2,651 matches
-
refugiat în vestul Europei, ducând cu ei cultura și documente din tradiția greco-romană care au contribuit la începutul Renașterii. Influxul erudiților greci în vest începuse totuși mult mai devreme, mai ales în nordul Italiei, unde orașele-state au început să primească învățații greci încă din secolele XI și XII. Cancelarul Florenței Coluccio Salutati a început acest schimb cultural în 1396 invitând un cărturar bizantin să prezinte o lectură la Universitatea din Florența. Această sete a italienilor pentru clasicismul latin combinată cu cunoașterea
Căderea Constantinopolului () [Corola-website/Science/304603_a_305932]
-
al lui Victor-Emmanuel I. Părinții săi își doriseră ca Giuseppe să devină avocat, medic sau preot, dar copilului nu-i plăcea învățătura și prefera activitățile fizice și viața pe mare fiind, așa cum spunea el, „mai prieten cu distracția decât cu învățatul”. Într-o zi, s-a îmbarcat pe un vas către Liguria cu câțiva tovarăși, dar a fost oprit și trimis înapoi la părinți. Cursurile de italiană și de istorie antică primite de la educatorul său, "signor" Arena, fost luptător în campaniile
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
este ansamblul de mituri și legende din Roma Antică. La început romanii și-au imaginat zeii ca puteri și mai apoi ca persoane, astfel explicându-se faptul că puțin din mitologia romană este autentică. După învățatul roman Marcus Terentius Varro, numai după ce romanii au avut contact cu civilizația Greciei antice în sec VI î.Hr. ei au început să-și reprezinte zeii sub formă umană. În ultimele trei secole înaintea lui Hristos scriitori ca Virgil și Ovidiu
Mitologia romană () [Corola-website/Science/303532_a_304861]
-
Mitzvah) din punct de vedere religios, Alexandru devenise colaborator apropiat al tatălui său, practic secretarul său particular, care participa intens la munca de elaborare a cărților acestuia și la redactarea de „răspunsuri” (analize și precepte rabinice) la întrebările a numeroși învățați în ale iudaismului de pretudindeni. La 19 ani era deja atestat ca rabin și terminase cu rezultate excelente studiile secundare la Liceul Ferdinand I din orașul natal, Bacău. Începând din 1930 a urmat in paralel - conform cerințelor comunităților evreiești europene
Alexandru Șafran () [Corola-website/Science/303699_a_305028]
-
spionaj, sabotaj și protejarea securității interne ale Statelor Unite". SISS era condus de democratul Pat McCarran. Această comisie a petrecut un an investigându-l pe Owen Lattimore și alți membri al Institutului pentru relații pacifice. Așa cum se mai făcuse până atunci, învățații care erau asociați cu Lattimore (așa numita "China Hands"), au fost acuzați de "pierderea Chinei", și deși au fost găsite câteva dovezi ale atitudinilor procomuniste, nu a fost găsit nicio dovadă serioasă care să susțină acuzațiile lui McCarran conform căreia
McCarthism () [Corola-website/Science/303968_a_305297]
-
avut loc în urmă cu circa 300 000 de ani. Ultima erupție a craterului central, Kibo, ar fi avut loc în anul 1700, făcând din acest stratovulcan un munte cu o activitate vulcanică redusă, care este manifestată prin prezența fumarolelor. Învățatul grec Ptolemeu menționează în anul 100, un munte înalt din Africa acoperit cu zăpadă. Cu 1000 de ani mai târziu este din nou amintit muntele de navigatori chinezi. Dintre europeni primul care amintește Masivul Kilimanjaro la data de 11 mai
Kilimanjaro () [Corola-website/Science/304042_a_305371]
-
altă parte, vestul modern, apărut după Renaștere ca o nouă civilizație, a fost influențat de modul de gândire grecesc, care fusese păstrat și dezvoltat în Imperiul Bizantin de-a lungul Evului Mediu Timpuriu, (Epoca întunecată), și a fost transmis prin intermediul învățaților bizantini emigrați în vest. De aceea, ideea conform căreia societatea vestică a fost influențată de Grecia Antică este adevărată numai pentru perioada postrenascentistă a istoriei occidentale. În secolul al XX-lea, influența creștinismului a scăzut țări occidentale, atât în Europa
Lumea occidentală () [Corola-website/Science/304109_a_305438]
-
m²K. a este cunoscută încă din antichitate, cînd hindușii și grecii au constatat că de exemplu cristalele de turmalină capătă prin încălzire proprietatea de a atrage obiectele ușoare (cenușa etc.). În secolul al IV-lea î.Hr. (aproximativ anul 315 î.Hr.) învățatul grec Teofrast a descris o piatră pe care el o numea "lyngourion" (în latină "lyncurium") și care atrage paiele și așchiile de lemn. Această piatră este cel mai probabil ceea ce azi numim "turmalină". Teofrast credea că acest material se formase
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
animal sălbatic, pe care mai tîrziu Plinius l-a identificat cu rîsul ("Lynx lynx"). Timp de peste două milenii cunoștințele noastre despre piroelectricitate nu au evoluat aproape deloc, pînă cînd în secolul al XIII-lea aceasta a intrat în atenția cîtorva învățați. În 1717 medicul și chimistul Louis Lemery a realizat prima descriere științifică a fenomenului. Primul care a înțeles că proprietățile turmalinei au de a face cu electricitatea a fost însă naturalistul Carl von Linné, care pe baza acestei observații a
Piroelectricitate () [Corola-website/Science/304178_a_305507]
-
adesea cruzi și devastatori, cu renume trist în locurile pe unde treceau. Impulsivi și nestatornici, ei s-au aflat într-un permanent conflict cu lumea civilizată, însă nu de puține ori au ajutat la salvarea culturii antice și medievale ocrotind învățații. Au pus bazele unor state puternice, care și-au impus în secolele următoare preponderența în Europa și peste mări.
Regate germanice () [Corola-website/Science/304224_a_305553]
-
bijuteria Yasakani no magatama. Un descendent al lui Ninigi-no-Mikoto a fost Jimmu, primul împărat al Japoniei. Deși cunoscută și înfățișată ca o zeitate feminină, "Kojiki" nu dă informații despre sexul lui Amaterasu (japoneza nu folosește pronume diferite pentru genuri). Unii învățați au susținut că Amaterasu este bărbat. Despre Amaterasu se spune că este inventatoarea țesutului, a tehnicilor de cultivare a orezului și grâului, a creșterii viermilor de mătase. Cel mai important altar al ei este Marele Sanctuar de la Ise (sau "Ise-Jingu
Amaterasu () [Corola-website/Science/303922_a_305251]
-
era complet lipsit de orice fel de educație elenă, în timp ce Ana Comnena afirma că "purtase studiul elinei pe cele mai înalte culmi". De asemenea, comentând asupra orfelinatului fondat de tatăl său, a afirmat că "s-ar putea vedea un latin învățat, și un scit studiind elina, și un roman lucrând cu texte eline, și un elen analfabet vorbind elina corect". În acest caz, s-a ajuns la un punct în care bizantinii erau romani la nivel politic dar greci prin origine
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]
-
dar în același timp dinamism. SHIVA, simbolul mitologiei hinduse, considerat sursa oricărei activități era și Prințul suprem al dansului. El dansa fără încetare, dansul lui simbolizând forța creatoare a naturii. Cele 108 stiluri inventate de SHIVA s-au transmis până la învățatul BHARATA, autorul celebrului tratat (6.000 de versuri) despre dans, poezie și teatru. Zeu de prim rang din panteonul Indiei, după unele indicii, unul din cei mai vechi, deși necunoscut nominal în Vede decât ca Rudra și amintit cu numele
Shiva () [Corola-website/Science/303951_a_305280]
-
că atât instrumentul, cât și omul de stiință erau extraordinari. Dacă Leeuwenhoek a comis vreo eroare științifică, aceasta a constat în faptul că și-a ținut ascunse față de altii metodele folosite. Pe masura ce celebritatea lui se răspândea, el era vizitat de învățați și de nobili, dar uneori era irascibil, temându-se că vor să-i fure instrumentele. Leeuwenhoek era foarte prietenos atunci când era vizitat de tarul Petru cel Mare al Rusiei, căruia i-a arătat în 1698 circulația din coadă unui tipar
Antoni van Leeuwenhoek () [Corola-website/Science/304322_a_305651]
-
sugera plasarea intermediară între lumea cerească și cea terestră. Consilierii au vrut să recreeze Roma sau Ierusalimul ceresc. Din 802, Carol s-a stabilit permanent la Aachen, devenind capitală imperiului. La palat, Carol a strâns în jurul sau o serie de învățați ai epocii, cu care se sfătuia: Adalhard, abatele de Corbie, Alcuin, diacon venit din York, Petru, gramatician venit din Pisa, Paul Diaconul, cărturar venit din Italia longobardă, sau Eginhard, istoric oficial al curții. Carol a numit dregători, cel mai important
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
Mare", păstrat la Viena, sau Capela Palatină din Aachen, care amintește de "Bazilica San Vitale" (sec. al VI-lea) din Ravenna, precum și Capela Sankt Michael din Fulda, în stilul bisericii "Santo Stèfano Rotondo" (sec. al V-lea) din Roma. Prezența învățatului Alcuin (latină: "Alcuinus") la curtea imperială a stimulat transcrierea textelor vechi și introducerea limbii latine ca limbă literară, fapt determinant pentru evoluția ulterioară în istoria culturală a lumii apusene. Între anii 794 (moment în care Carol cel Mare începe construcția
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
a fost latina clasică deoarece unitatea administrativă a unui imperiu atât de vast, de la Elba și Dunăre la Pirinei, antrenând mai multe popoare laolaltă, nu putea fi menținută dacă fiecare dregător ar fi vorbit dialectul său. Astfel, limba pe care învățații o mânuiau cu ușurință a devenit singura limbă prin intermediul căreia se puteau înțelege toți. Totodată, se pare că, doar prin intermediul acesteia, renașterea carolingiană a reușit să transmită viitorimii ideile autorilor antici. Nu în ultimul rând, Henri Pirenne a considerat limba
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
, născut Austen (n. 1498, Brașov - d. 23 ianuarie 1549, Brașov) a fost un învățat umanist sas, reformator religios al sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din curtea Bisericii Negre, actualul Liceu . Numele de "Honterus", pe care îl folosește mai târziu, este forma latinizată derivată din „"Honter"”, denumirea săsească a cuvântului "Holler" sau
Johannes Honterus () [Corola-website/Science/298028_a_299357]
-
norodului” în 1561 la Cotnari și în 1603 la Târgoviște. Academia din București a apărut în 1688 din cheltuiala domnitorului Șerban Cantacuzino, cea din Iași în 1707 sub auspiciile lui Antioh Cantemir, iar cea din Transilvania în 1795 din străduința învățatului Ioan Piuariu-Molnar. Constantin Brâncoveanu, Antioh și Dimitrie Cantemir au înfăptuit reforme juridice și fiscale, au deschis școli și spitale, au popularizat ideea „bunului” sau „binelui obștesc”. În 1741, Constantin Mavrocordat a introdus în Țara Românească o constituție („Marele Hrisov“), iar
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
vocabularul și stilul, rabinul a ajuns la o reevaluare a stratificării operei de compilare și redactare a Talmudului. El a ajuns la concluzia că definitivarea textului Ghemarei s-a făcut nu în secolul al V-lea cum se credea, de către învățații numiți Amoraim, ci în secolul al VIII-lea pe baza activității a numeroși cărturari, mulți dintre ei anonimi, numiți de el Stamaim, și care s-a întins pe o perioadă între anii 550 - 750 d.Hr. În concepția sa, în
David Weiss Halivni () [Corola-website/Science/312659_a_313988]
-
discuțiilor sau ale disputelor. Rabinilor "stamaim" li se datorează, potrivit lui Halivni, circa 60 % din Ghemara - discuțiile din Talmud asupra chestiunilor din Mișna. Ei au însemnat și reconstituit după tradiția transmisă oral disputele și dezbaterile (Shkla ve'Tarya)- שקלא וטריא dintre învățații dinaintea lor - Tanaim și Amoraim - în jurul chestiunilor și argumentărilor (suggya סוגיא, teyrutz תירוץ ). Întrucât nu aveau la dispoziție surse în integritatea lor, nu dispuneau întotdeauna de versiuni corecte și nu dețineau deseori informații pentru înțelegerea textelor scrise cu zeci și
David Weiss Halivni () [Corola-website/Science/312659_a_313988]
-
interogare ?היכי דמי și ?אי לימא pe care le folosesc. Halivni a căutat să ajungă la sursele aspectelor de neînțeles din textul Talmudului și să găsească, prin analiza lingvistică și stilistică și prin intuiție, care anume era intenția originală a învățaților "tanaim și amoraim" citați. În baza acestei cercetări el a încercat reordonarea logică a textelor în cauză. Savoraimilor, învățați care au activat la sfârșitul secolului al VIII-lea (750-800), inaintea perioadei Gheonimilor, el le atribuie o contribuție mai mică: adăugarea
David Weiss Halivni () [Corola-website/Science/312659_a_313988]
-
neînțeles din textul Talmudului și să găsească, prin analiza lingvistică și stilistică și prin intuiție, care anume era intenția originală a învățaților "tanaim și amoraim" citați. În baza acestei cercetări el a încercat reordonarea logică a textelor în cauză. Savoraimilor, învățați care au activat la sfârșitul secolului al VIII-lea (750-800), inaintea perioadei Gheonimilor, el le atribuie o contribuție mai mică: adăugarea unor mici fragmente. Pentru unul din volume, dedicat tratatului "Mo'ed", i s-a decernat in 1985 în Israel
David Weiss Halivni () [Corola-website/Science/312659_a_313988]
-
hinduse, biserici, temple Sikh, Imam Bargahs, pentru a ține discursuri. Gohar Shahi este autorul unui număr de cărți și tratate, scrise în stilul poemelor sufite cunoscute sub numele de "Turyaaq-e-Qulb", sensul "Leac de inimă". Lucrările lui Gohar Shahi sunt: Deși învățați ai teologiei sunnite au adus critici învățăturilor lui Gohar Shahi, nu doar în Pakistan, ci în întreaga lume, el se bucură, pe de altă parte, de un înalt prestigiu internațional, inclusiv din partea unor mari sufiți precum Shaykh Muhammad Hisham Kabbani
Riaz Ahmed Gohar Shahi () [Corola-website/Science/312731_a_314060]
-
-lea), musulmani (cum ar fi Averroes, secolul al XII-lea) sau evrei. Traducerea în arabă a operelor lui Galenus, efectuată de către Hunayn ibn Ishaq, a creat un model, un standard pentru medicina islamică. Arabii îl privesc cu respect pe marele învățat grec, iar lucrarea lui Al-Razi, "Îndoieli asupra lui Galen", precum și scrierile savantului arab, Ibn al-Nafis (1213 - 1288), toate acestea duc la concluzia că teoriile și conceptele lui Galen nu trebuie privite ca un sistem dogmatic, ci ca o bază pentru
Galenus () [Corola-website/Science/312155_a_313484]