3,459 matches
-
maghiare ca obiect de studiu în toate școlile a căror limbă de predare era alta decât cea maghiară. Aplicarea acestei legi a marcat în general excese din partea autorităților școlare și politice, care au urmărit respectarea prevederilor cu o consecvență rar întâlnită. Legea stabilea începutul predării limbii maghiare încă din clasa a II-a. Învățătorii pe care legea i-a găsit titulari pe post erau obligați să urmeze cursuri de specializare, urmând ca în decurs de 4 ani să susțină examen de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
14 zile (trei inoculări); trei animale după 21 de zile (cinci inoculări); nouă animale după 28-30 de zile (șase inoculări); iar șapte animale nu au prezentat simptome clinice de boală, nici după opt săptămâni de inoculări. Cele mai frecvente simptome întâlnite au fost: deficitele motorii, constând în tetraplegie, hemiplegie, paraplegie, și diplegie. Au urmat, în ordinea frecvenței, tulburările de coordonare și de echilibru, însoțite de tremurături cu caracter intențional, toate acestea conturând tabloul clinic al unei ataxii de tip cerebelos. Au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
conturând tabloul clinic al unei ataxii de tip cerebelos. Au urmat apoi: tulburările de vedere (chiar cecitate), mioclonii localizate sau generalizate, convulsii tonico-clonice, contracturi în extensie a membrelor, uneori hipotonie generalizată și tulburări 64 vegetative, dintre care cel mai des întâlnite au fost tulburările de respirație și tulburările sfincteriene. Animalele care nu au prezentat semne clinice obiective neurologice, aveau totuși unele modificări de comportament ca: irascibilitate, somnolență, apatie, inapetență și unele - agresivitate marcată. Privind intensitatea simptomelor, am avut animale cu forme
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
avut animale cu forme grave de boală, care au prezentat în general un debut brusc, animale cu forme medii de boală și forme fruste, la care debutul a fost lent insidios. Rezultă că în experimentul nostru, simptomele cele mai des întâlnite au fost: deficitul motor, ataxie, tulburările de vedere, și cele sfincteriene, simptome care se întâlnesc foarte frecvent și în SM (POPOVICIU, 1967, 1969, 1975); CÂMPEANU, 1974, ȘERBAN, 1980). La fel ca și în SM - și în EAE la câine, am
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ani de evoluție. Poate fi vorba de un deficit motor de tip pareză sau plegie, de o exacerbare a reflexelor osteo-tendinoase, de spasticitate, de un semn a lui BABINSCHI sau de o oboseală exacerbată. Oboseala este unul din cele mai întâlnite simptome în SM. Activitățile simple, ca îmbrăcatul, pot fi obositoare până la extenuare la unii bolnavi, chiar atunci cînd forța musculară este normală sau aproape normală. Caracteristic oboselii din SM este că ea se accentuează la creșterea temperaturii mediului ambiant, probabil
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tipuri de fenomene legate de tulburările timice și emoționale: euforia, râsul și plânsul spasmodic și depresia. Unii autori mai descriu o stare numită labilitatea emoțională și incontinența afectivă. b1. Euforia este modificarea de dispoziție cea mai clasică și cea mai întâlnită la bolnavii cu SM. Euforia bolnavului cu SM poate fi definită ca o stare de bună dispoziție, de fericire, de bine, în care pacientul apare senin și vesel, se descrie ca fiind sănătos, este optimist în ceea ce privește viitorul. Această stare se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
fi interesantă în studiul lezional pentru încercări terapeutice. O problemă dificilă este vizualzarea pe RMN a leziunilor medulare. Leziunile spinale pot fi întâlnite la o mare majoritate a pacienților cu SM. Interesant este faptul că leziunile spinale pot fi deasemenea întâlnite și la pacienți fără simptomatologie clinică medulară. Leziuni clinic silențioase au fost descoperite la pacienți cu prim atac de nevrită optică. În special, leziunile medulare silențioase clinic sunt frecvent întâlnite în SM, dar foarte rar în alte boli. Anormalitățile medulare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Având în vedere variabilitatea mare a diverșilor pacienți trebuie să fim foarte atenți la interpretarea unei anomalii doar pe baza amplitudinii. Prelungirea latenței întervârfului este unul dintre cele mai frecvente anomalii în SM, cu diferența 3-5, în general mai frecvent întâlnită decât diferența 1-3. Modificările raportului undei unu împărțită la amplitudinea undei 5 sugerează un defect de conducere rostrală la nivelul inferior al punții. După STAMATOIU I. și colaboratorii (1989) PEA este alterat în procentajul cel mai mic și tardiv în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
descrise într-un capitol anterior. Considerăm că trecerea în revistă a diagnosticului diferențial al SM, cu toate afecțiunile enumerate în grupele de boli descrise, este inutil. Vom trece în revistă diagnosticul diferențial al SM cu afecțiunile neurologice cele mai frecvent întâlnite și neaparat cu toate leucoencefalomielitele demielinizante. Compresiunile medulare pot avea în evoluție și remisiuni, dar cel mai frecvent debutul lor este progresiv. Cele situate cervical pot să fie confundate mai ușor cu SM. Compresiunile medulare debutează cu o fază radiculară
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se poate confunda cu SM, atunci când în tabloul clinic predomină semnele din sindromul de neuron motor central. Absența oricărei tulburări de sensibilitate, prezența furnicăturilor, examenul electromiografic, ne ajută să susținem diagnosticul de scleroză laterală amitrofică. Din grupul mielopatilor, cele mai întâlnite sunt: mielopatia vertebrală și mielopatia paraneoplazică. Făcând diagnosticul diferențial între mielopatia vertebrală și SM suntem ajutați de modificările radiologice întâlnite pe aproape toată coloana și vârsta mai înaintată a bolnavilor cu mielopatie vertebrală. Instalarea simptomatologiei neurologice este precedată de o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cerebrale). Mulți autori afirmă că boala lui Schilder reprezintă o formă specială, (cerebrală) a SM. Boala se observă în special la adolescenți și tineri, caracterizându-se prin variate simptome, care după cum predomină, crează diferite forme clinice ale bolii. Simptomele mai întâlnite sunt: a) Deficiențe motorii piramidale, flasce la debut apoi spastice, realizând hemiplegii, paraplegii, diplegii cu semne piramidale. b) Afazie de diferite forme clinice și apraxie. c) Tulburări de vedere de tip hemiamopsie sau cecitate de tip cortical. d) Simptome pseudotumorale
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de examenele complementare este făcută în strânsă legătură cu aceea a simptomatologiei clinice, numai dacă acest demers este respectat, examenele paraclinice pot fi considerate ca un ajutor pozitiv pentru diagnosticul diferențial al SM. SM mai trebuie diferențiată de următoarele boli, întâlnite mai rar: Granulomatoza Wegener se caracterizează printr-o vasculită necrozantă și inflamații granulomatoase. Determinările neurologice apar la 50% din bolnavi, cele mai frecvente fiind neuropatiile periferice, urmate de determinările din partea sistemului nervos central. Acestea din urmă seamană din punct de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
faptul că apare la o vârstă mai înaintată decât aceasta (40-50 ani), simptomatologia clinică este de atacuri ischemice recurente, după care se instalează o demență. În literatura de specialitate sunt prezentate cazuri de SM manifestate prin simptome clinice mai puțin întâlnite. Astfel, BURGERMAN R. și colab. (1992) prezintă bolnavi cu SM manifestată prin simptomatologia spondilozei cervicale. MAO C. C. și colab., (1988) relatează cazuri de SM cu mișcări involuntare de tip extrapiramidal. Ni se pare mai ieșit din comun existența de bolnavi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
repetitive, de tipul durerilor paroxistice sau a paresteziilor, nevralgii trigeminale, dizartrii episodice și contracții tonice ale membrelor posturale. Semne corticale proeminente (afazia, apraxia, scăderea câmpului vizual), ca și cele extrapiramidale (coree, și rigiditate) domină rar tabloul clinic, mult mai frecvent întâlnite fiind tulburările cognitive, labilitatea emoțională, disfagia, vertijul și tetrapareza progresivă. Bolnavii, care se 160 prezintă cu SM primar progresivă, adesea au la debut un sindrom de neuron motor central, care evoluează lent. Tipic, situația se agravează progresiv, iar tetrapareza, declinul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în pusee trec în decurs de 10 ani într-o formă cu evoluție cronică. După 25 ani, 1/3 dintre bolnavi încă sunt capabili de muncă și 2/3 pot încă merge. În timpul sarcinii s-a constatat diminuarea puseelor, fenomen întâlnit și în primele 3-6 luni postpartum (BIRK K. și colab., 1990). Prognosticul bolii depinde de forma evolutivă la debut, forma cu evoluție în pusee este mai favorabilă decât cea progresivă, formele monosimptomatice evoluează mai favorabil decât cele polisimptomatice și plăcile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
antidepresivă ca amitriptilina și imipramin, uneori în doze până la 100 mg/zi. Uneori este necesară adăugarea carbamazepinei. Durerea de spate cedează de multe ori la medicația antiinflamatoare nesteroidiană (piroxicam, diclofenac etc.). Nevralgia trigeminală este durerea de tip acut cea mai întâlnită la bolnavii cu SM. Medicația de tip anticonvulsivantă (carbamazepin, fenitoin, benzodiazepine) are un efect bun în nevralgia trigemenală de orice tip. Dacă este rebelă, se poate apela la termocoagularea ganglionului Gasser, infiltrație alcoolică a aceluiași ganglion. Nevralgia trigeminală apare în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
amânarea defecației datorită imobilității, restricțiile lichidiene sunt factori care accentuează disfuncțiile neurogene. Pacienții trebuie să stabilească obiceiuri intestinale regulate devreme, pentru a preveni incontinența sau dependența laxativă, care sunt mult mai dificile de reglat. Diareea și incontinența sunt mai rar întâlnite și sunt probabil cauzate de afecțiuni gastrointestinale, modificarea dietei sau a medicației. Incontinența neurogenă persistentă poate fi tratată prin stabilirea evacuării regulate, care menține intestinele relativ goale. Disfuncția sexuală tranzitorie sau permanentă poate surveni în orice moment al evoluției SM
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
microscop (fig. 1-21). Studiul detaliat al cromozomilor uriași din glandele salivare care prezintă un model natural de benzi și interbenzi, generat de organizarea cromatinei, a permis întocmirea primelor hărți genetice ale cromozomilor Drosophilei de către Calvin Bridges. Mutațiile, atât de des întâlnite și în procesele de transformare carcinogenă cu virusuri oncogene, au constituit o preocupare prioritară a cercetătorilor echipei de la Columbia University condusă de Th. H. Morgan. Respectiva echipă a reușit mai întâi să demonstreze că genele sunt purtate de cromozomi, iar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în principal după J. Cl. Kaplan și M. Delpech. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general leucemiile T. Aceste virusuri poartă gena transactivatoare TAX (echivalentă cu gena TAT a virusului HIV). O asemenea integrare virală este frecvent întâlnită și în hepatocarcinoamele provocate de infecția cu virusul hepatitei B, gena transactivatoare fiind HBx. Cancerul se dezvoltă într-un timp foarte lung după infecția virală. De asemenea în cazul papiloamelor (HPV) cu tipul 16 (HPV-16) - agentul viral cauzal al cancerelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sunt mai întâlnite în cazul pacienților cu HIV. Deși malignitățile definitorii ale SIDA pot fi cauzate în mare parte de imunosupresia progresivă, relația exactă între imunosupresie și malignitățile nedefinitorii pentru SIDA nu este încă stabilită. Se pare că cele mai întâlnite cancere în cadrul populației generale, precum cel de sân, de prostată sau de colon nu se dezvoltă în infecția cu HIV. Sarcomul Kaposi, limfomul non-Hodgkin și cancerul de col uterin au fost incluse de către CDC (Centers for Disease Control) în definiția
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nazală la o treime din pacienți. Obstrucția nazală este o constatare târzie și indică o tumoră mare. Pierderea auzului se datorează obstrucției trompei lui Eustachio cauzată de tumoră și tinitus apare la o treime din pacienți. Sputa sangvinolentă este des întâlnită, iar în zonele endemice justifică o examinare aprofundată. Simptomele neurologice pot include paralizia nervilor cranieni care implică cel mai frecvent nervii cranieni V și VI. Durerile de cap sunt un fenomen frecvent și pot fi unilaterale, central sau retro-orbitale și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
amuțirea lui -s nu a condus la înlăturarea lui în scris, iar, atunci, cînd substantivul începe cu o vocală, se pronunță -s final al articolului sau al altui determinant, prin manifestarea unui fenomen de fonetică sintactică. Desinența de plural -s întîlnită în limbile romanice vestice (sigmatice) provine din pluralul masculinelor și femininelor latinești de declinarea a treia, care se realiza la nominativ și la acuzativ cu desinența -es (civis cives, pars,-tis partes), dar a fost susținută și de acuzativul plural
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
principale, una a verbelor slabe, care au la preterit și la participiu trecut terminații (sufixale) determinate, și una a verbelor tari, care nu au asemenea terminații și prezintă alternanțe fonetice (ablaut). La acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți la cele trei forme de bază (infiniv prezent, preterit și participiu trecut). Situația nu este însă unitară, unele limbi manifestă acest supletivism (germ. sein [sain], war, gewesen; neer. zijn [zein],was (waren
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
schimbarea fundamentală a modului de viață a locuitorilor. Cărăușii transfrontalieri și-au pierdut obiectul muncii, instituțiile de graniță au pierit, cu toată structura lor, limba maghiară nu mai era obligatorie în școli, recăpătând statutul firesc al comunicării cu etnicii unguri, întâlniți ocazional prin Brașov, la piață sau prin echipele de muncitori forestieri, patrulele de a lungul graniței nu mai erau evenimente cotidiene, se anulaseră odată cu frontiera. Drumul Carului era același, dar își pierduse importanța strategică. Pe aici circulau, acum, fără nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
o personalitate distinctă care și-a adus contribuția din plin în afirmarea pe plan național și internațional a geografiei românești. Pe lângă calitățile sale de distins geograf și neobosit pedagog, profesorul universitar Ion Gugiuman era înzestrat cu o deosebită sensibilitate, rar întâlnită întro singură persoană. Trăsăturile profund umane care l-au caracterizat, au stat la baza simpatiei și respectului de care s-a bucurat din partea celor ca l-au cunoscut. Faptul de a fi fost în preajma acestui distins om, de a fi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]