3,412 matches
-
determini rațiunea nu numai să se îndoiască de opera sa, dar și să se dividă în mod sistematic în fiecare din activitățile sale. Pe scurt, trebuie redată rațiunii umane funcția sa de turbulență și agresivitate. S-ar contribui astfel la întemeierea unui supraraționalism care ar înmulți ocaziile de gîndire". În Apa și visele (Editura Univers, 1997), Bachelard, filosofic, distinge două imaginații: "o imaginație care dă viață cauzei formale și o imaginație care dă viață cauzei materiale sau, mai pe scurt spus
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și cel al închiderii ultimei cupole. Cu toții erau conștienți că înalță un templu nu pentru efemerul unei vieți pămîntene, ci pentru timpul fără măsură al eternității divine. După apusul Evului Mediu părea închisă pentru totdeauna o astfel de perspectivă a întemeierii care să transceadă viața cîtorva generații. Și totuși, în relativa noastră contemporaneitate, un astfel de miracol este în plină desfășurare la Barcelona - Spania, unde, la 1882, era pusă piatra de temelie a Catedralei Sagrada Familia, ca în următorul an să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
este în lirica lui Ion Barbu, îmbrăcare simultană a glorioase, certe geometrii. "Cunoașterea era aici locuire, canonică deplasare în Spirit. Verificare a gîndurilor iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi" (I.B.). "Veghea lui Roderick Usher, afirmă cu întemeiere creatorul Transdisciplinarității, este un tulburător poem al cunoașterii, plin de nostalgia limitelor, dar transmițînd un optimism de infinite conexiuni, consolidat pe unirea intelectului, Științei, cu afectul, cu Arta, într-o sinteză determinînd un univers singular și geometric, dar în care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
reușit să îmblînzească postmodernitatea. În fapt, întregul volum, un adevărat tratat, încearcă prin varii și subtile speculații culturale și filosofice să aplatizeze, să umanizeze fiara apocaliptică a postmodernității, prin aflarea insulelor de adevărată continuitate culturală și socio-istorică. Ne îndeamnă, cu întemeiere, să nu demonizăm postmodernitatea, ci, mai înțelept, să învățăm cum să-i facem față, să ne adaptăm fără a ne pierde natura umană. Cu un optimism ponderat și în marginile realității constată că opinia modernității, pentru care secularizarea era o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Dumnezeu. În pofida unei lungi istorii a martiriului, credința nu s-a modificat și nici nu s-a diminuat. Umanismul creștin a fost zidul de apărare în contra persecuțiilor, a martiriului creștin. Puterea de a rezista acestui îndelung asalt se află în întemeierea credinței creștine pe întruparea lui Dumnezeu în Hristos omul. Deci trebuie obligatoriu să recunoaștem legătura solidă și continuă dintre imanență și transcendență. Deplina comuniune dintre cele două se găsește în "Mireasa lui Hristos", dar o "anticameră" a fost și ea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
puțin sau deloc apreciate pentru valoarea lor estetică. Prin vastul său eseu argumentează prezența unei conștiințe artistice, nu mai puțin a unei viziuni estetice, conștiință a scrisului legată, cum citim în Introducere, de o altă temă mai gravă, aceea a întemeierii poeziei române: "De la Ienăchiță Văcărescu la Vasile Alecsandri, toți cei care scriu versuri au, într-un chip sau altul, conștiința că, pentru a întemeia poezia română, trebuie să inventeze un limbaj poetic, iar ca să inventeze un limbaj trebuie să scrie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în neființă la 19 iunie 1994, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. PÂNTEA, CONSTANTIN (1900-1991) AGRONOM Distins cadru didactic și om de știință, prof.dr.doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mai general, în epistemologie, Ilie Pârvu relevă faptul că "echilibrul reflectiv" între știință și reflecția ei epistemologică este capabil să permită elaborarea de idei abstracte referitoare la statutul teoriei științei. Astfel, "echilibrul reflectiv" este considerat a fi inspirat din procesul întemeierii reciproce a "principiilor logice și a practicii deductive, a inferențelor particulare"8. Ca teorie a cunoașterii științifice, epistemologia se reflectă în știință și viceversa. "Echilibrul reflectiv" implică așadar o relație bidirecțională, care are "rolul auto-corectării științei și a reflecției epistemologice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
un proces descris de Nelson Goodman în lucrarea Fact, Fiction and Forecast (1955)14. Asemenea lui Goodman, Rawls susține că regulile de inferență și inferențele particulare sunt întemeiate prin punerea în concordanță a unora cu celelalte. Prin urmare, procesul de întemeiere presupune o serie de ajustări reciproce între reguli și inferențele propriu-zise15. O regulă de inferență nu poate fi admisă ca principiu logic dacă nu ar fi compatibilă cu ceea ce "considerăm" a fi cazuri acceptabile de raționament inferențial. Pluralul folosit atât
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
se dovedesc a fi incompatibile cu regulile general acceptate 16. Procesul de aducere în concordanță a judecăților despre inferențele particulare cu cele despre principiile generale ale inferenței, necesită câteva explicații suplimentare. Astfel, Goodman susținea că în concordanța obținută rezidă toată întemeierea necesară și totodată posibilă pentru principiile inferențiale care au rezultat 17. Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman din perspectivă pragmatistă 18. Stich arată că, în procesul descris de Goodman și preluat ulterior de Rawls, există trei aspecte care trebuie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care au rezultat 17. Stephen P. Stich abordează tezele lui Goodman din perspectivă pragmatistă 18. Stich arată că, în procesul descris de Goodman și preluat ulterior de Rawls, există trei aspecte care trebuie detaliate 19. [I] Goodman pretinde a explica întemeierea inferențelor deductive și inductive. Însă, Stich evidențiază faptul că nu este clar dacă ceea ce Goodman desemnează prin termenul "inferență" reprezintă un proces cognitiv. Astfel, expunerea lui Goodman poate fi interpretată ca o tentativă de a explica întemeierea regulilor logice utilizabile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pretinde a explica întemeierea inferențelor deductive și inductive. Însă, Stich evidențiază faptul că nu este clar dacă ceea ce Goodman desemnează prin termenul "inferență" reprezintă un proces cognitiv. Astfel, expunerea lui Goodman poate fi interpretată ca o tentativă de a explica întemeierea regulilor logice utilizabile pentru evaluarea etapelor din derivațiile logice. Interpretat în acest fel, procesul de justificare descris de Goodman ar fi inutil în evaluarea proceselor cognitive, cu excepția cazului în care ar fi fost completat cu o teorie adecvată, referitoare la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dacă trece testul "echilibrului reflectiv". Însă, nu este deloc clar de ce crede Goodman că oricine poate ajunge la concluzia respectivă. La această chestiune sunt posibile mai multe răspunsuri. Stich se rezumă la două: (1) Testul "echilibrul reflectiv" este constitutiv pentru întemeiere. Astfel, dacă admit primul răspuns, atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv să fie întemeiat. (2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv", atunci acest fapt reprezintă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
atunci este suficient ca regulile unui sistem inferențial să se afle în "echilibru reflectiv" pentru ca sistemul respectiv să fie întemeiat. (2) Dacă un set de principii inferențiale trece testul "echilibrului reflectiv", atunci acest fapt reprezintă o dovadă în sine a întemeierii sau validității principiilor respective. Însă, în ceea ce privește cel de-al doilea răspuns posibil, Stich arată că "a fi în echilibru reflectiv și a fi întemeiat sunt două lucruri foarte diferite"25. De aceea, primul răspuns sintetizează mai bine concepția lui Goodman
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
doilea răspuns posibil, Stich arată că "a fi în echilibru reflectiv și a fi întemeiat sunt două lucruri foarte diferite"25. De aceea, primul răspuns sintetizează mai bine concepția lui Goodman. [III] Statutul afirmației că "echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere"26, reprezintă ultimul aspect pe care Stich îl explică. Bineînțeles, prin "echilibru reflectiv" Stich nu se referă la metoda descrisă de Rawls, ci la procesul propus de Goodman. Astfel, Stich se concentrează pe trei perspective relevante: (1) Afirmația reprezintă un
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
îl explică. Bineînțeles, prin "echilibru reflectiv" Stich nu se referă la metoda descrisă de Rawls, ci la procesul propus de Goodman. Astfel, Stich se concentrează pe trei perspective relevante: (1) Afirmația reprezintă un adevăr conceptual, adică decurge din semnificația cuvântului "întemeiere" sau din analiza conceptului de "întemeiere". Consider interesant faptul că Stich abordează aici o problemă de natură atât logică, cât și semiotică, însă evită o perspectivă semiotică. La rândul său, atunci când se referă la Goodman, White formulează considerații de natură
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Stich nu se referă la metoda descrisă de Rawls, ci la procesul propus de Goodman. Astfel, Stich se concentrează pe trei perspective relevante: (1) Afirmația reprezintă un adevăr conceptual, adică decurge din semnificația cuvântului "întemeiere" sau din analiza conceptului de "întemeiere". Consider interesant faptul că Stich abordează aici o problemă de natură atât logică, cât și semiotică, însă evită o perspectivă semiotică. La rândul său, atunci când se referă la Goodman, White formulează considerații de natură logică, semiotică și semantică 27. Potrivit
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
logică, semiotică și semantică 27. Potrivit primei perspective, Stich arată că asemenea altor adevăruri conceptuale, afirmația de mai sus ar trebui să fie cu necesitate adevărată și aprioric cognoscibilă. Din această perspectivă, "statutul afirmației că echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere ar fi asemănător cu statutul afirmației că a fi o figură plană cu trei laturi, închisă, este constitutiv pentru a fi triunghi"28. (2) Afirmația de mai sus reprezintă un adevăr necesar non-conceptual, care este cognoscibil exclusiv aposteriori. Adoptarea acestei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
duce la echivalarea statutului afirmației respective cu cel ar afirmației că "apa este H2O"29. (3) Afirmația este formulată ca o propunere cu funcție stipulativă. Altfel spus, prin această afirmație nu se relevă la ce anume conduce conceptul preexistent de "întemeiere" și nici la ce anume este esențial pentru referentul acestui concept. Adoptarea acestei ultime perspective implică conturarea unui nou concept de "întemeiere". Consider că cele trei perspective evidențiate de Stich nu sunt atât de diferite. Se poate porni de la o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cu funcție stipulativă. Altfel spus, prin această afirmație nu se relevă la ce anume conduce conceptul preexistent de "întemeiere" și nici la ce anume este esențial pentru referentul acestui concept. Adoptarea acestei ultime perspective implică conturarea unui nou concept de "întemeiere". Consider că cele trei perspective evidențiate de Stich nu sunt atât de diferite. Se poate porni de la o analiză a conceptului de "întemeiere" în accepția sa inițială. Ulterior, dacă sunt identificate ambiguități sau dificultăți în utilizare, conceptul se poate reajusta
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
anume este esențial pentru referentul acestui concept. Adoptarea acestei ultime perspective implică conturarea unui nou concept de "întemeiere". Consider că cele trei perspective evidențiate de Stich nu sunt atât de diferite. Se poate porni de la o analiză a conceptului de "întemeiere" în accepția sa inițială. Ulterior, dacă sunt identificate ambiguități sau dificultăți în utilizare, conceptul se poate reajusta. Pe măsură ce modificările devin tot mai însemnate, se poate ajunge la explicații cu funcție stipulativă. În termenii lui Stich, atâta vreme cât schimbările pe care o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la nivelul conceptului inițial sunt motivate de păstrarea clarității și simplității, fără abateri radicale de la conceptul preexistent, explicația respectivă reprezintă un tip de "analiză conceptuală"30. De fapt, Stich realizează o analiză a afirmației că "echilibrul reflectiv este constitutiv pentru întemeiere"31 care este comparabilă prin subiect și conținut cu interpretările exprimate ulterior de White. Acesta dezvoltă o expunere despre concepția lui Goodman cu privire la asemănarea semnificației, într-o manieră similară lui Stich. Astfel, White evidențiază faptul că ideea determinării în mod
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
epistemic conceput a exista între (a) analizele filosofice apriorice ale enunțurilor aparținând cunoașterii științifice și/sau cunoașterii comune și (b) investigațiile aposteriori ale altor "instituții" ale culturii 32. În urma analizei detaliate a tezelor lui Goodman, Stich a evidențiat faptul că întemeierea regulilor logicii inductive prin ceea ce acesta numește "echilibrul reflectiv"33, conferă prea multă importanță practicilor inductive pe care fiecare dintre noi le realizează în mod curent. Bineînțeles, nu toate elementele practicilor inferențiale cotidiene ale tuturor indivizilor sunt justificabile. Astfel, raționamente
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]