170,663 matches
-
mai vîrstnica "tovarășa", pasămite ilegalista, căci era sora unui "erou al clasei muncitoare", omorît în timpul anchetei (defenestrat sau sinucigaș?). Persoană scunda, firava, se căsătorise cu un universitar arivist care, în fapt, juca rolul de "comisar politic" pe lîngă un reputat șef de catedră ("sociolog, psiholog, estetician, eseist, critic literar și memorialist"), de care profesorul se temea, stiindu-l ceea ce era. Eu tocmai reprodusesem în revistă o povestioara de-a lui Emil Gârleanu, pînă atunci nepublicat după 23 august. Și iat-o
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
ă Din această perspectivă, noua concepție strategică NATO referitoare la conflictele inter-etnice din Europa Centrală și de Est consideră că sursa acestora este revitalizarea naționalismului agresiv, a intolerantei și a ideologiilor totalitare. În consecință, cu ocazia întâlnirii de la Viena a șefilor de stat și guverne din țările membre ale Consiliului Europei din 9 octombrie 1993 s-a adoptat Declarația și Planul de Acțiune pentru Combatarea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intolerantei. Semnatarii Declarației s-au obligat așa combată toate ideologiile, politicile și
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
la croiala actuala, instituția prezidențială încurajează abuzurile. Abuzuri în plus, dar și abuzuri în minus. Cu alte cuvinte, ea lasă loc inițiativei personale - ceea ce e foarte rău. O asemenea instituție, mai ales într-o țară ca a noastră, unde mistica șefului face ravagii, ar trebui descrisă și delimitata până în cele mai mici detalii. Aș merge mai departe și aș spune că România nici macar n-ar avea nevoie de președinte. În condițiile noastre, jucând ambigue roluri de mediere, reprezentare și... execuție (vezi
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
de intervenții politice, dimpotrivă, "lucrează asiduu" tot în numele unor astfel de intervenții? Reacția dura a Ministrului Apărării, pedistul Victor Babiuc, cel care anunța într-un comunicat că Armata declară recurs împotriva acestei sentințe și că el însuși se va adresa șefului acestei armate, președintelui Constantinescu, în chestiunea recursului, e și ea cît se poate de elocventa pentru imensele presiuni la care e supusă justiția în România de azi. * Cu un titlu spectaculos, Cincisprezece ani pentru trei zile, si cu un editorial
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
că Ionesco apreciază undeva: "E dezolant că lumea să fie încă guvernată de politicieni, cînd politică este și mai întîrziată față de știință și literatura. Or, cel mai mărunt cercetător științific are infinit mai multă valoare decît cel mai mare dintre șefii de stat și decît nu importă ce om celebru". Eugène Ionesco, Între viață și vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy. Traducere de Simona Cioculescu. Editură Humatanis, 1999.
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
N. Rădescu, Mihail Fărcăsanu, Emil Ghilezan etc. nu au fost cooptați în organismul existent, ei creîndu-si un altul paralel iar fonduri au obținut de la N. Malaxa și N. Caranfil. Nu toți au acceptat să-l recunoască pe N. Rădescu drept șef al exilului românesc, avînd puncte de vedere deosebite și neagreîndu-l, ca om, pe general. Rivalitățile au fost inevitabile. Apoi, în 1953, generalul Rădescu a murit și Const. Visoianu a devenit președintele Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
sufletelor. Întotdeauna suferința comună nu divide, ci unește. Lângă simbolul libertății, scriitorul creează simbolul pâinii. La școală, elevii au fost întrebați ce meserii vor să urmeze. Cele mai căutate în zonă erau de marinar și de aviator. Unul dintre copii, șeful de gașcă al acestora, a declarat că el și-ar dori cel mai mult „să fie o pâine, căci pâinii nu-i era niciodată foame și tuturor le plăcea pâinea”. Atât de cutremurătoare era foamea în rândul deportaților, încât cei
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
al cărții sale (p. 118) autorul nostru reamintește că în 2 august 1940, după răpirea, de către sovietici, a Basarabiei și a Bucovinei de nord, căpeteniile moscovite nu au știut, pînă în ultimul moment, care va fi structura anunțatei RSS Moldovenești. Șefii de la Tiraspol credeau că noile teritorii rășluite vor fi alăturate acelei republici autonome moldovenești creată în 1924. N-a fost așa. Ocupantul sovietic a procedat, practic, prin dezmembrarea Basarabiei. Din trupul Basarabiei au fost rupte trei județe (Hotin, Cetatea Albă
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
încă de la apariția ei și între redactorii căreia mai figuram, într-un duh așa de eugensimionesc, drept un "sinistru demolator de valori", un emițător de "aberații". Complementar, nu altcineva decît recent numitul (și, se pare, încă mai recent destituitul) redactor șef al Contemporanului a așternut o frază pe care mărturisesc că a trebuit s-o citesc de cîteva ori, ba chiar să rog și pe altcineva s-o citească, spre a ma convinge că nu constituie o eroare de tipar: "Grigurcu
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
în mare "prieten" și "admirator" al importantului critic, a găsit cu cale a-i trimite în plic, la București, hîrtia cu pricina, "fără să stea de vorbă cu mine, fără să-mi explice nimic"; să adaug doar că defunctul redactor șef al mensualului orădean a avut măcar elegantă morală de-a expedia acel plic...). Evident, nu-i pot fi decît, retrospectiv, recunoscător directorului Contemporanului pentru a fi apelat amical la mine și a ma fi angajat la revista d-sale, în
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
România. "Vreți să spuneți", a izbucnit, sufocându-se de indignare, prietena mea americană, "vreți să spuneți că în țara asta nu-i pasă nimănui de popor, de omul simplu? Că totul e o minciună? Că de la politicianul de cartier la șefii serviciilor secrete avem de-a face cu niste farsori abjecți?" Așteptăm și eu, încordat și curios, replică proaspătului demisionar. Răspunsul, pe cât de adevărat, pe atât de crud, a sunat că șuierul unei ghilotine: Da, exact asta vreau să spun!" Chiar
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
cineva care, din interese personale, răstălmăcește cu atîta rea-voință conținutul unui înscris despre care nu se știa decît că ar putea fi proiectul unei scrisori menite să marcheze aniversarea a zece ani de la Declarația de la Budapesta? Cum își permite un șef de stat, fără a face o analiză cît de sumara, să lanseze către populație un avertisment atît de grav? Un avertisment, s-o spunem clar, menit să instituie o realitate conflictuală, si nu s-o combată! Ce legătură există între
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
situația de față. Exprimîndu-mi sentimentele de devotament și de respect față de Maiestatea Voastră, mă rog lui Dumnezeu să așeze deasupra dumneavoastră și a mea acoperămîntul indurării sale." * Text țeapăn și din care răzbate, ultragiata de protestanți, autoritatea declarat universală a Șefului spiritual al religiei romano-catolice, precum și infailibilitatea Să, străveche. Ce vremuri!... Împăratul Henric al IV-lea mergînd desculț prin zăpadă pe jos la papă Grigore al șaptelea să-l ierte de îndrăzneala de a i se împotrivi, de unde formulă celebra în
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
să-i spun de clasă?) mai dovedește ceva. Și anume de ce s-a împotrivit constant, inclusiv elită liberală, la reformarea structurilor românești prin împroprietărirea țăranilor. Se știe, de pildă, ca și în 1907-1909, atunci cînd tînărul Ion I.C. Brătianu, ajuns șef al P.N.L. și prim-ministru, a inițiat planul său reformator (o moderată reforma agrara apreciată la un milion ha și mult mai modestă reforma electorală, prin crearea Colegiului unic pentru toți știutorii de carte), întîi a avut grijă să-și
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
textele" scriitorilor adulmecînd tot ce nu mirosea pe gustul activiștilor de partid - interviul nu are nici un iz. Pentru cei care știu acest amănunt - da. *Duhnitoare de-a dreptul "a regim comunist" e o tabletă semnată în pagina 14 de fostul șef de cadre de la Uniunea Scriitorilor, Viorel Știrbu. Într-un stil sclifosit pînă la neinteligibil, el se folosește de pretextul Pacepa pentru a-și afirmă populismul de doi bani, antioccidentalismul și nostalgia după regimul în care era șef de cadre: "Solemnélul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
14 de fostul șef de cadre de la Uniunea Scriitorilor, Viorel Știrbu. Într-un stil sclifosit pînă la neinteligibil, el se folosește de pretextul Pacepa pentru a-și afirmă populismul de doi bani, antioccidentalismul și nostalgia după regimul în care era șef de cadre: "Solemnélul Occidcnt și are slăbiciune pentru vânzători. Că și pentru buzéranti. Numai pentru poporeni, pentru holotă, adică, are pusă rohatca. Înainte de ^78, cu tovărășia domnului Pacepa. După, una pe față, alta pe dos. După regulă fățărniciei. Telpizi au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică. În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari să colaboreze cu scurte articole, fiecare în specialitatea să, consacrate lui Eminescu. De ce Eminescu? este chiar titlul rubricii din ziar a lui E. Todoran. A d-lui Gh.
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
Muzeul "Teohari Georgescu" din Giurgiu (deștepți oameni trebuie să fie la conducerea acestor instituții, căci prin publicațiile lui N. Tone orașul lor devine un centru cultural cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu mai e prețuita nici cît o ceapă degerata
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu mai e prețuita nici cît o ceapă degerata" (exagerează; vezi aglomerația de la tîrgurile de carte), iar poezia "se dă pe gratis între camarazi de infantilism" (doar fiindcă iubitorii de poezie sînt strîmtorați, iar nu din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
atrag atenția prin Beijing, mai ales pentru ochii celor veniți de pe alte continente, ca mine. De exemplu, în fața magazinelor, restaurantelor, frizeriilor etc. aliniați și în poziție de drepți ca la armată, în uniforme, se pot vedea salariați care ascultă indicațiile șefului sau patronului. Uneori li se citește dintr-un manual (cred că nu al lui Mao). Pe rând, fiecare strigă ceva ce pentru urechile mele sună « Am înțeles, să trăiți! ». Interesant, nu? În China acestor zile nu vezi decât rareori cerșetori
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
de o guvernare nefericită. Negreșit, avea dreptate. Dar, încă o dată, acest eșec catastrofal, era efectul ambiției sale nemăsurate de a fi nu numai conducătorul spiritului public (ceea ce, în bună măsură, era!), dar și cel al treburilor țării, conducînd-o și ca șef de guvern. Și încă unul nedemocratic, deasupra partidelor și împotriva lor, servind regelui ca prim experiment al domniei autoritare personale. Era prea mult și, în împrejurările amintite, a clacat lamentabil. Dar din nervurile acestui imens eșec s-au nascut două
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
sprijinea literatura Sămănătorului (care, uluitor, avea un tiraj de numai 300 exemplare) ceea ce, credea el, așează sămănătorismul în prelungirea junimismului. Ceea ce e departe de a fi fost astfel. Nici că se putea altfel, dat fiind că Iorga era și el șef de școală literară și de orientare în spiritul public și le socotea pe ale lui superioare și mai utile național decît Junimea, pe care, totuși, nu o deprecia cu totul, luîndu-si-o chiar că aliat, după 1904, cînd Convorbirile... erau conduse
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
orchestrelor simfonice, cu greu mai pot fi ajustați parametrii firești ce condiționează realizarea unei seri de muzică. Mă gândesc la ponderea, la echilibrul ce trebuie stabilit privind programarea soliștilor autohtoni, a celor din țară, a celor din străinătate, la alternanta șefilor de orchestră, a dirijorilor, unul dintre factorii ce asigură sănătatea - să o numim - profesională a orchestrei. Am în vedere rulajul la fel de firesc al partiturilor, al lucrărilor, unele trebuind a fi închiriate sau cumpărate de la edituri situate în afara granițelor. Totul reprezintă
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
țărănist ori liberal, cum nu fac nici acum deosebire între partidele Convenției. Într-o zi, însă, împreună cu mai mulți prieteni și colegi - pe-atunci eram student la Drept - ne-am dus la "Tineretul Liberal", cu sediul în vecinătatea casei mele. Șeful, Mihail Fărcăsanu, m-a întrebat cum mă cheamă și mi-a spus că se bucură că-i calc pe urme tatălui meu, un liberal convins. I-am răspuns că n-aș vrea să fac politică, ci doar țin să dau
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
ei cît e de rentabilă o grevă în împrejurările de acum. Lunea trecută în mișcarea sindicală din România a avut loc o nouă tragere de cortina; de astă dată personajele care s-au văzut scoase astfel din scenă au fost șefii sindicalismului centralizat, care, de mai multe luni, amenință guvernul că îl vor da jos. Se încheie astfel încă o perioadă din istoria tranziției în România. Aceea în care sindicalismul se amestecă, pe față, cu politica. Victor Ciorbea, Miron Mitrea, iar
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]