97,255 matches
-
Constantin Țoiu Sept. 1959. Husserl. Ideen zu einer reinen Phänomenologie unde phänomenologischen Philosophie. Schiță a unei fenomenologii pure și a unei filosofii fenomenologice. Note din cursul de filosofie - Mircea Florian. Fenomenologia, știință a conștiinței pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului poziția generală a existenței" aparținînd esenței acestei atitudini naturale. Este
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
einer reinen Phänomenologie unde phänomenologischen Philosophie. Schiță a unei fenomenologii pure și a unei filosofii fenomenologice. Note din cursul de filosofie - Mircea Florian. Fenomenologia, știință a conștiinței pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului poziția generală a existenței" aparținînd esenței acestei atitudini naturale. Este deci o știință eidetică, asemeni matematicilor. Metoda este reducția. Acel epohé husserlian, adică punerea în paranteză
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
pure transcendentale, deosebită de psihologie și de astronomie, de pildă, care rămîn niște științe de atitudine naturală implicînd un realism spontan. Fenomenologia, dimpotrivă, începe cînd "punem în afara jocului poziția generală a existenței" aparținînd esenței acestei atitudini naturale. Este deci o știință eidetică, asemeni matematicilor. Metoda este reducția. Acel epohé husserlian, adică punerea în paranteză (a fenomenului studiat, fenomen natural ). Introspecția lucrează pe teren empiric, apoi induce, trecînd la general. Reflecția fenomenologică încearcă să prindă esențele, plasîndu-se, din capul locului, pe terenul
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
pe terenul universalului. " Dacă ne plac paradoxurile, - și cu condiția de a înțelege cum trebuie semnificația ambiguă a frazei următoare, - putem să ne îngăduim să luăm ca adevărată ideea că Ficțiunea constituie elementul vital al fenomenologiei ca și al tuturor științelor eidetice, precum și izvorul din care țîșnește cunoașterea adevărurilor eterne". (Ideen) Se fundamentează, astfel, și proza, romanul de ficțiune, fenomenologia devenind, prin idei, și prin imaginea ideală extrasă din fenomen, baza ideologică a oricăror lucrări de imaginație... "Erlebnisse"-ul intențional, trăirea
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
gîndirea revoluționară, de a prinde procesul în acțiune al realității. O altfel de dialectică, nu materialistă, ci o dialectică transcendentală de sorginte husserliană, la urma urmei, deși cu rădăcini nu numai în filosofia kantiană, dar și în cea elenă... Intuițiile științei materialiste, grosiere, bazate pe evidența unei experiențe privilegiate ne împiedică să cunoaștem structura adevărată a lucrurilor. De unde, efortul salvator al fenomenologiei. A pleca, în știință, de la un anumit "comportament simplist". "La conduite du miroir" (Georges Bachelard) - prejudecata materialistă - schemă științifică
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
urmei, deși cu rădăcini nu numai în filosofia kantiană, dar și în cea elenă... Intuițiile științei materialiste, grosiere, bazate pe evidența unei experiențe privilegiate ne împiedică să cunoaștem structura adevărată a lucrurilor. De unde, efortul salvator al fenomenologiei. A pleca, în știință, de la un anumit "comportament simplist". "La conduite du miroir" (Georges Bachelard) - prejudecata materialistă - schemă științifică primitivă... Aventura spațială - imposibilă prin această gîndire depășită, sec. 19... Sîntem mai liberi decît ar fi necesar.
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
am fost mai des în ultimul deceniu din cauza lui Marian Papahagi. Dintre clujeni, țin în mod special la lingviștii Sabina Teiuș și Mihai Gherman - acesta din urmă și paleograf și filolog, specializări tot mai rare în România, unde, din păcate, științele filologice atrag tot mai puțini tineri... Fiindcă e o muncă deosebit de grea, cvasi-anonimă și foarte prost plătită. În revista noastră s-a scris în repetate rînduri că, în cîțiva ani, n-o să mai aibă cine să alcătuiască ediții critice. Care
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
spre altele asemenea. Cei de aici, din România, majoritatea stabiliți în Dobrogea (dar și în București) au o publicație în aromână, sînt relativ organizați. Dar neînțelegerile dintre diversele grupări sînt acute. Nici opinia d-nei prof. Matilda Caragiu Marioțeanu care, cu știința ei în ale lingvisticii, a afirmat că aromâna (sau armîna) e o altă limbă decît româna nu a fost acceptat de toți, destule voci dezaprobînd-o neînduplecat. Și neînțelegerile continuă să se manifeste aprig, cînd, dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
disciplina limba română, se numără, de pildă: Andra Șerbănescu Vasilescu, Mihail Stan, Capacitate 2000. Limba și literatura română. Teste și bareme și Florin Ioniță, Adrian Săvoiu, Bacalaureat 2000. Limba și literatura română. Teste și bareme, ambele publicate de Societatea de Științe Filologice, și Gabriela Pană Dindelegan, Admiterea în facultate. Teste de limba română, Humanitas Educational. Elaborate în aceleași coordonate didactice și pedagogice și încadrîndu-se în același efort de organizare și ameliorare a predării disciplinei "limba română", lucrările se diferențiază inevitabil în funcție de
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
iar împreună depășesc resursele unei vieți de om. Asta pentru cei ce nu concediază lejer compoziția ca simplă formă de învățămînt postliceal. Dar deși pare deconcertant de amplu, efortul lui Lester Faigley este, de fapt, foarte concentrat și cu bună știință esențializat. Autorul pornește de la un singur aspect, pe bună dreptate socotit drept fundamental, al metodologiei din domeniul compoziției: problema identității auctoriale. Altfel spus, cea a scriitorului, a acelei făpturi ubicue, spre disperarea mea la primul contact cu mediul academic american
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
eșuează regretabil în adoptarea unei atitudini critice asupra operei lui Eliade, sfîrșind inevitabil prin a deveni apologetul ei". Pe lîngă faptul că recenzia nu vădește o disociere clară între sferele de semnificații ale unor termeni - cazul termenilor "cultură"/ "cultural" și "știință" din sintagma "his vision of the cultural work of Religionswissenschaft" -, care ar fi, totuși, argumentele, pentru care opera în discuție nu ar merita travaliul unei apologii, care ar putea fi și ea o formă sau un rezultat al atitudinii critice
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
conștiente de impactul social al acestor zburdălnicii, îi presupun imuni și inocenți în fața duelurilor politice sau a încleștărilor doctrinare, ei reușind de fiecare dată să-și păstreze echidistanța, în speță, verticalitatea. Mai sunt unii care "se dau legați" cu bună știință, care își negociază financiar propria personalitate, cum sunt pălmașii redacției "Atac la persoană" (de exemplu), varianta românizată a originalului sovietic "Zavtra". Dar aceștia au însemnele stigmatului pe frunte și sunt lesne de localizat. Mă refer la ceilalți, așa-numita presă
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
memorialistică al Annettei Kolodny, Failing the Future. A Dean Looks at Higher Education, sînt esențiale. Categoria din care face parte e oarecum specială, aș numi-o a memorialisticii-reportaj, căci Failing the Future înregistrează experiența autoarei ca decan al departamentului de științe umaniste de la universitatea din Arizona în perioada 1990-1995. Kolodny își notează scrupulos reflecțiile pe tema învățămîntului superior american, făcute din perspectiva cuiva care privește lucrurile, prin forța circumstanțelor, din interior. În această privință volumul ei este un detaliat reportaj, chiar
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
Kolodny are (mult) mai multe de spus decît o serie de constatări sprijinite de statistice, ori de preziceri inspirate de starea de fapt actuală. Apelînd la termeni foucaldieni, ceea ce întreprinde autoarea acestui volum este o analiză a unei formațiuni disciplinare - științele umaniste - cu protagoniștii ei, pîrghii de putere, instituții, paradigme, concepte, habitudini. De asemenea, afiliațiile feministe ale Annettei Kolodny stau, probabil, la originea stilului argumentativ al textului ei: accentuat, dar nu agresivă ori trivial intimist, personalizat în abordare și adresare. Începînd
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
teoreticiană feministă. Numele ei este prezent în cele mai importante antologii de feminism, Kolodny fiind totodată semnatara unor contribuții la critică și teorie literară bine primite peste ocean. În anul 1990, cînd a acceptat postul de decan al departamentului de științe umaniste al universității din Arizona, Kolodny nutrea, după propria ei mărturisire (parțial cel puțin), două mari ambiții: aceea de a marca un nou teritoriu (dacă nu mă înșel a fost prima femeie numită într-un asemenea post într-o universitate
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
încă definitiv într-o matcă a normalității. Cred că dincolo de elementele comerciale, care nu pot lipsi, dar se cer bine strunite, presa trebuie să se orienteze spre marile valori.Cu excepția cîtorva ziare, din presa noastră lipsesc paginile de cultură, de știință, în vreme ce publicațiile specializate au, fatalmente, un acces limitat la public. Dar aș merge mai departe cu această discuție și cu această preocupare a domniei voastre legată de pedagogie raportată la relația profesor student. Există însă și această pedagogie, care privește
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
Cronicar Axioma de la Ploiești AXIOMA - revista lunară de literatură, științe, artă, religie ce apare la Ploiești de patru luni (director - Marian Ruscu, redactor șef - Ieronim Tătaru, redactor șef adjunct - Stelian Oprea, redactor coordonator - Miron Oprea) e o publicație serioasă, dominată de spirit academic, și care își onorează numele în special
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16868_a_18193]
-
domeniu, din punct de vedere morfologic, și de a realiza un instrument, din punct de vedere metodologic, prin care să poată cuprinde și cerceta tot ceea ce fusese inclus la începutul secolului al XIX-lea sub denumirea generală de filologie, adică științele limbii, istoria și critica literară, folclorul, istoria culturală chiar, și se risipise ulterior între domenii din ce în ce mai specializate și mai greu de utilizat laolaltă. Intuiția acestui instrument și a acestui domeniu, cărora le spunem astăzi antropologie culturală, respectiv cercetare antropologică, bîntuie
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
el însuși; și în acest sens poate că adăuga o nuanță în plus și planul bibliografiei pe care o propune el prin 1947-'48 Bibliotecii Academiei, de oarecare importanță pentru că arată unde este sprijinul adevărat al tuturor noilor perspective, în științele umaniste cel puțin: în cunoașterea temeinică a trecutului. Cartea Ioanei Bot este o foarte bună pledoarie în favoarea rejudecării acestui proces, prea devreme închis și uitat. 1) Ioana Bot, D. Caracostea, teoretician si critic literar, Bucuresti, Ed. Minerva, 1999, V+241
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
maghiare din 1956, cînd Ion Negoițescu era sigur că vom fi eliberați,... că va veni regele,... că literatura va scăpa și ea de proletcultism și că el, Negoițescu, va scoate în fine revista lui mult visată Euphorion, de care avea știință și N. Balotă... An euforic, acest 1956, toamna lui pînă la finele lui noiembrie și decembrie cu valurile de arestări. Cu I. Negoițescu, în vara acelui 1956, aveam lungi discuții în timpul plimbărilor noastre prin Cișmigiu. De obicei, ne opream și
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
Dacia", "Aro" etc. e doar reflexul păgubos al ambiției deșarte de a avea propriile noastre fabrici de automobile. Când piața europeană e sufocată de ofertă, a veni cu dizgrațioasele, poluantele și incomodele "Dacii" înseamnă a-ți bate joc cu bună știință de cetățeanul român. în loc să contribuim la însănătoșirea unei economii care să-i îngăduie să-și cumpere un automobil demn de acest nume, ne ambiționăm să avem și noi faliții noștri pe patru roți! Miliardele făcute cadou unor manageri incapabili (dacă
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
avînd ca temă Literatura română - Literatura europeană, și, mai larg, soarta culturii naționale în epoca globalizării. Problema pe care și-o pune Mihai Șora este: "ce anume trebuie să se întîmple pentru ca nivelul orizontal al eficacității [...] - nivel căruia îi aparțin științele zise exacte, precum și tehnologiile de toate felurile care din ele derivă - să nu înăbușe verticala ființei?" Răspunsul e greu de dat, un lucru însă pare limpede pentru M.Ș.: "există un loc privilegiat, în care dacă te plasezi (ajutat, firește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
adorată a epocilor trecute, ci o făptură independentă, cu voința de a-și face un destin propriu, care include de cele mai multe ori atît o familie, cît și o spectaculoasă carieră. Spune Lipovetsky, pe ton de profet satisfăcut și om de știință totodată: Totul în viața feminină a devenit alegere, obiect de interogație și arbitraj; în principiu, nici o activitate socială nu le este interzisă femeilor, nimic nu le mai fixează locul în ordinea socială; iată-le, cu aceleași drepturi ca și bărbații
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
autodefinească în chip original: "Revistă liliputană" (Atom, 1933); "Mic bazar de literatură" (Bilete literare, 1930); "Revistă tinerească cu simpatii pentru tradiționalism" (Brazda literară, 1931). Procedeul parodic e și mai vizibil la cele umoristice - "Revistă spiritistă națională. Organ bi-ebdomadar pentru răspîndirea științelor oculte în Dacia-Traiană" (Moftul român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au o tradiție evidentă: "Revistă pentru răspîndirea frumosului" (Arta și omul, 1933), "Ziar în slujba moților" (Detunata, 1943), "Revistă pentru adevăr
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
la televizor. Această adaptare, din mers, la spiritul vremii face parte din felul de a fi al lui Eugen Șerbănescu, care are o vocație a noutății. El se situează spontan în avangardă, în orice împrejurare, indiferent dacă este vorba de știință, de politică, de literatură sau chiar de vestimentație. (Nu întâmplător a ajuns în America!) Piesa de teatru Cruciada fermoarelor este o satiră a stilului de viață comunist, realizată de sus, cu mijloacele teatrului absurdului. Energia demistificatoare aduce aminte de Brecht
LITERATURĂ ȘI SPECTACOL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16924_a_18249]