3,158 matches
-
1940, însă acum era totul mai bine organizat, durata de refugiu era mai lungă, iar destinațiile erau prestabilite, astfel că absorbția refugiaților în teritoriu a fost mai ușoară (toate acestea le-am dedus mult mai târziu). Prima mea zi de școlar a coincis cu recenta prezență în localitate a trupelor sovietice. Astfel că ceremonialul tradițional organizat cu ocazia începutului de școală, a fost de această dată prea sobru, ca să-mi amintească toată viața. Frontul a trecut recent pe acolo, iar dealungul
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
datorez mult dumneavoastră. În orice clipă voi rosti cu respect acest nume, DOAMNA ÎNVĂȚĂTOARE, care, după cel de mamă, este cel mai nobil, cel mai scump și mai drag pentru mine. Vă mulțumesc că m-ați ajutat să fiu un școlar bun, să scriu compuneri pentru revista școlii, să desenez și să cânt. Îmi amintesc ce mulți musafiri au venit la noi în clasă când am avut lecție deschisă. Eram atât de emoționat și doream să nu vă dezamăgesc. Nu îndrăzneam
Dragă doamnă învăţătoare,. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Apostol Lucian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1855]
-
exprim recunoștința pentru cea care m-a făcut să înteleg jocul adunării repetate, tabla înmulțirii și călătoria în lumea minunată a basmelor. Pasiunea și priceperea acestui dascăl făceau din fiecare moment al lecției un moment unic și impresionant pentru noi școlarii.
Un chip blând – doamna învăţătoare Viorica Dăscălescu. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Cantemir Cristian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1856]
-
doar pe cei curați și zeloși, ci și pe cei care Te urmează asemenea unor slujitori resemnați, chiar și pe aceia care au îndoieli și îi consumă ispitele, și pe aceia care repetă cuvintele Tale de foc așa cum își repetă școlarul lecția de mai multe ori învățată, de care nu-și mai aduce aminte așa cum trebuie“. Capitolul VI «Uită-te la noi!... În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, ridică-te și umblă!» (Fap 3, 1-8) — 53. Vindecarea ologului de la Poarta cea Frumoasă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
m-a mulțumit niciodată condiția autodidactului. Nu cred că învăț ceva nou la facultate, dar mi se întîmplă ceva deosebit de benefic: mi se face ordine în haosul de cunoștințe pe care le am! Nici eu nu mai am aptitudini de școlar, dar la filologie poți să faci mereu pe deșteptu' cu lecturile întinse pe care le ai (dacă le ai). Deci... Ascult "Beatles" la ora aceasta! Am adus două L.P.-uri cu acești muzicieni care au rămas tare dragi nevoii mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sfaturile tale, diplomația ta! Întotdeauna mă bucur de prietenia noastră fraternă! Va fi mereu! Acum îmi petrec "evidențele" studiind latina și morfologia autohtonă! Am un program pe care mă forțez să-l respect, întrucît n-am prea făcut-o pe școlarul pînă acum! Am citit mult pentru teoria literaturii, din plăcere! Michel Fugain cîntă "Le printemps est arrivé". Bine, domnule! De tot rîsul principiile de o zi ale acelui imbecil numit C. Sorescu! După ce a scris ani de zile în afișul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un caracter documentar și educativ. Marți, 26 mai. Mihai împreună cu profesorii și colegii săi de clasă își continuă călătoria de studii în jurul Sibiului, vizitând Cisnădie, Cisnădioara și Rășinari. La mormântul mitropolitului Andrei Șaguna din Rășinari, Mihai a fost așteptat de școlarii comunei și de numeroși săteni. Aici, Principele Moștenitor și colegii săi au cântat Tatăl nostru și au presărat flori pe mormânt. Elevii clasei voievodale și publicul prezent au ascultat conferința prof. Enache Ionescu despre înfăptuirile mitropolitului Șaguna. Joi, 28 mai. În
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al II-lea „fără anunțuri speciale; fără suită; fără ca după aceea să urmeze ședința de discuții și instructaje”. Aceste vizite nu exprimau o atitudine de inspecție sau de control, ci manifestarea unui „sentiment de părinte aplecat să cunoască reacția de școlar a copilului său”. Dacă, în primii ani ai învățământului (clasele I-VI, azi clasele V-X), clasa Voievodului Mihai a numărat între 8-13 elevi, acum, în clasele a VII-a și a VIII-a, efectivul a fost redus la o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cărțile religioase până la literatura beletristică și școlară. În cadrul bibliotecii este organizată și arhiva parohiei, iar În biserica veche s-a amenajat un muzeu bisericesc. Prin inițiativele sale preotul Ionuț Alexandru Figher Îndeamnă și atrage locuitorii satului, dar mai ales pe școlari, către plăcerea lecturii și aplecării asupra trecutului prin conservarea obiectelor religioase și bisericești. Corul bisericesc A fost Înființat de către cântărețul bisericesc Maxim Comișescu În anul 1946 și era format din tinerii locuitori ai satului Frenciugi. În 1963 corul religios din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ele optezi, deoarece oamenii sunt cam debusolați. Prin urmare, Doamne, cum să-l iert pe nemernicul care m-a nenorocit în bătaie, încât am făcut pipi pe mine? Cum? Vrei să-l iert pentru suferințele îndurate de cei 20 de școlari care au fost bătuți degeaba, ca niște hoți de cai?? Nu ți-e milă de "mieii Tăi", Doamne?! "Mai degrabă-și va întoarce Dunărea cursul îndărăpt" (C. Negruzzi) decât să îl iert și încă să mă mai și "rog" pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ci "bucăți", așa cum unii sparg butuci și-i fac stive de lemne pentru foc. Recreația mare, de exemplu, cea mai ilustrată și mai ilustrativă dintre cărțile mele, nu este de la ediție la ediție decât o antologie de proză umoristică pentru școlari, cu sumarul nu adăugit, ci mereu primenit, șlefuit. Am scris de-a lungul vieții, cred, vreo 600 de schițe și povestiri. Vreo 60 le mai pot citi, vreo 30 mă încântă încă. Pentru celelalte sunt gata să cer scuze... A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
hora, joacă brâul fericiți. După haină-s muncitorii de la brazdă, de la sat; După chiot sunt feciorii unui neam eliberat. Mai de-o parte, pe cărare, trecătorii stau și-admiră, „Cum, se poate, atâta viață să stârnească-o biată liră?” Un școlar de latinească, îmbrăcat pe românește, Cu ființa lui întreagă jocurile urmărește... Și-l întreb, de-i plac ostașii, ăștia, ici, cu fețe supte Și de vrea și el să fie dorobanț cu haine rupte. El mă măsură cu ochii și-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dlui Fl. Lupu „au pus mâna pe Centrală”; despre adunarea preoților români pentru o organizare mai sistematică a lor, despre gazeta Freielhareazeitung care „s-a năpustit asupra dlui inspector Simionovici pentru că a cutezat să fie în afacerea decretării noilor inspectori școlari districtuali de altă socoteală decât alții”, cu rubrici de informații diverse, revista politică, știri mărunte, invitare la abonamente dar și la colaborare pentru scoaterea ziarului, plus ceva reclamă comercială. Ziarul următor (13 ianuarie 1913) aducea Salut noului șef al țării
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la nivelul unui ziar care se tipărea și citea atunci în Bucovina. Album aritmetic pentru spiritul și inima copilului, realizat la Editura autorului Carol Nappe, Cernăuți, strada Sf. Treime 14 D, este revistă destinată, după cum rezultă din antetul ei, copiilor. Școlarilor activi, cum zice autorul. Publicația periodică a apărut între anii 19271932 și a fost deosebit de utilă școlarilor și învățătorilor, dar și părinților. Iată ce îi scria inspectorul general școlar Alexandru Gheorghiu din Piatra Neamț la 14 iulie 1927 autorului Carol Nappe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
inima copilului, realizat la Editura autorului Carol Nappe, Cernăuți, strada Sf. Treime 14 D, este revistă destinată, după cum rezultă din antetul ei, copiilor. Școlarilor activi, cum zice autorul. Publicația periodică a apărut între anii 19271932 și a fost deosebit de utilă școlarilor și învățătorilor, dar și părinților. Iată ce îi scria inspectorul general școlar Alexandru Gheorghiu din Piatra Neamț la 14 iulie 1927 autorului Carol Nappe, institutor, strada Petru Rareș nr.35, Cernăuți: Stimate domnule Nappe, Albumul Dumitale aritmetic no II B este
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o fotocopie dintr-o pagină a revistei: Caracterul practic arată de ce sătenii, care mai trăiesc, și au învățat la școala primară prin anii 1930, reușesc să rezolve lesne exerciții aritmetice repede și corect, fără întrebuințarea calculatorului pe care-l folosesc școlarii din zilele noastre. România a avut întotdeauna o școală și un învățământ serios, aplicativ. * Almanahul „Academia ortodoxă” Almanahul „Academia ortodoxă”, Societatea studenților în teologie de la Universitatea din Cernăuți; cincizeci de ani de existență 18841934,bogat ilustrat, face trimiteri la serbările
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mureșanu, G. Săpunaru, V. Bolintescu, Dem. Constantinescu Circa, Elena Voronca, F. Doboș, V. Ungureanu, G. A. Efrem, Octavian Goga, A. Cuza, St. S. Blegeanu, Șt. O. Iosif, Elena Farago, A. Bârseanu, St. Domnișoru. Se putea citi: „Ce trebuie să știe școlarul român”, „Sărac dar cinstit”, „Îndemn pentru a citi Calendarul și de a aduna folclor” etc. Erau puse la dispoziția cititorilor reproduceri din „Amicul tinerimii”, „Bucovina”, „Revista copiilor și a tinerimii”, „Sămănătorul”, „Fluerașul” ș.a. * Calendarul copiilor pe anul 1922 Calendarul copiilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
preotului local Toustiuc”. Iar învățătorul Pâșlea care l-a primit, „acest învățător de specialitate, care a dovedit cele mai frumoase rezultate în învățământ, care a fost un puternic sprijin al școlii și care prin ajutorarea elevilor sărmani a sporit numărul școlarilor, ajutând el însuși pe vreo șase elevi sărmani cu locuință și cu încălzitul, acestui învățător care a fost un ajutor și pentru ceilalți învățători necunoscători de limba română, dându-le în gură termenii și expresiile românești necesare, care a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
uitând că luminile Atenei se extinseseră și asupra Ierusalimului, iar în Galileea, unde sinagogile nu erau simple insulițe, chiar mai mult ca în alte părți. Noi suntem cei care disociem religia de filosofie și facem din ultima un exercițiu pentru școlari retardați, când de fapt ea făcea parte din viața cotidiană a omului de rând. Există, mai ales, o școală de filosofie ale cărei formule, atitudini, cuvinte chiar pot fi regăsite, în filigran, în nenumărate pasaje din Evanghelii. O școală a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
dușmanul, cel puțin amenințarea. Fiți niște vecini buni și înțelepți, e nevoie de astfel de vecini, chiar și Israelul are nevoie de așa ceva, dar nu vă mai dați drept verișori, oricât de francofoni ați fi. Datoria căinței îi duce pe școlarii din Franța la Auschwitz și nu la Setif, în Madagascar sau la Poulo Condor, unde un francez ar avea de fapt mai multe motive să-și facă mea culpa. Pe țărmurile tale, hidrocarburile, această miere care atrage visepile, au dus
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
experiență și mașini această mare mișcare de civilizare a satelor. În raionul Manciajschi patruzeci de sate au dobândit curent electric, fie transformând morile de apă în stațiuni hidroelectrice, fie cu mașini cu aburi, unde nu erau pâraie. Progres la învățătura școlarilor; a lucrului gospodinelor. Oamenii nu se mai culcă odată cu găinile. Apa se încălzește în căzănelul electric; mâncarea în reșou. Vacile se mulg cu aparate electrice. Grădina se stropește cu ajutorul puterii electrice. Gospodarii treeră, vântură și usucă grânele, taie nutrețul vitelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în care a fost membru se numea chiar "Baia". La 3 ianuarie 1910, membrii cercului "Baia" s-a întrunit la școala din satul Dumbrăvița unde a Gheorghe Rădășanu a conferențiat pe tema " Cum își poate câștiga învățătorul autoritatea morală asupra școlarilor și sătenilor"23. Tot la 1910 a avut o altă inițiativă lăudabilă. A comandat lucrarea "Boalele de urechi și vegetațiile adenoide din școală" și a demarat o campanie de sănătate în rândul copiilor 24. În februarie 1911 a împărțit copiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în anul 1896-1897 m-a dat tata la școala primară din Fălticeni. Acolo am avut eu învățător în clasa I și a II-a pe preotul Ioan Săvel, [8] care era de loc din satul Dumeni, județul Dorohoi. Și ca școlar bun la carte am primit cărți gratis din mâna Ministrului Școalelor, Gheorghe Asachi, [9] fiul preotului din Herța, Dorohoi. Și preotul se ținea de școală; ori învățai, ori crăpai. În clasa I-a am trecut al 3-lea și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi. Și pleacă și din Bogata mașini cu mere cum pleacă și din vestitul sat Rădășeni, la București, din meri altoiți de el acum 60 de ani. A dăruit școlarilor din Bogata 2566 de merișori altoiți. Și în clasa a III-a în 1903, de la începutul anului și până mai era 2 săptămâni până în Crăciun am avut 7 suplinitori la matimatică. Nici ei nu știau nimica, că erau studenți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fost așa cum a zis tata că el era foarte deștept și știa ce vorbește, ca om bătrân. Și la 1 Ianuar 1908, după cerere am fost transferat la Bogata unde-s și azi. Școala n-avea nici gard. Am învățat școlarii mai mari să joace Corăbiasca, jocul regiunei Bacău. Eu am învățat-o de la elevul Gâscă Gh. din județul Bacău care juca foarte frumos. Și în Baea am dat peste strălucitul învățător Neculai Stoleriu cu soția sa Maria. El era din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]