2,408 matches
-
prezente decât în Franța, cu o ocurență de mai puțin de 45%. Asta nu înseamnă că nu există probleme importante, în special în relația elevi-profesori, care pare uneori tensionată, în funcție de o practică relativ răspândită asupra căreia vom reveni, și anume șantajul sexual exercitat de unii profesori asupra fetelor pentru a ameliora "mediile transmisibile sexual", după o expresie celebră în Africa. Însă "violența școlară" a elevilor burkinabe pare limitată. Explicarea paradoxului: pentru o mai largă contextualizare Exemplul acestor țări e, prin urmare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un semn de fericire și de armonie. În vis, indică starea bună de sănătate fizică și psihică, speranța, încrederea, grația și bunăvoința. Deși cântecul este în general expresia bucuriei, uneori e legat și de amenințare, mai ales prin noțiunea de șantaj. În vis, poate fi interpretat ca o manipulare tolerată; subiectul este determinat să joace după cum „i se cântă”. Șirag de mătănii Mătăniile sunt suportul meditației și al rugăciunii. Îi dau adesea visului o dimensiune spirituală și exprimă înălțarea sufletului. Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
curând o conduită de disperare, a individului care încearcă astfel să se elibereze de o durere morală insuportabilă; * echivalente suicidare sunt frecvente în mediul penitenciar datorită beneficiilor secundare aduse de îngrijirile medicale. În general aceste conduite sunt considerate ca un șantaj fără a se da o semnificație deosebită faptului că individul își folosește moartea ca o moneda de schimb, trecându-se destul de ușor peste toate conduitele de revendicare ale deținuților. Trebuie făcută distincția între șantaj cu sinucidere și sinuciderea șantaj. În
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aceste conduite sunt considerate ca un șantaj fără a se da o semnificație deosebită faptului că individul își folosește moartea ca o moneda de schimb, trecându-se destul de ușor peste toate conduitele de revendicare ale deținuților. Trebuie făcută distincția între șantaj cu sinucidere și sinuciderea șantaj. În primul caz individul scontează că va obține beneficiul inainte de trecerea la act, în cel de al doilea caz, după ce va muri. Ceea ce trebuie estimat în fiecare caz în parte este intensitatea dorinței de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un șantaj fără a se da o semnificație deosebită faptului că individul își folosește moartea ca o moneda de schimb, trecându-se destul de ușor peste toate conduitele de revendicare ale deținuților. Trebuie făcută distincția între șantaj cu sinucidere și sinuciderea șantaj. În primul caz individul scontează că va obține beneficiul inainte de trecerea la act, în cel de al doilea caz, după ce va muri. Ceea ce trebuie estimat în fiecare caz în parte este intensitatea dorinței de a muri și nu a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tentativă suicidară este dificilă, deoarece acesta se prezintă ca o victimă cu mare aviditate afectivă greu de satisfacut de anturaj, dar mai ales pentru că subiectul are tendința de a reproduce în relațiile sale cu terapeutul modul sau obișnuit de revendicare (șantaj). Cheia înțelegerii subiectului este luarea adecvată a legăturilor dintre actul suicidar și modul de viață care-l conduc la aceasta reacție de demisie. 4.1 Abordarea psihologică și medico-legală a suicidului Sinuciderea este "acțiunea premeditată de suprimare a propriei vieți
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
1. criteriul psihodinamic: 2. criteriul fenomenologic: - suicid ca tentativă și realizare; - parasuicid; - individual sau colectiv; 3. criteriul clinic: - suicid patologic; - suicid fără antecedente psihiatrice; 4. criteriul posturii psihice față de suicid: suicid adevărat; suicid fals sau exhibiționist; suicid real și de șantaj; 5. criteriul determinismului motivațional: - suicid escapist; suicid altruist; suicid ludic; 6. criteriul evaluării sociale: suicid legitim; suicid ilegitim; - suicid instituțional; 7. criteriul liberului arbitru față de suicid: - suicid activ; - suicid pasiv; - suicid autonom; suicid patologic și deliberat; suicid indus; suicid solitar
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nesimțite, atât din perspectiva individului implicat în proces, cât și din cea a observatorilor; printr-un derapaj fără sfârșit pe slippery slope; sau brusc, printr-un act de adeziune, printr-o conversiune, printr-o formă sau alta de oportunism, prin șantaj și sub amenințare, mereu sub presiunea istoriei. Cedând „tiranului interior”, intelectualul se prăbușește asemenea unui înger damnat, subjugat de demonia puterii, apoi de puterea însăși. Căderea sa în plasa tiraniei este ultimul pas într-o tragedie a spiritului. Mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a curentului arcadic, idilele pastorale, inspirate de muze artificiale (Filide, Silvia, Tirsi), având o imagistică bucolică și convențională, se contaminează de lirismul autohton al cântecelor de lume, de „alăută”. Nu lipsesc tânguirile la modă, suferințele afectate, patimi exagerate („urgia” amorului), șantajul sentimental („dorita moarte”): Rugă cătră Amor, Cântec [O, suspine arzător], [Ah, viață plin de jele] ș.a. O surprinzătoare Meditație, din 1821, de fapt traducerea celebrei L’Isolement (1820) de A. de Lamartine, rămâne o mostră de sincronism asachian, fără ecou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
cuiul de care e agățat tabloul propagandistic, este introducerea Securității ! Toma Caragiu joacă personajul părintelui Pamfilie fabricat de scenaristul Mandric. Acesta este un „colonel” de Securitate în toată regula, care spionează pe toată lumea, dispune de turnători peste tot, aranjează diversiuni, șantaje, provocări, torturează prizonieri, este „ochii și urechile” domnitorului, mâna lui lungă ajunge până la Viena și Istanbul. Și, firește, îi este devotat până la moarte lui Mihai. Filmul este realizat în 1977. Un an mai târziu, un astfel de personaj nu ar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
România sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 2010 ; Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ioan Slavici”, Arad, 1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu conținut politic și propagandistic ale perioadei Fata Morgana, Șantaj, Croaziera, Dragostea mea călă‑ toare, Detașamentul Concordia, Punga cu libelule, Probleme personale, Fiul munților, Convoiul, Ana și „hoțul”, Întoarcere la dragostea dintâi (1981) ; Destine romantice, Liniștea din adâncuri, Semnul șarpelui, Întoarce‑te și mai privește o dată, Calculatorul mărturisește, Întâlnirea, Concurs
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
au un scenariu bazat pe lupta comuniștilor în ilegalitate (1924-1944). Începând cu Nepoții gornistului (1953) și sfârșind cu A doua variantă (1987), toate construiesc o istorie contrafăcută, menită să furnizeze legitimitate Partidului unic dictatorial, ajuns la putere prin fraudă și șantaj. Este cea mai amplă operațiune de falsificare propagandistică întreprinsă într-un domeniu al artei în comunismul românesc. Numărul imens, în raport cu dimensiunile cinematografiei noastre, de filme cu ilegaliști conturează o rezistență antifascistă și anticapitalistă de proporțiile unui război civil. Pare că
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Stejar, extremă urgență (1974) 191, 193 Stop cadru la masă (1982) 235 Străinul (1964) 108, 111, 115, 147, 149-151, 284 Străzile au amintiri (1962) 111, 115 Sub cupola albastră (1962) 116 Subteranul (1967) 111 Ș Șah la rege (1966) 111 Șantaj (1981) 234 Șapte băieți și o ștrengăriță (Sept hommes et une garce) (1967) 116 Șapte zile (1973) 191, 194 T Tată de duminică (1974) 196 Tatăl risipitor (1974) 191-193 The Battle Cry of Peace (1915) 29 Toamna bobocilor (1975) 192
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rândul cărora o serie de lideri ca Danton, Marat, Robespierre etc, în fapt niște intelectuali exaltați și fanatici, s¬au dedat la o serie de orori inimaginabile în numele acestor idei, constând în; crime în masă, confiscări masive, jafuri și abuzuri, șantaj și amenințare, răscumpărări în bani pentru învinuiții sortiți ghilotinei, preluare de către stat și însușire în nume personal a bunurilor imobile, taxe extraordinare aplicate celor avuți etc. Rezultatul acestor abuzuri a fost o prăbușire economică fără precedent în istoria Franței. Se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
emoțiilor, sentimentelor, dispozițiilor, pasiunilor noastre ne ajută să ne identificăm nevoile, trebuințele de fond și de moment; ne ajută să ne eliberăm mintea și sufletul de tot ceea ce generează divizare, separare, despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier, 2008). Stă în puterea noastră să (ne) vorbim (unii altora) cu sensibilitate, curaj și sinceritate despre adevăratele noastre stări și nevoi sufletești, în loc să ne evităm, să ne certăm, tatonăm, distanțăm, disprețuim, urâm sau însingurăm. Este foarte importantă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
București, Editura Cosmos. Filliozat, I. (2006b), Inteligența inimii. Bazele gramaticii emoționale, București, Editura Cosmos. Fisher, R., Kopelman, E., Schneider, A.K. (2003), Dincolo de Macchiavelli. Instrumente utile pentru o bună gestionare a conflictelor, București, Editura CODECS. Forward, S., Frazer, D. (2008), Șantajul emoțional. Cum să te aperi când alți oameni folosesc frica, obligația și vina ca să te manipuleze, București, Editura Trei. Freud, S. (2002), Opere, vol. 7, București, Editura Trei. Fromm, E. (1995), Arta de a iubi, București, Editura Anima. Giblin, L.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și un anumit mod de exprimare a emoțiilor, observând obiceiurile celor din jur, în principal ale părinților și ale profesorilor lor; • influențează modul în care facem uz de emoții. Bunăoară, dacă mama noastră are (a avut) tendința de a folosi șantajul emoțional ca să ne determine să facem un lucru pe care nu vrem (sau nu am vrut) să-l facem (Forward, Frazier, 2008), este (foarte) probabil ca și noi să folosim mijloace indirecte "de agățare" a compasiunii altor oameni pentru a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1932‐1949, cu „mărturisiri de Constantin Hușanu, apărut la Editura P.I.M., 20 07). * În octombrie 1946, numerele 19‐20, referindu‐se la menirea revistei F. Anderca face constatările: „Din Lumina vechiului meu prieten Beneș au dispărut și insu ltele și șantajele. Pe hârtia curată - pe care o folosește cu scumpătate - preocupările de interes obștesc sunt dezbătute cu politețe și demnitate, preocupările culturale sunt sincere și serioase.” Și speră... „Nădăjduim că o dată cu statornicirea principiilor democratice, cu generalizarea speranței într‐o viață politică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aibă mustrări de conștiință. Descurajarea constă în a împiedica adversarul să spună ceva sau să facă o acțiune, dându-i de înțeles că acțiunea sau inițiativele sale au consecințe dăunătoare. Ea poate lua multe forme: puneri în gardă, amenințări, intimidări, șantaj... Ele constituie o etapă a oricărui conflict, de orice anvergură: actorii enumeră resursele de putere pe care sunt gata să le mobilizeze. Manifestările, grevele și alte metode de presiune fac și ele parte dintr-o dezbatere și exprimă judecăți. La
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Remarcăm aici o nota de histrionism. 5) Funcția catastrofică: suicidul apare, în acest caz ca un tip de reacție de inadaptare la situațiile vieții, o lipsă de voință, panică, angoasă, o erupție emoțională care scapă controlului individului. 6) Funcția de șantaj: în cazul acesta suicidul este utilizat ca un mijloc de obținere a unor beneficii, avantaje personale, situații favorizante, ca o formă de depășire a unui impas. Trebuie să vedem în aceasta tendința de a deturna agresivitatea orientată către sine în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
urmată de moartea persoanei respective. b) Tentativă de suicid, considerată ca act incomplet, eșuat, nerealizat ca finalitate. c) Amenințarea cu suicidul, ca o formă de „pre-tentativă suicidară”. d) Ideea de suicid, ca formă de reprezentare mintală a actului suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fugă în prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei alte persoane sau a unui obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală la o alta considerată ca ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
excelență gazetarul-tip al acestei structuri politice, după cum Nae Cațavencu este sublimul orator de mase al micii burghezii, dublat de un escroc de rând și de un ambițios fără scrupule, care se folosește de gazetărie ca de un instrument de șantaj. Deși nu are încă un caracter bine definit, ca Nae Cațavencu, Rică este în plină formație. Entuziasmul pe care îl etalează ca teoretician politic încă de pe băncile facultății promite mai mult decât și-a imaginat însuși Caragiale. În studiul despre
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pe urmele noastre?... Cu această replică, femeia își dezvăluie o altă calitate: luciditatea, deoarece amorul ei nu este pasional și nu îi întunecă judecata. În această perspectivă sumbră este normală disperarea ei, mai ales că Tipătescu refuză să cedeze în fața șantajului. Dar Zoe este o femeie puternică. Până la urmă, ea își convinge amantul să susțină candidatura lui Cațavencu, prețul șantajului în schimbul scrisorii. Mai puțin convins este Trahanache, care insistă că este o plastografie. Când Trahanache le comunică Zoei și lui Tipătescu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și nu îi întunecă judecata. În această perspectivă sumbră este normală disperarea ei, mai ales că Tipătescu refuză să cedeze în fața șantajului. Dar Zoe este o femeie puternică. Până la urmă, ea își convinge amantul să susțină candidatura lui Cațavencu, prețul șantajului în schimbul scrisorii. Mai puțin convins este Trahanache, care insistă că este o plastografie. Când Trahanache le comunică Zoei și lui Tipătescu marea lui descoperire, acesta „sărută repede pe Zoe“, care, speriată de imprudența amantului ei, exclamă: Fănică! Observăm, așadar, că
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]