KorAP: Find »[drukola/base=înregistra & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...92 93 94 ...10605 >

265,125 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_537

tehnicii de concurs, ea fiind uniform ascendentă, corespunzând unui efort uniform accelerat până în momentul bătăii și săriturii propriu-zise, ceea ce denotă o acumulare a experienței de concurs; Săritorii din grupa de control înregistrează curbe grafice cu valori inconstante pe parcursul săriturii. M.R. înregistrează valori de 167/s până la 194/s în momentul săriturii de 7,07 m, curba relevând inconstanță a deplasării pe elan, cu multe ezitări. S.D. pe elan înregistrează 142/s și 192/s în momentul exploziv corespondent cu o săritură

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
grupa de control înregistrează curbe grafice cu valori inconstante pe parcursul săriturii. M.R. înregistrează valori de 167/s până la 194/s în momentul săriturii de 7,07 m, curba relevând inconstanță a deplasării pe elan, cu multe ezitări. S.D. pe elan înregistrează 142/s și 192/s în momentul exploziv corespondent cu o săritură de 7,23 m, curba reliefând ezitări pe elan. El reușește și o săritură de 7,60 m, curba uniform ascendentă cu valori de 150/s la 203

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
elan. El reușește și o săritură de 7,60 m, curba uniform ascendentă cu valori de 150/s la 203/ s, ceea ce înseamnă că a reușit o bună stabilitate psihică și tehnică. Aceleași valori și cu o curbă aproape identică înregistrează D.C. la o săritură de 7,61 m cu 170/s elan și 201/s în momentul exploziv și o săritură de 7,36 m, cu aceleași valori, dar se pare că tehnica pe parcursul săriturii nu a fost stabilă. Din

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
și 201/s în momentul exploziv și o săritură de 7,36 m, cu aceleași valori, dar se pare că tehnica pe parcursul săriturii nu a fost stabilă. Din studiul înregistrărilor constatăm că stăpânește bine tehnica elanului și a bătăii. P.G. înregistrează 167/s pe elan, dar înainte de bătaie, ceea ce înseamnă o intrare bruscă în viteză, momentul exploziv înregistrând 198/s la o săritură de 7,34 m și 170/s până la 194/s corespunzând unui rezultat de 7,25 m, curba

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
se pare că tehnica pe parcursul săriturii nu a fost stabilă. Din studiul înregistrărilor constatăm că stăpânește bine tehnica elanului și a bătăii. P.G. înregistrează 167/s pe elan, dar înainte de bătaie, ceea ce înseamnă o intrare bruscă în viteză, momentul exploziv înregistrând 198/s la o săritură de 7,34 m și 170/s până la 194/s corespunzând unui rezultat de 7,25 m, curba înregistrând o ezitare înainte de bătaie, deci greșeală tehnică. Graficul lui Pungă Ionuț manifestă o curbă uniform ascendentă

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
167/s pe elan, dar înainte de bătaie, ceea ce înseamnă o intrare bruscă în viteză, momentul exploziv înregistrând 198/s la o săritură de 7,34 m și 170/s până la 194/s corespunzând unui rezultat de 7,25 m, curba înregistrând o ezitare înainte de bătaie, deci greșeală tehnică. Graficul lui Pungă Ionuț manifestă o curbă uniform ascendentă dar cu valori mai mici, circa 148/s până la 194/s, ceea ce denotă că nu abordează hotărât elanul și săritura, fapt oglindit într-un

TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
Corola-journal/Journalistic/247_a_558

Media generală a notelor întregii grupe este de 8,2, putând fi apreciată pozitiv. În susținerea acestei afirmații, ne putem baza pe valoarea abaterii standard, care este de 1,47. Datorită acestei valori a abaterii standard, putem afirmă că rezultatele înregistrate în urmă testării sunt relevante. Un alt indicator ce ne oferă posibilitatea unei aprecieri exacte a rezultatelor, îl constituie coeficientul de variabilitate. Întrucât valoarea acestuia este de 5,5%, putem afirmă că variația rezultatelor este mică, rezultând o mare omogenitate

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
Media generală a notelor întregii grupe este de 8,6, putând fi apreciată pozitiv. În susținerea acestei afirmații, ne putem baza pe valoarea abaterii standard, care este de 1,64. Datorită acestei valori a abaterii standard, putem afirmă că rezultatele înregistrate în urmă testării sunt relevante. Un alt indicator ce ne oferă posibilitatea unei aprecieri exacte a rezultatelor, îl constituie coeficientul de variabilitate. Întrucât valoarea acestuia este de 5,2%, putem afirmă că variația rezultatelor este mică, rezultând o mare omogenitate

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
exacte a rezultatelor, îl constituie coeficientul de variabilitate. Întrucât valoarea acestuia este de 5,2%, putem afirmă că variația rezultatelor este mică, rezultând o mare omogenitate, ceea ce conduce la o dispersie mică a rezultatelor. În tabelul 3 sunt prezentate valorile înregistrate la testările inițială și finală, precum și abaterea standard, coeficientul de variabilitate și rata de progres, exprimată în procente și în secunde. Așa cum se observă din tabelul 3, media testării inițiale, a fost de 6,4 sec., ajungând în urmă aplicării

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
și finală, precum și abaterea standard, coeficientul de variabilitate și rata de progres, exprimată în procente și în secunde. Așa cum se observă din tabelul 3, media testării inițiale, a fost de 6,4 sec., ajungând în urmă aplicării programului experimental, să înregistreze la testarea finală valoarea de 12,2 secunde. Cu toate ca saltul valoric înregistrat de 5,8 sec. nu mai necesită comentarii, trebuie amintit faptul că la începutul experimentului 4 subiecți nu reușeau să se scufunde sub apă. În acest context, rata

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
exprimată în procente și în secunde. Așa cum se observă din tabelul 3, media testării inițiale, a fost de 6,4 sec., ajungând în urmă aplicării programului experimental, să înregistreze la testarea finală valoarea de 12,2 secunde. Cu toate ca saltul valoric înregistrat de 5,8 sec. nu mai necesită comentarii, trebuie amintit faptul că la începutul experimentului 4 subiecți nu reușeau să se scufunde sub apă. În acest context, rata de progres de 47,22% înregistrată la testarea finală, este cu atât

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
12,2 secunde. Cu toate ca saltul valoric înregistrat de 5,8 sec. nu mai necesită comentarii, trebuie amintit faptul că la începutul experimentului 4 subiecți nu reușeau să se scufunde sub apă. În acest context, rata de progres de 47,22% înregistrată la testarea finală, este cu atât mai relevantă. Apreciind individual rezultatele , constatăm că cel mai mare progres a fost obținut de subiectul M.D., care a avut o rată de progres de 53,3%, adică 8 secunde. Trebuie amintit și subiectul

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
este cu atât mai relevantă. Apreciind individual rezultatele , constatăm că cel mai mare progres a fost obținut de subiectul M.D., care a avut o rată de progres de 53,3%, adică 8 secunde. Trebuie amintit și subiectul B.L., care a înregistrat o rată de progres de 7 secunde, adică 46,6%, ajungând la 15 secunde de menținere a respirației sub apă. Din valorile abaterii standard și a coeficientului de variabilitate, reiese dispersia mică în jurul valorii medii, precum și omogenitatea mare a rezultatelor

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
o rată de progres de 7 secunde, adică 46,6%, ajungând la 15 secunde de menținere a respirației sub apă. Din valorile abaterii standard și a coeficientului de variabilitate, reiese dispersia mică în jurul valorii medii, precum și omogenitatea mare a rezultatelor înregistrate de întregul colectiv. Pe baza acestor date putem afirmă că întreaga activitate experimentală a fost confirmată științific iar rezultatele finale confirmă ipoteza lucrării. Concluzii Cercetarea a propus utilizarea jocurilor dinamice pentru învățarea respirației, în cadrul procesului de inițiere în natație, realizându

ÎNVĂȚAREA RESPIRAȚIEI ACVATICE PRIN METODA JOCURILOR DINAMICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Răzvan Sandu Enoiu (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_558]
Corola-journal/Journalistic/24809_a_26134

elevi au fost cei mai „preocupați“ să lipsească. De aceea, ei au făcut, în mai puțin de o lună, 78.155 de absențe, dintre care 58.722 au fost nemotivate. Cei 422 de elevi de la nivelul post-liceal și maiștri au înregistrat cele mai puțin absențe, adică 23. Aici, cele mai multe sînt cele motivate, mai precis 17. Potrivit datelor celor de la ISJ Argeș, cele mai multe absențe au fost raportate la Grupul Școlar Industrial Construcții de Mașini Dacia Pitești, mai precis 8.079, la Grupul

Chiulangeala, boală grea pentru elevii din Argeş (2011) [Corola-journal/Journalistic/24809_a_26134]
Corola-journal/Journalistic/247_a_553

în limitele normalului, exceptând frecvența cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolică scade ușor în prima fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi crește datorită vasoconstricției. Media TAD a înregistrat o valoare de 73,75 mmHg. Frecvența cardiacă a avut o medie de

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolică scade ușor în prima fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi crește datorită vasoconstricției. Media TAD a înregistrat o valoare de 73,75 mmHg. Frecvența cardiacă a avut o medie de 111bătăi/minut, ceea ce reprezintă o valoare bună pentru un subiect cu tahicardie sinusală de repaus. În concluzie, după efortul prestat în prima zi, putem afirma că toleranța

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
b) Ziua 2 Din măsurătorile efectuate în interiorul seturilor, între repetări, observăm că se atinge cea mai mare valoare a TAS în primul calup de repetări al setului II (170 mmHg), care este în același timp și cea mai mare valoare înregistrată de-a lungul celor trei zile de experiment. Explicația este că în setul I s-a efectuat cu brațele, un volum foarte mare de efort cu pauze scurte, până când s-a instalat oboseala, iar în setul II s-a continuat

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului II. La sfârșitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
subiectului este bună. După setul III, se înregistrează o TA de 165/86 mmHg, ceea ce evidențiază că subiectul este adaptat efortului. Frecvența cardiacă este de 134 bătăi/minut egală cu cea de la sfârșitul setului II. La sfârșitul setului IV se înregistrează o TA de 159/77 mmHg și o FC de 129 bătăi/minut. Se confirmă astfel, că efortul prestat este tolerat, subiectul demonstrând o adaptare foarte bună. Efortul a fost realizat într-o stare stabilă aparentă (ergostază). c) Ziua 3

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
Corola-journal/Journalistic/247_a_529

coordonare centrale (TCC) medii și grave ce conduc înspre paralizia de tip central, în timp ce 66,7% apreciază un nivel puternic de interes și cunoaștere în problematica abordată. Din punct de vedere calitativ, așa cum reiese din cadrul analizei de conținut s-au înregistrat diferențe procentuale pe o serie de itemi la participanții din cele două loturi, astfel: • În ceea ce privește directorul examinare completă și complexă a nou-născutului, sugarului, copilului mic, medicii au raportat un procent de 89,3% ca nivel puternic de interes pentru această

IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
viitor al celor șapte reacții de postură standardizate, cu scopul diagnosticării precoce a tulburărilor de coordonare centrală sunt reflectate în lotul medicilor de următoarele procente puternice (reamintesc aici că s-a luat în considerare pentru acest segment doar nivelul 5 înregistrat ca fiind cel mai accentuat pentru fiecare participant): 79,1%; 75,6% și 81,8%. • În lotul de kinetoterapeuți instituirea tratamentului kinetic până la patru-șase luni a relevat un procent 83,2%; iar solicitarea automatismelor posturale înnăscute, combinarea lor și activarea

IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
a dezvoltării și însușirii mișcărilor deficitare, și dezvoltarea pattern-urilor normale de postură și mișcare la copilul cu paralizie cerebrală infantilă a fost reflectat printr-un procent de 89,5%. După cum se poate observa există o serie de diferențe procentuale înregistrate în cadrul analizei de conținut a itemilor celor două chestionare, diferențe care reflectă necesitatea, cunoștințele și interacțiunea care decurge din preocupările persoanelor angrenate în sistemul de sănătate, fie acestea medici specialiști, sau kinetoterapeuți. Principala idee extrasă ce rezidă din analiza cantitativă

IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]