104,540 matches
-
interes național adevărat nu simulat. „Enteresul și iar enteresul” cum ar spune I. L. Caragiale. Ca deobicei, orice trădare este acoperită cu interesul național. „Tărăgănarea poate duce la alegeri parlamentare anticipate și la aprofundarea crizei din țară” ne avertizează M. Ghimpu. Întrebat dacă liberalii vor vota candidatura lui Plahotniuc la funcția de prim ministru Ghimpu a spus că „...noi din 2009 mergem cu Filat și Plahotniuc, alții până ce a fi nu sunt”. Ca să vezi ce săraci cu duhul suntem. Ei și ce
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie Cerem țării re-ntregire ---------------------------- București - Piața Universității 20 februarie 2016-oră șase seară. TRĂDĂTORI DE ROMÂNIE Suntem lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-o vșnicie Jalnic îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa și simbrie Căci doreau să ne sugrume Securiști de Românie Ne-au răstălmăcit trecutul Negustorii de sclavie Pentru
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
cu nemurirea celuilat” a mărturisit poetul Nicolae Dabija. „Rușine pentru neamul acesta care nu știe să-și cinstească adevăratele valori” a menționat o doamnă. Iar așa zisul președinte kremlinez Dodon a refuzat să fie decretată ziua de doliu național. Mă întreb (și nu numai eu!), ce mamă l-a născut dacă nu a mai rămas nimic omenesc în el! Priveam secvențele din viața lui Ion Ungureanu și observai că chiar și atunci când râdea (în zecile de roluri jucate pe scenele teatrale
SE DUC ARTIŞTII...!!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380642_a_381971]
-
raze de soare”: //„în dimineața asta/toți salcâmii erau în floare/dormeai cu zorii de zi sub pernă/te urmăream de după copacii/peste care căzuse cerul/te desenam cu raze de soare/atâtea singurătăți am desenat până ieri/de mă întreb cum de n-am murit încă”//. De la început, poeta se plasează într-un univers poetic ale cărui coordonate stabilesc esența reflexivă, dramatică, a cunoașterii, a căutării de sine. Nota dominantă a lirismului din acest volum nu poate fi decât gravă
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
toamnă”, “Noiembrie trist”, “Noapte de vară la munte”, sunt doar câteva titluri ce reprezintă locuri, oameni, fapte, trăiri și retrăiri, regăsiri, toate înveșmântate în lirismul elegant și cald al unui adevărat jurnal intim, încărcat cu bucurie și optimism: //te-ai întrebat vreodată/ de ce explodează supernovele în văzduhuri sidefii/le aude cineva și dacă da cui îi pasă/ai ascultat cum pocnesc mugurii cleioși de plop în prier/ori în seara de armindeni/când vine miros de liliac/ tulburări comportamentale produc insomnia
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
îi dedică zece poeme în cadrul capitolului intitulat „Exitus”. Exemplificăm doar prin câteva versuri din poezia „Pentru moment”://câte o bătrână micșorată de ani/uitată pe o bancă de copila/ce s-a grăbit să-i ocupe locul de veci/mă întreabă dacă nu mi-e frică/ nu!/îi răspund/morții nu bântuie pe nimeni/ne facem singuri frică/până la urmă toți ajungem aici/tainele rămân însă taine/pentru moment//. Poeziile din acest capitol ne lasă să înțelegem că, pentru Dorina Stoica
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
se închide (s-a și pus afiș...) SCOATEREA DIN URNĂ unde am fost cândva - nu ne întoarcem nici știm cărarea - gustul nu ni-i harnic pentru vreun rai: nu ne cunoaște - noi nu-l toarcem cine-om mai fi ne întrebăm zadarnic așa pierduți - străinii de lumină vom hoinări istorii fără rost cei ce-or veni s-or întreba de-am fost nici Dumnezeu n-avem și nici pricină la stele rumegăm ca la potlogi uitând că de ținut ne ține
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
știm cărarea - gustul nu ni-i harnic pentru vreun rai: nu ne cunoaște - noi nu-l toarcem cine-om mai fi ne întrebăm zadarnic așa pierduți - străinii de lumină vom hoinări istorii fără rost cei ce-or veni s-or întreba de-am fost nici Dumnezeu n-avem și nici pricină la stele rumegăm ca la potlogi uitând că de ținut ne ține glia de vrem coroane - n-avem scăfârlia vrem a sui: îngeri apteri și-ologi ...cel ce-o umbla
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
că zoaiele sufletului se pot limpezi cu străluciri și clipociri de acoperișuri crucificate e cerul atât de senin și de-aproape - încât Îl văd pe Dumnezeu la Sfânta-i Fereastră - cu coatele sprijinite de privazul razelor: „ce mai faci?” - mă întreabă El zâmbind enigmatic... - „scriu - Preasfinte...” - răspund eu - cam posac și cu oarece amărăciune și neîncredere-n glas „despre ce și despre cine?” - o face El pe niznaiul... „despre Tine - Doamne - cum Te pregătești să ne părăsești - și cum atât de
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
întrezări un scop binedefinit al cuiva. Toată această mascaradă cu puzderia de candidați are un singur scop: să tulbure cât mai mult apele, să buimăcească cu totul electoratul și așa foarte bulversat și dezamăgit de prestația conducătorilor săi. Să ne întrebăm: ce caută acest Plugaru în cursa prezidențială? Un individ certat cu legea și bunul simț (vă amintiți cazul de câțiva ani în urmă când ia buzunărit de bani pe niște bieți oameni, promițăndu-le construcția apartamentelor). Din implicațiile sale politice din
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
vedea Rusia imperială). Un prim pas spre realizarea acestui plan este acapararea instituției prezidențiale. Promovându-i insistent pe cei doi (Dodon și Lupu) Kremlinul își poate asigura câștigul acestei instituții. Următoarea fază vor fi alegerile parlamentare. Ei bine! Să ne întrebăm ce fac cocoșii noștri de pe centru-dreapta? Se zbat fiecare în cușca sa, așteptând să fie păpați de vulpoiul Dodon și lupul Lupu. Punând în prim plan interesele înguste de partid, marea rânză moldovenească, liderii partidelor de centru-dreapta nu fac altceva
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
colț Lacrimi și țipete Cineva urăște pe cineva Acolo întind mână câțiva orfani. Altul cumpără o floare Un tânăr fără speranțe bea alcool Într-un colț o pereche se sărută O alta cumpără un coșciug. Un străin în spate mă-ntreabă Cât costă biletul? Intrând în teatru, mă gândesc Cât de nedreaptă este viața... VIS SAU REALITATE L-am întâlnit atunci, când mai puțin îl așteptam Nicicând nu i-am spus, după el muream Uimită priveam iar ochii lui nu mă
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]
-
ploaie” și ”Melodia veșniciei” (2014). În spectrul creației sale literare, autorul se exprimă cu claritate la fel ca steaua dimineții care lucește în cer, sau fiii și fiicele kosovare în căutarea destinului lor. Poetul posedă o revoltă interioară în versuri, întrebând: cum va fi viitorul? Poeții, prin versurile lor cântă precum privighetorile în primăvară. Lor le cântă sufletul. Pietrele și pomii dansează în versurile poetului. Versul lui Gani Pllana este viu. El ”sărută” cu iubire sânul patriei. În acest timp aritmetic
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
fața întoarsă spre apus citesc, iubesc sau tac, despic amurguri cu umbre de la răsărit; din ziduri curg păpuși de ceară și dintr-un capăt până-n altul, un pianist nebun repeată același monoton motiv, se împiedică mereu de același prag. Mă întrebi, ce fac? O, iarăși scriu, vorbesc năucă, pe clape de pian dezacordat; aceeași clapă, același sunet învie linii subțiri și imprecise în camera albă cu patul nefăcut. Citește mai mult Te intrbi ce fac?Stau în planul sferical unui gândcu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
planul sferical unui gândcu fața întoarsă spre apuscitesc, iubesc sau tac,despic amurguricu umbre de la răsărit;din ziduri curg păpuși de cearăși dintr-un capăt până-n altul,un pianist nebun repeatăacelași monoton motiv,se împiedică mereu de același prag.Mă întrebi, ce fac?O, iarăși scriu, vorbesc năucă,pe clape de pian dezacordat;aceeași clapă, același sunetînvie linii subțiri și impreciseîn camera albă cu patul nefăcut.... XXII. TU CREZI... EU TAC, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2170 din 09
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
evidentă de a-i minimaliza personalitatea și opera, mergând până la executarea morală a existenței lui, nu a făcut decât să-l urce pe scriitorul brăilean pe podiumul învingătorilor. Reabilitările venite ulterior nu au avut decât să confirme aceasta. M-am întrebat adeseori, în naivitatea mea de această dată, care ar fi fost motivele punerii la zid a ziaristului “vagabond de geniu”? După parcurgerea mai multor lucrări de referință am reușit să înțeleg îndeajuns de mult cum funcționează “sistemul” cu mecanismele lui
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
evidentă de a-i minimaliza personalitatea și opera, mergând până la executarea morală a existenței lui, nu a făcut decât să-l urce pe scriitorul brăilean pe podiumul învingătorilor. Reabilitările venite ulterior nu au avut decât să confirme aceasta.M-am întrebat adeseori, în naivitatea mea de această dată, care ar fi fost motivele punerii la zid a ziaristului “vagabond de geniu”? După parcurgerea mai multor lucrări de referință am reușit să înțeleg îndeajuns de mult cum funcționează “sistemul” cu mecanismele lui
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
mai însingurat gând și făcea să se risipească orice urmă de pas pierdut. Și am plâns. El nu a înțeles nici măcar o clipă sensul acelor picături născute pe obraz, izvor într-un deșert uitat de ani. Atingându-l m-a întrebat de ce este umed și, pentru un moment nu am știut ce să îi răspund. Pentru o secundă am tăcut. Lacrimile s-au ascuns în tăcere. Eram fericit și n-am știut cum să i-o spun. Pentru prima dată, logica
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > TIMPUL CE A RĂMAS Autor: Edi Peptan Publicat în: Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Timpul ce a rămas Într-o zi mă întrebat un moft de furnică Despre acele cadranului solar. -Sînt mică(mi-a spus)și umbră mi-e mică, Totul e atît de confuz și neclar. Am un ceas albastru-violet Și-l consult așa, din vreme-n vreme, Timpul însă,e
TIMPUL CE A RAMAS de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380683_a_382012]
-
a răsărit, e o cale atât de lungă, că mii de ani i au trebuit, luminii să ne ajungă,, Una din cele mai mari doamne ale culturii românești, Zoe Dumitrescu Bușulenga, ne povestea în cadrul unei comemorarri eminesciene , cum a fost întrebată de un om de cultură american: ,,cine este omul de știință care a emis ipoteza aceea cu mii de ani îi trebuie luminii să ajungă pe pamânt. Dumneaei i a raspuns simplu : Este poetul nostru național, Mihai Eminescu . Noi românii
COMEMORARE, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380688_a_382017]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI Autor: Paul Gheorghiu Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Încă din antichitate, marii gânditori ai momentului se întrebau, printre altele: ce este TIMPUL? Dar să nu vă așteptați să mă grăbesc în a da un răspuns la întrebare. Pentru că răspunsul dat de un fizician va fi diferit de cel dat de un matematician, un istoric sau un filosof
CÂTEVA CIUDĂȚENII ALE TIMPULUI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380690_a_382019]
-
unor astfel de indivizi? Și, totuși, paradoxal și complet ilogic, ne simțim atrași de unii dintre ei. Iar atracția este tot atât de puternică precum este atrasă insecta de lumina becului aprins în mijlocul întunericului. Evident că nu avem cum să nu ne întrebăm: oare ce ne face să fim atrași tocmai de aceste “rebuturi” umane? Răspunsul este puțin mai complicat, dar în mare parte ar trebui să fie vorba despre felul omului de a fi, cel puțin din punct de vedere exterior. Fie
OAMENI ŞI OAMENI... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380705_a_382034]
-
situația, pentru a demonstra în felul acesta că omul are puterea lăsată de Dumnezeu, de a ierta, a înțelege și a accepta chiar și ceea ce pare de neacceptat pentru cei mai mulți. Chiar din proprie experiență, pot să spun, că încă mă întreb uneori: ce mai caut eu prin preajma acestui personaj nesimțit? Dar, apoi, în timp, chiar și atunci când am toate justificările să-l evit, îmi stăvilesc rapid pornirea logică. Logica și mintea nu sunt întotdeauna cele mai puternice arme. Poate mai degrabă
OAMENI ŞI OAMENI... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380705_a_382034]
-
DORINȚĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. „Și lacrimile mă apasă, Te rog, măicuță, ia-mă-acasă, Mi-e inima însângerată, Fiindcă mi-au pus sârmă ghimpată. Adesea lumea mă întreabă - Tu ești orfana basarabă Cea despărțită pe nedrept De la al mamei sale piept?” (Lucia Stegărescu. liceană) Este strigătul plin de durere al unei adolescente, al unei frumoase la suflet și la chip liceene, desemnată în 2014 cea mai bună dintre
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
1844 din 18 ianuarie 2016. „În antichitate, reprezentanții celor mai vechi meserii: prostituata și hoțul, au hotărât să se căsătorească. Din rodul iubirii lor s-au născut primii politicieni profesioniști...”. Știam și mai înainte că politica este o curvă. Mă întrebam însă cum trebuie numiți cei care o profesează? Cum săi mai numim pe politicienii de astăzi din Basarabia, din acest colț de țară atât de prost guvernat? După ultimele evenimente, când situația se inversa în fiecare zi, ne-am convins
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]