dreptului natural, elimină din drept normele care încalcă morala, chiar dacă acestea întrunesc
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
au conturat două concepte rivale, conceptul mai larg incluzând-ul pe cel mai îngust. Astfel, potrivit conceptul mai larg, susținut de pozitivismul juridic, în drept sunt incluse toate normelor valide, chiar dacă unele din ele încalcă principiile moralei, iar conceptul mai îngust, corespunzător dreptului natural, elimină din drept normele care încalcă morala, chiar dacă acestea întrunesc toate celelalte caracteristici ale dreptului. Aplicarea acestor răspunsuri în practică poate fi edificatoare. Un exemplu des invocat este cel al situației în care, în urma răsturnării unui regim
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nedrepte poate suprasimplifica în mod grosolan problemele pe care acestea le generează. Această situație complexă trebuie privită din mai multe perspective: neaplicarea legilor nedrepte, nesupunerea la aceste legi sau nepermiterea justificării unor fapte în baza lor. Privind lucrurile din perspectiva îngustă a celui chemat să se conformeze unei norme nedrepte, putem considera că, dacă omul vede inechitatea normei și face ceea ce îi cere morala, nu mai contează dacă el analizează această normă din perspectiva validității. Dar, în afara acestei probleme legată de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
problema pedepsirii celor care au săvârșit fapte odioase la adăpostul unor norme nedrepte aflate în vigoare 202. "Ideile, fără îndoială, influențează viața", afirmă Hart, "dar pare puțin probabil ca efortul pentru educarea și instruirea oamenilor în utilizarea unui concept mai îngust de validitate juridică în care nu este loc pentru legile valide, dar nedrepte din punct de vedere moral, să conducă la o consolidare a rezistenței în fața răului, în fața amenințărilor puterii organizate sau la o înțelegere mai clară a mizei morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vedere". Punctul general de vedere ne reglementează sentimentele în două modalități. În prima modalitate nu privim persoana din perspectiva propriului nostru interes, ci cu simpatie față de ea. Aceasta este situația prietenilor, rudelor, vecinii, altor persoane apropiate, numiți de Hume "cercul îngust". Noi ne bucurăm sau suferim în mod simpatetic cu cei cu care interacționăm în mod obișnuit. În cea de-a doua modalitate noi judecăm anumite caracteristicile ale unei persoane în conformitate cu efectele obișnuite pe care acestea le au, nu în conformitate cu efectele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în conformitate cu efectele obișnuite pe care acestea le au, nu în conformitate cu efectele lor efective într-un anumit caz, adică conform unor reguli generale. Aceste două modalități de reglementare aduc un fel de obiectivitate judecăților noastre morale. Judecând cu simpatie pentru "cercul îngust" și în conformitate cu regulile generale, suntem capabili să ajungem la o înțelegere, în sensul unei convergențe a sentimentelor, asupra caracterului unei persoane. Noi toți aprobăm sau dezaprobăm anumite caracteristici, iar ca rezultat ajungem să împărtășim același ideal al caracterului bun142. Bernard
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]