2,648 matches
-
militară, deoarece aceasta poate pune la dispoziție 10 000 de călăreți si 40 000 de infanteriști.."” Astfel, după trei secole de la căderea statului Manna, în Azerbaidjan a apărut din nou statul independent care cuprindea aproape tot teritoriul Azerbaidjanului de Sud. Întemeietorul acestuia, Atropat, a fost un mare om de stat care a reușit sa-și consolideze pozițiile și să pună bazele relațiilor cu cele mai mari uniuni de triburi din regiunile nordice ale Azerbaidjanului încă de pe timpul dominației ahemenizilor. Atropat, politician
Atropatena () [Corola-website/Science/309140_a_310469]
-
albă pe marginea drumului parcă îți spune bine “ai venit!”. Mergând pe ulițele satului rămâi surprins de forma caselor și așezarea lor și mai mult decât atât de căldura cu care localnicii îți dau binete. Atestat documentar în sec.XIV., întemeietorul fiind Petre Medonea. Spătarul Căciulat, beneficiarul cărții domnești din 1547 era descendentul lui Petre Medonea (genealogia din 1826). Din 1819 este catagrafiat² (note) ca sat pe moșie megieșească³(note) cu 37 de familii plătitoare de bir, după ce între anii 1721
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Frecventează Facultatea de Drept a Universității din București unde obține Licența în drept în 1906. Numit administrator de plasă în județul Covurlui. De aici se mută la Tulcea și apoi la Focșani. La Focșani practică avocatura. S-a numărat printre întemeietorii primelor biblioteci publice din Tecuci (1907) și Focșani (1910). Este mobilizat și participă la operațiunile militare din Bulgaria în 1913. Participă la primul război mondial. După război își reia activitatea la Focșani, după care se mută la București. Lucrează la
Alexandru Lascarov–Moldovanu () [Corola-website/Science/310853_a_312182]
-
(n. 1903, Rășcani, Șuletea - d. 1995, București) a fost un etnolog român, interesat de dezvoltarea unul din întemeietorii Muzeului Satului din București și directorul acetuia timp de 30 ani, membru fondator al Societății Cultural-Științifice GETICA. În anul 1948 Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" își redeschide porțile pentru public, iar la conducerea să este numit , fost student al
Gheorghe Focșa () [Corola-website/Science/308784_a_310113]
-
clase primare, susținut la Beiuș în 7 iunie 1930. Răspunsurile la Religie au ieșit în evidență ca exemplare. Preotul care preda Religia i-a dat ca premiu special cartea „Corabia lui Noe”, de preotul Iosif Trifa, din Sibiu. Autorul era întemeietorul și conducătorul pământesc al Mișcării Oastea Domnului, înființată la 1 ianuarie 1923, la Sibiu, o mișcare de regenerare moral-spirituală a poporului român în granițele ortodoxiei străbune. Cartea a fost o epifanie pentru proaspătul absolvent. Pe 8 iunie, în duminica Rusaliilor
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
a fost etichetat ca plin de aluzii politice antidemocratice. Paralel cu activitatea didactică, alături de prietenul său, compozitorul Paul Constantinescu, profesorul Emil Vasilescu a fost un mare animator cultural al Ploieștiului din acea perioadă, manifestându-se în special ca dirijor și întemeietor de formațiuni corale. După război, a înființat și dirijat coruri școlare și de adulți, pe mai multe voci, cu care a câștigat numeroase premii. Erau cele mai bune coruri din Prahova: marele Ansamblu Coral CFR, de cca 100 de persoane
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
Sfântul (n. circa 1320?, Prilep, d. 26 decembrie 1406, Tismana) a fost un arhimandrit, întemeietorul mănăstirilor Vodița și Tismana din Oltenia și a mănăstirii Vișina pe valea Jiului. Pentru tot ce a făcut pentru ortodoxism și neamul românesc este considerat ocrotitorul Olteniei. Nicodim și-a primit numele de monah la Mănăstirea Hilandar de la Muntele Athos
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
și Țara Românească, aveau loc lupte susținute și de cele două Biserici. Neagu Djuvara, afirmă că spre deosebire de majoritatea populației din Țara Românească, de credință ortodoxă, domnitorii Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru, erau catolici, afirmație combătută în cartea "Neamul întemeietor al lui Basarabă" precum și în Anexa 1 a cărții. Împiedicarea expansiunii spre est a influenței Bisericii Romano-Catolice necesita reafirmarea credinței ortodoxe, inclusiv prin întemeierea de mănăstiri. Acestea erau totodată și locul unde se formau funcționarii cancelariilor domnești și locuri de
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
comentator politic al actualității în presa românească și în cea internațională. În ianuarie 2011 a fost distins cu Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat în diverse redacții de ziare și reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la Centrala cărții pentru că a refuzat să participe la
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]
-
„” subîntitulată "Închinată lui Dedal, întemeietorul vestitului neam de artiști ai dedalilor" este prima poezie-elegie de Nichita Stănescu din volumul 11 elegii, apărut în 1966. Academicianul Eugen Simion afirma despre „” în 1978, Pentru Ion Pop (1980), autorul primei monografii a operei stănesciene, „Elegia întâia (...) reactualizează o
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
pentru a concepe "un teatru demn de înalta și frumoasa misie". În 1908, "Junimea literară" titra : "Pe vremuri, Fani Tardini fusese zeificată. Se zicea că era o splendoare de frumusețe și artistă de mare temperament. Și așa a fost, între întemeietorii teatrului român. Cu frații Vlădicescu a cutreierat Țara Românească și toate țările românești, dând alarma deșteptării." Ion Vlădicescu (1831 - 1895) actor cu voce plăcută, delicat, cu un joc de scenă sever, plin de încredere și foarte natural, juca mai mult
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
(n. 1885 - d. 1960) a fost un fizician român, inginer, doctor în științe fizice, unul din întemeietorii radiocomunicațiilor în România. A jucat un rol deosebit în introducerea și dezvoltarea radiotelegrafiei în România, realizând cu resurse proprii prima stație de telegrafie fără fir (TFF) românească și contribuind la realizarea primelor stații militare de radiotelegrafie (1914-1917). A activat ca
Emil Giurgea () [Corola-website/Science/309373_a_310702]
-
filologie, el și-a însușit limba latină și mai multe limbi moderne, vădind aptitudini deosebite la învățătură, datorită cărora a fost trimis la Petersburg împreună cu alți zece elevi eminenți. Acolo, Fonvizin are prilejul să-i cunoască pe Lomonosov și pe întemeietorului teatrului național rus, F. G. Volkov. Reprezentațiile teatrale la care viitorul dramaturg asistă pentru prima dată l-au impresionat puternic. Fonvizin face primii săi pași de scriitor în domeniul traducerilor. Lui i se datorează tălmăcirea în rusește a fabulelor scriitorului
Denis Ivanovici Fonvizin () [Corola-website/Science/309412_a_310741]
-
96%), cu o minoritate de romano-catolici (2,2%). Pentru 6,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei. O explicație științifică
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
latinește Muntele Mijlociu, locuitorii căruia au depus jurământ de credință pentru majestatea regală, sunt toți băieși, originea este mai veche, sunt mineri mai pricepuți în practică și obicei. De cetatea Baia Mare aparțin 14 sate, două sunt ungurești, celelalte româneti iar întemeietorii acestor localități au fost germanii”". În anul 1564, un alt călător străin Giovan Gramo spune că : "„Orașele sunt locuite de unguri, dar satele toate sunt lucuite de români”". Chiar și marele umanist Nicolae Olahus avea să scrie : "„Mai sus de
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
are peste 10.000 specii de plante. Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian. Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite și populate, dar a fost afectată de inundația care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul
Grădina Botanică din București () [Corola-website/Science/305047_a_306376]
-
27 aprilie 1990. G. Ghimpu a fost membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova și deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic 1990 la Chișinău. Frontul Național-Patriotic, dovedește, prin programul său, cât de neinformați erau întemeietorii săi : sub impactul refuzului lui Ceaușescu de a participa la intervenția trupelor Pactului de la Varșovia în Cehoslovacia în 1968, FNP decide să ceară sprijin României comuniste (!) în lupta împotriva puterii sovietice. FNP avea drept scopuri nu mai puțin decât ieșirea
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
Cașunca este o localitate-centru de comună în raionul Florești Republica Moldova. Cașunca a fost întemeiată în 1840 de către Ștefan Casso, român originar din Macedonia. De la întemeietorul satul provine și denumirea localității, inițial, ortografiată Cassovca - după cerințele țariste din acea perioadă. Ulterior, descendenții lui Ștefan Casso, în special fiul său Nicolae, au dorit să-și zică Cașu, iar denumirea satului s-a transformat din Cassovca în Cașunca
Cașunca, Florești () [Corola-website/Science/305116_a_306445]
-
în 1806”. Într-un „Tablou "cuprinzînd" date referitoare la comunele din județul Cahul (însemnări istorice, geografice și economice)”, anexat la lucrarea lui Valeriu Crețu - "Județul Cahul economic. 1927-1937", Sadâcul este arătat a fi și mai vechi, fiind indicat anul 1780, întemeietor al satului fiind Țancu Chilcic. În realitate, Țancu Chilcic a devenit proprietar al moșiei Sadâc peste o sută de ani. Astfel, anul nu poate fi acceptat deoarece lipsește sursa documentară. Potrivit constatării eronate a lui Vladimir Nicu în lucrarea sa
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
nivelată. Movilele sunt dovezi a perindării popoarelor nomade pe aceste meleaguri. Deși este răspândită ideea că satul a fost fondat de bejenarii veniți din ținutul Hotin, de lângă Noua Suliță, în timpul evenimentelor din 1917-1919 (în 2000 s-a înălțat un monument „întemeietorilor”satului), totuși istoria satului este ceva mai veche. Documentele de arhivă confirmă că localitatea a fost întemeiată în anii 1865-1867. Apoi numele satului apare în unele documente și publicații din secolul al XIX-lea, cu mult înainte de anii 1919-1920. În
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Crăcaoani, Ghindaoani etc. Ținând seama de faptul că specialiștii în lingvistică au demonstrat că "v + a" din limba maghiară va ajunge "oa" în limba română (că în exemplul: maghiarul "avas" > romanescul Oas), consideram firească evoluția: Laslo - Laslovan - Laslaoani. în ceea ce privește originea întemeietorului satului Laslaoani, istoricii au arătat că în Moldova medievală un numar apreciabil de boieri aveau o proveniență transilvăneana indubitabila. "Numele celor dintâi boieri reprezintă, în varietatea lor nesfârșita, o largă sinteză" spunea N. Iorga. Originea plurietnica a boierimii din Țările
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
al Prutului, la 20 km de centrul raional și 20 km de stația de cale ferată Stolniceni. În popor satului Lucăceni i se zice "Bănari", iar în actele bisericești este întâlnit numele de "Iugani". Denumirea de Lucăceni provine de la primul întemeietor al satului - Luca, iar Bănari de la boierul Bănariu care deținea aici moșii întinse. Originea numelui Iugani, însă, nu este cunoscută. Documentar este menționat într-un act de la 3 iunie 1429, apoi la 24 aprilie 1520. Satul este așezat pe povârnișul
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
este o revistă de limbă și literatură română, care a apărut (apoi încetându-și publicarea) de mai multe ori,în mai multe serii, între 1861 și prezent. Întemeietorul seriei „Revistelor române” a fost A. I. Odobescu. Istoria „Revistei române” începe în anul 1861 - în chiar anul fondării Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. Începând cu luna aprilie 1861 și până în noiembrie 1863 vor apărea 24 de
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Lucian Marina, Petronel Zahariuc, Hristu Cândroveanu, Dumitru Vatamaniuc, Andi Mihalache, Olimpia Iacob, Marcel Lutic, Ovidiu Buruiană, Dan Mâță, Emanuela Istrati-Macovei, Victor Cojocaru, Bogdan Alexandru Schipor, Cristina Florescu, Valentin Ciucă, Gheorghe Moldoveanu, Noemi Bomher, Dan Jumară și alții. Precum George Bariț, întemeietorul presei transilvane, Mihail Kogălniceanu - sub patronajul căruia se află Despărțământul moldav al Astrei - a fost cel care a „inspirat” calea de urmat a „Revistei române”, bineînțeles că în funcție de realitățile de astăzi și anume apărarea și, mai ales, susținerea drepturilor românilor
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner. O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, după o călătorie prin Țara Românească în timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al domnitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucureștiul este numit „Cetatea noastră” Prima atestare documentară certă
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]