3,279 matches
-
Gheorghiță, care era premilitar sub comanda domnului director: − Gheorghiță, tu ești un băiat descurcăreț și dacă mergi după deal așa cum ai spus, fă ce-ai face și întâlnește-te cu Costică Abaci, care e dus la grădina lor din capul șesului, așa mi-a spus maică-sa când am trecut pe la ei. Veniți amândoi cam peste vreo oră la școală unde i-am chemat și pe Ghiță Florea și pe Mihai Fănache, că am multe lucruri să vă spun. Lențâca se
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
matură a tatălui este adoptată și de copiii lor: fata trebuie să aducă zestre cu care să îmbrace casa iar bărbatul trebuie să aibă casă sau materialele cu care să ridice casa. Coborâră pe lângă via lui Hulub și ajunseră pe șesul care mai păstra urmele căpițelor de fân ce fusese dus și clădit în stoguri în ogrăzile gospodăriilor, stoguri bine întocmite ca să nu fie pătrunse de umezeala ploilor și a zăpezilor. Fânul constituie hrana animalelor pe timpul iernii și trebuie păstrat astfel încât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în urma lor a rămas Lențâca mai mare peste grădinărie, acompaniată de corul orăcăielilor de broaște. Dând atenție sporită misiunii de pază și supraveghere, Lențâca lasă animalele să-și vadă de păscut și se îndreaptă către drumul ce taie capetele de șes cu loturi de fânețe ale oamenilor. De-a lungul drumului se întinde lotul lui Costică Abaci, aproape de iaz unde este și harbuzăria cu pricina. I-a urmărit cu privirea pe cei doi ce se îndreptau către școală până ce au dispărut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Costache a căzut la pat după ce sa necăjit de moartea lui Gheorghiță. M-am gândit și eu cum am putea să-i ajutăm...Poate că băieții noștri, Mihai și Costică, ar putea să facă o clacă la cosit iarba de pe șes iar fetele lor s-or descurca cu întorsul brazdelor și adunat fânul în căchiți. Dacă și tu te-ai gândit la asta, e bine că acum, în iulie, e tocmai timpul bun de coasă; − Păi atunci să-i anunțăm de ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Au adus vorba cum ar putea să dea ajutor familiei Gheorghiu la treburile ce erau de făcut și depășeau puterile lor. Au rămas înțeleși ca în prima zi de joi să vină cu ajutoare să cosească iarba , atât cea de pe șes cât și de la Ponor; ajutoarele erau feciorii Costică și Mihai din partea familiei Gâză, Mitică din partea familiei Cocuz și Costică, fiul lui Toader Axinte. în cea de a doua duminică din lună familia Gheorghiu și-a văzut nu numai iarba cosită
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a fi capabil de schimbare. I-a transformat, de fapt, pe evrei. În Europa lui Hitler, ei au fost masacrați; În 1948, supraviețuitorii au devenit lupt)tori extraordinari. În exil, f)r) de tar), au devenit fermieri. Mamelucii decretaser) c) șesul de pe coasta palestinian) trebuie s) fie deșert; evreii au f)cut din el o gr)din). Evident, evreii și-au asumat responsabilitatea istoric) de a fi excepționali. Li s-a impus această; și-au impus-o singuri. Acum Întrebarea este
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
stâncoase cu plante alpine - sedum și saxifraga - care ne-au escortat - ca să zicem așa - În Alpii din Savoia, Însoțindu-ne Într-o vacanță (plătită din ceea ce reușiseră să vândă traducătorii mei) și apoi ne-au urmat Înapoi până În orașele de la șes. Niște mâini de lemn bătute În cuie de trunchiurile din vechile parcuri ale stațiunilor balneare indicau direcția din care se auzea duduitul surd al fanfarei din pavilion. O alee inteligent concepută Însoțea aleea principală pentru vehicule; nu era peste tot
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
gânduri și bucurii ne urcăm în mașini și plecăm. Marea Galileii Biserică înmulțirii pâinilor - este pe marginea Tiberiadei la Capernaum Nu departe de Muntele Tabor este Marea Galileii și câteva sate în împrejurimi. Această așezare este mai mult pe un șes. Apă aceasta este de un colorit frumos. De la bleu la albastru deschis, apoi închis, mov până la violet. Așa se schimbă ea din bleu în mai multe nuanțe, după curenții care-i poartă valurile de cleștar. Parcă-s boabe de mărgele
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ajunși la Râul Iordan, la o distanță nu prea mare de Cană Galileii, suntem cu toții bucuroși și binedispuși de căte am văzut. Autocarul a oprit la o distanță de vreo 30 m de rău. Este o priveliște foarte frumoasă. Mult șes cu multă verdeața, copaci de multe feluri cu stoluri de păsări care se întrec în cantul lor. Sunt și câteva clădiri cu magazine. Iordanul este un râu frumos și liniștit care trece agale, mi se pare că spre răsărit. Pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
3 sau 700033/28-070/3 FOR NEW ROMANIAN ESTABLISHMENT ÎN JERIHO or FOR THE EXTENSION OF THE ESTABLISHMENT ÎN JERUSALEM Doamne, ajută-le celor care vor și pot să trimită măcar un strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și înconjurat de munți. Izvorașul curge tot timpul. Este o apă minunată. Bună
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
pot să trimită măcar un strop de milostenie! Ierihonul este așezat pe un șes între munți. Izvorul lui Elisei Tot prin Ierihon trece și izvorul lui Elisei. Ierihonul este foarte curat și liniștit. Este locuit de arabi. Este așezat la șes și înconjurat de munți. Izvorașul curge tot timpul. Este o apă minunată. Bună de băut. Parcă-i sifonata. Oricât ai bea te simți foarte bine și nu te balonează. Este ca un medicament. Este binecuvântat. Cand bei parcă îți dă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de la județ, oamenii se opreau în loc. Unii salutau. Părea o localitate populată mai mult de oameni săraci, dar am fost asigurate că este, totuși, o comună de oameni gospodari și înstăriți. De o parte și de alta a drumului erau șesuri nesfârșite pe care se zăreau zeci de vaci, cai și oi care pășteau. La intrarea în satul de reședință, pe un panou decolorat și strâmb, abia se mai zărea scris: „Bine ați venit în satul Fundoaia!”. Senzația de sărăcie m-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu elicopterul, iar seara la dispensarul uman, la o masă ca între prieteni. Nu mersesem niciodată cu avionul, cu elicopterul nici atât, și am fost încântată de invitație. După ce și-au terminat programul pe ziua respectivă, elicopterul a aterizat pe un șes la ieșirea din sat. Am mers acolo, dornică fiind să cunosc mecanicii, niște tineri din alt oraș, și bineînțeles să privesc de aproape elicopterul și să mă plimb cu el, așa cum mi se promisese. Vreți să faceți o plimbare pe deasupra
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fost hotărârea luată atunci și nu am regretat niciodată că nu m-am aventurat în necunoscut. OAMENI SIMPLI ȘI CURAȚI LA SUFLET În satele acelea așezate pe marginea șoselei sau pe dealuri, mulți săteni se ocupau de creșterea oilor. Primăvara șesurile și pășunile înverzeau, iar oile însoțite de miei și de câini erau pretutindeni. Oile pășteau pe pășunile repartizate fiecărui sat. Fânețele, fertilizate cu îngrășăminte chimice sau cu gunoi de grajd, erau păzite să nu fie păscute de animale înainte de a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat În sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele În zona de origine. Ei trăiesc În satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților și coloniștilor galițieni și podoleni veniți În sec. XVIII-lea. Ei s-au păstrat și s-au dezvoltat În localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia În sec. XVII-XVIII În urma
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări; cu toate acestea, pământurile având mult cernozion produc, prin munca locuitorilor, cantități mari de produse agricole. Clima este temperat-continentală de dealuri, cu o temperatură anuală medie, între +7-10
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nou renovată. Am încercat să intru în posesia dovezii vechimii bisericii, prin Mitropolia Moldovei dar n-am primit nici un răspuns. </gap> Pentru a ajunge în Victoria este nevoie a traversa râul Jijia și a străbate distanța de 2 km de șes de unde se ajunge pe un platou înalt spre nord-est de satul de centru, iar lungimea satului e de cca 4 km și lățimea de 2 km La o distanță de cca 3 km spre est se află satul Dragalina, fiind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări; cu toate acestea, pământurile având mult cernozion produc, prin munca locuitorilor, cantități mari de produse agricole. Clima este temperat-continentală de dealuri, cu o temperatură anuală medie, între +7-10
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nou renovată. Am încercat să intru în posesia dovezii vechimii bisericii, prin Mitropolia Moldovei dar n-am primit nici un răspuns. </gap> Pentru a ajunge în Victoria este nevoie a traversa râul Jijia și a străbate distanța de 2 km de șes de unde se ajunge pe un platou înalt spre nord-est de satul de centru, iar lungimea satului e de cca 4 km și lățimea de 2 km La o distanță de cca 3 km spre est se află satul Dragalina, fiind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
singur loc de unde provine portretul acestor ținuturi și unde se termină el, mărturisind același adevăr pe un mal și pe celălalt. Acest adevăr, ca o aripă de înger nevăzută, pare a fi purtat pe umărul artistului, pare reamintit, semnalat privitorului șesurilor, dealurilor, cerului de "acasă". Nu-mi pot închipui o înfățișare mai autentică a acestei Moldove: un stâlp, într-un peisaj întunecat de ceață, ca un însemn, o realizare tehnică virtuoasă, se citește și cu sufletul de acasă; un deal, domol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Moldovei înscria în satul Preuteștii Beldiceanului (moșia Preutești avea pe atunci două trupuri: Preuteștii Beldiceanului și Preuteștii Brăescului) pe tatăl pruncului, vornicul Beldiceanu (tot un Neculai). Vornicul e totodată proprietarul moșiei Bărăști-Mârza (deosebită de Bărăști-Gani), ambele în comuna Ciumulești de pe șesul stâng al Moldovei, lângă șoseaua care duce de la Fălticeni la Drăgușeni. O cumpărase de la comisul Costache Ganea. În 1803 toate părțile moșiei Bărăști, împărțită ulterior între diverși proprietari, aparținea lui Ioniță Iamandi, în 1841, proprietar devenind Costache Ganea. Tânărul N.
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu ochi deschiși sub apă. Tot el își însoțea părintele care, având pușcă, bracona căprioare pe pârâul de deasupra școlii. Într-o vreme de foamete și război și împovărată cu trei copii, în satul sărac unde merindea trebuia adusă de la șes pe bani grei, familia Labiș nu avea cum să nu fie receptivă la ideile vânturate după război. Difuzată și prin intermediul școlii, propaganda comunistă făcuse din Stalin o figură emblematică, un „eliberator”. În acest monstru copiii Labiș vedeau un soi de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la care noi trebuia să ne culcăm. De fiecare dată când plecau mă întristam, căci, rămași numai cu Soltana, resimțeam lipsa căldurii părintești. IAȘII ÎN 1940 III Cel mai des îi vizitam pe bunici. Pe faleza care delimita orașul de șesul Bahluiului, bătrânii aveau închiriată o locuință al cărei parter dinspre Râpa Galbenă, din pricina pantei, devenea, spre gară, etaj. Cu multe scări interioare, denivelările casei mă încântau prin neprevăzutul lor, mai ales că una dintre camere avea doi pereți străpunși de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ori, nu dă nici lutul care să fie pus pe pereți. Pe dinafară casele rămân din lemn doar cu un pătrat văruit în jurul ferestrelor. Ars în cuptor, acest pământ dă var. Săraci sunt și oamenii care, toamna, aduc pâinea de la șes în carăle scârțâitoare. Și totuși sunt generoși, în stare să dea orice pentru o credință a lor. Ieșit din astfel de aluat, Labiș n-a suportat sub nici o formă ipocrizia. Nici pe cea omenească, nici pe cea artistică. N-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Ce ai învățat tu din această povestire? 2) Desparte în silabe și grupează cuvintele următoare după numărul de silabe din care sunt alcătuite. mână, veveriță, cap, temperatură, sare, pește, mlaștină, frumusețe, grădină, dimineață, tipografie, deal, animal, munte, vânt, vânat, aspirator, șes, căldură, matematic. 3) Scrie cuvinte în care să folosești, pe rând, fiecare din silabele următoare: ea, ia, ie, uă, ua. 4) Alcătuiește propoziții în care să folosești cuvintele scrise de tine la exercițiul anterior. 5) Găsește în povestirea “Ce-ar
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]