2,635 matches
-
reprezintă ,,o schimbare observabilă sau neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorată efectelor experienței, care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat”.<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 93. footnote> Prin urmare, tot ceea ce nu este înnăscut, este învățat, învățarea presupunând formarea gândirii abstracte, nașterea sentimentelor complexe, constituirea voinței și a trăsăturilor de personalitate<footnote Andrei Cosmovici, op. cit., p. 75. footnote>. În ceea ce privește studiul procesului de învățare, există două abordări principale: cea a școlii comportamentale și cea a
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
unor elemente stabile ale conduitei unei persoane, prin care aceasta se deosebește de altele; singularitatea, rezultat al unei experiențe unice și care reprezintă fracțiunea cea mai originală a eului, constituie expresia esențială a personalității. Personalitatea este ansamblul structurat de dispoziții înnăscute și dobândite, formate și transformate continuu sub influența factorilor biologici și a experiențelor personale.” Deci, „conținutul personalității îl constituie totalitatea calităților și însușirilor (orientarea, înclinațiile, interesele, trebuințele, aptitudinile, idealurile etc.) apărute pe o bază biologică în relațiile omului cu mediul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Munteanu, 1994, pp. 58-65) Personalitatea creatoare se prezintă sub forma unui model în care particularitățile și aptitudinile sunt părți distincte. Particularitățile sunt trăsături relativ durabile care individualizează, iar aptitudinile sunt disponibilitățile individului de a învăța anumite lucruri. Ele pot fi înnăscute sau determinate de influența mediului. Trăsăturile personalității creatoare pot fi grupate în următoarele categorii de factori: 1. Factorii intelectuali - includ trei calități intelectuale tipice personalității creatoare: fluiditate, flexibilitate, originalitate. 2. Factorii operaționali - se sintetizează în două categorii: a) tehnici tipice
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și următoarele idei: - Orice persoană este capabilă de creativitate într-un anumit domeniu, la un moment dat; - Creativitatea depinde de trei factori: deprinderile specifice domeniului respectiv, deprinderile de lucru și de gândire creativă, motivația intrinsecă; - Unele elemente ale creativității sunt înnăscute, altele depind de învățare și de experiență sau de mediul social. R. W. Weisberg consideră creativitatea doar ,,o rezolvare de probleme în trepte sau o gândire creativă evolutivă” și nu acordă momentului de iluminare un rol important în procesul creativ
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
nonconformismul, capacitatea de risc sunt trăsături caracteriale cu o pondere particulară în creativitate. Caracterul desemnează ansamblul însușirilor psihice care privesc relațiile unei persoane cu semenii săi și valorile după care se conduce. În timp ce temperamentul este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în situațiile obișnuite. Atunci când cele două planuri cel personal și cel profesional se îmbină, cadrul didactic își va desfășura activitatea cu mai multă naturalețe și eficiență. Se pare însă că pentru aceasta ar fi nevoie de talent, de o capacitate înnăscută a educatorului de a se comporta în mod firesc în prezența copiilor, lăsând în mod natural spiritul didactic să se îmbine cu cel normal, obișnuit. Același autor vorbește despre o serie de calități ale cadrelor didactice, care, într adevăr, sunt
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a educatorului de a se comporta în mod firesc în prezența copiilor, lăsând în mod natural spiritul didactic să se îmbine cu cel normal, obișnuit. Același autor vorbește despre o serie de calități ale cadrelor didactice, care, într adevăr, sunt înnăscute: capacitatea de dedublare și de analiză a situației educative din dublă perspectivă, a elevului și a profesorului; de asemenea, amintește și însușirile care pot fi învățate/educate: acuitate vizuală, timbrul vocii, volumul atenției, calitatea memoriei etc. (Mitrofan, 1988) . Având în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
repede, gesticulează mult, folosesc mâinile și mimica feței; -devin patetice, uneori se inhibă, alteori se pripesc; -au comportament dinamic, orientat spre acțiune și risc; -sunt atrase de relațiile informale și refractare la cele oficiale; -sunt empatice, au putere de convingere înnăscută; -sunt buni negociatori pentru strategiile de cooperare și compromise. 2. Stilul autoritar - este cel caracteristic persoanelor la care se combină dominanța puternică cu sociabilitatea scazută. Persoanele care au un astfel de stil: -sunt parentale, afișează o atitudine serioasă, grijulie; -exprimă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
localizarea unui simptom sau sindrom, în cazul de față autismul, pe o veritabilă hartă topografică ce reiese din schema de mai jos. În autism nu se cunosc cu exactitate cauzele, „există probabil puțin din toate și din toate puțin, din înnăscut și din însușit” (Meyer, R.,1997). După Mayer patologia autistului reiese din schema Nr. 3. Axa 1. Vector normalitate / patologie: încadrează simptomele clasice, personalitatea narcisistă și sindroamele Ăautism, psihoză deficitară). Axa 2. Starea energiei debutează prin abandonarea satisfacției, care se
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
rareori inși deasupra mediei umane și adesea au fost chiar sub ea”. Astfel, întrebarea “ Cine trebuie să cărmuiască?” -pe care dorește să o impună Republica lui Platon, al cărui răspuns implicit este “cei mai buni”, “cei mai înțelepți” sau “conducătorii înnăscuți”, căci nu s-ar putea răspunde că “cei mai răi”, “cei mai proști” sau “cei ce sunt din fire sclavi” este inutilă. De aceea, pentru Popper, întrebarea fundamentală este “Cum am putea face să organizăm în așa fel instituțiile politice
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
principal către acest segment populațional (pensionarii). Persoanele ce cresc copii - nu e vorba de instituții cu salariați - primesc din partea societății un beneficiu economic direct foarte mic. Este oare creșterea copiilor recompensată altfel pentru a acoperi costurile? Sau există un factor înnăscut care determină reproducerea indiferent de dificultăți? Și autorii citați adaugă: „Este plauzibil (dar nu dovedit) că un asemenea factor ar putea exista. Dacă este așa, el trebuie să fie foarte puternic” (p. 441). Să încheiem spunând că orientarea sociobiologică nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Soluția este să-și reprime impulsul incestuos. Acesta trece în subconștient, de unde însă lucrează în continuare. Psihicul dezvoltă atunci, ca o formă de apărare, ostilitatea față de incest. Recurgând la istoria evoluției speciei umane, S. Freud conchide că impulsul incestuos este înnăscut, dar la un moment dat pe scara dezvoltării umanității s-a produs o schimbare, iar tabuul de incest s-a înscris în ereditarul uman. Într-o formă mai atenuată, mecanismul psihanalitic de factură erotico-sexuală fiu-mamă-tată, având ca efect complexul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
conținut sensibil diferit la anumite culturi exotice din Africa, față de, să spunem, cultura țărănească din estul Europei. Mai mult, pentru cultura modernă occidentală, termenul respectiv este destul de larg. Specificitatea și claritatea așteptărilor sunt mai accentuate, în general, în cazul rolurilor înnăscute, impuse (ascribed), unde diferențele sunt predominant de ordin biologic, mai evidente deci. Așa se întâmplă și cu rolurile de sex (gender), bărbat-femeie. 6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele dintre bărbat și femeietc "6.1.1. Stereotipii sociale privind diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în Europa mediului rural, prin faptul că alături de agricultură avea deja legături cu manufacturile (bumbac și textile), a considerat ca valori importante economisirea banilor, efortul sistematic și autocontrolul. Motivația afirmării personale, aprecierea în funcție de statutul dobândit, și nu de cel prescris (înnăscut) constituiau atribute ce coincideau perfect cu cererile producției individuale. În lumea modernă și postmodernă continuă interacțiunile fine dintre factorii macrosociali și structurile familiale (din ce în ce mai pronunțat și stilurile de viață alternative familiei clasice). Condiționările dintre cele două realități sunt reciproce, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o problemă etică mai generală fiind cea a bolilor mintale construite de terapeuți pe motive de câștig. Odată cu creșterea spectaculoasă a asigurărilor medicale, acest fenomen a luat în SUA proporții epidemice (Griffin, 1993). Se tratează maturul din perspectiva de „copil înnăscut”, codependența dintre soți și chiar - cum analizează cu umor Pittman (1992) - ceea ce în spațiul cultural american se numește mai nou „corectitudine politică”. (În esență, acest curent se referă la necesitatea de a întâmpina și recupera - inclusiv prin mijloace politice - discriminările
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
progres, ci devastare. Precum creșterea unui organism se face încet, prin superpunerea continuă și perpetuă de nouă materii organice, precum inteligența nu crește și nu sentărește decât prin asimilarea lentă a muncii intelectuale din secolii trecuți și prin întărirea principiului înnăscut al judecății, precum orice moment al creșterii e o conservare a celor câștigate în trecut și o adăogire a elementelor cucerite din nou, astfel, adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăogând pe de alta
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
nu sunt decât degenerescențe ale unui spațiu tridimensional, analiza lor explicându-se pe baza conduitelor obișnuite din spațiu (de exemplu experimentul cu obiecte imposibile). Reglarea acestor conduite necesită integrarea informațiilor exteroceptive și proprioceptive. Percepția spațiului are la bază structuri nervoase înnăscute, înscrise în patrimoniul genetic ereditar al speciei (J. Piaget a studiat foarte precis dezvoltarea la copii a mecanismelor care le permit să-și controleze acțiunile în spațiu și apoi să-și reprezinte relațiile spațiale) Piaget J." Psihologia inteligenței", Ed.Științifică
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
libertate interioară care îl conduce spre ápàteia, al cărei ideal de viață este fondat pe dreapta rațiune (órtòs lógos) și pe trăirea după legea naturală (koinòs nòmos). Are capacitatea de a se controla și de a dezvolta o etică deja înnăscută în el datorită acelei ágàpe, iubire transformatoare, care este în sintonie cu Dumnezeu și cu aproapele prin comuniunea de viață (koinonía bíou). Adevăratul gnostic, care ajunge condiția de ápàteia, nu are nevoie de reguli sociale care rămân totuși necesare creștinilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
până și de iudei, coreligionarii lor, ar fi putut să aibă atâta cunoștință despre lumea romană, atâta practică de viață, atâta intuiție în facilitarea cuceririlor lor evanghelice și geografice și atâtea inițiative în a le păstra. Păreau exploratori și cuceritori înnăscuți, bărbați încercați de oboseala drumurilor, cunoscători ai populațiilor și ai tradițiilor lor, erau ca niște administratori experți ai unui exercițiu îndelung. Capacitatea organizatorică a Apostolilor a fost moștenită de succesorii lor, care au desăvârșit-o potrivit necesităților momentului, devenind o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că acțiunea sa de restaurare politică și de păgânire, după aceea a trupelor, ar fi izbutit cu mai multă ușurință. Împărat cult, entuziast și inteligent, destul de tânăr (vreo 30 de ani), era lipsit de intuiție și de experiență, două calități înnăscute esențiale pentru oricare bună guvernare. Dacă ar fi fost un profund analizator al conștiinței timpului său și-ar fi dat seama că două lucruri insurmontabile îi împiedicau planul: noul spirit creștin care însuflețea lumea și trezirea conștiinței naționale a diferitelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
transforma, nici mai mult, nici mai puțin, decât într-un "laborator experimental al maturizării propriilor sale planuri"400. Kenneth Burke își continuă expunerea, identificând, pe rând, trăsăturile "instrumentului unificator"401 al lui Hitler. Este vorba, în primul rând, de "demnitatea înnăscută"402. Dacă demnitatea umană înnăscută constituie elementul central al tuturor modelelor de gândire religioasă și umanistă, atribut de necontestat al tuturor ființelor umane, Hitler, atestă criticul, "conferă acestei atitudini inobilante o turnură sinistră, cu ajutorul teoriilor sale despre rasă și națiune
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai puțin, decât într-un "laborator experimental al maturizării propriilor sale planuri"400. Kenneth Burke își continuă expunerea, identificând, pe rând, trăsăturile "instrumentului unificator"401 al lui Hitler. Este vorba, în primul rând, de "demnitatea înnăscută"402. Dacă demnitatea umană înnăscută constituie elementul central al tuturor modelelor de gândire religioasă și umanistă, atribut de necontestat al tuturor ființelor umane, Hitler, atestă criticul, "conferă acestei atitudini inobilante o turnură sinistră, cu ajutorul teoriilor sale despre rasă și națiune, potrivit cărora "arianul" se ridică
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
tuturor modelelor de gândire religioasă și umanistă, atribut de necontestat al tuturor ființelor umane, Hitler, atestă criticul, "conferă acestei atitudini inobilante o turnură sinistră, cu ajutorul teoriilor sale despre rasă și națiune, potrivit cărora "arianul" se ridică deasupra celorlalți, datorită înzestrării înnăscute a sângelui său, în timp ce alte "rase", în special evreii și negrii, sunt născuți inferiori"403. Această "revizuire a teologiei creștine"404 întreprinse de Hitler are drept consecință directă, observă Kenneth Burke, caracterul competitiv și combativ al sensului, ca atare, al
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mică modificare, o dată ce au fost eliminate activitățile celorlalte "rase""409. În al treilea rând, notează Burke, este vorba despre o consecință a celor două aspecte menționate în prealabil: "renașterea simbolică"410. Cu siguranță, o persoană care crede în propria "demnitate înnăscută" și s-a "purificat prin disociere" va avea o "viziune "pozitivă" despre viață"411, va simți că progresează, înaintând spre un scop. În acest caz, observă Burke, poate mai mult decât în celelalte, Hitler "dă o turnură malignă unui aspect
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
resemnării și, deci, a umilinței. "Sângele arian" este superior tuturor celorlalte, iar acest lucru se datorează legii naturale"441. De asemenea, legea divină proclamă "supraviețuirea celui mai bun"; astfel, dacă voința divină a investit "arianul" cu "responsabilitatea terifiantă a superiorității înnăscute"442, acesta, în mod necesar, are mandatul de a se supune "luptei în numele propriului triumf"443. Așadar, arianul "ascultă" legea naturală și se supune ei, în timp ce, firesc, evreul "arogant" își propune să ""cucerească" natura cu ajutorul idealului democrat al egalității"444
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]