2,369 matches
-
frapează este limba folosită în "Neamul românesc pentru popor", o română simplă și frumoasă, limba vorbită de țărani. Tonul este destul de tutelar. În acești ani interbelici, Iorga a respins antisemitismul. Putem totuși detecta în "Neamul românesc pentru popor" avertismente adresate țărănimii împotriva activităților parazite din mediul rural ale evreilor. După părerea lui Iorga, țărănimea avea nevoie de protecție. Cu toate acestea, Iorga se ocupa în coloanele ziarului său de alte probleme care îi afectau pe țărani. Din păcate, "Neamul românesc pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
frumoasă, limba vorbită de țărani. Tonul este destul de tutelar. În acești ani interbelici, Iorga a respins antisemitismul. Putem totuși detecta în "Neamul românesc pentru popor" avertismente adresate țărănimii împotriva activităților parazite din mediul rural ale evreilor. După părerea lui Iorga, țărănimea avea nevoie de protecție. Cu toate acestea, Iorga se ocupa în coloanele ziarului său de alte probleme care îi afectau pe țărani. Din păcate, "Neamul românesc pentru popor" nu prea era cumpărat de țărani, nici măcar de cei din Moldova, unde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu era de acord cu acest lucru, replicînd: "Dar nu așa!" Numai oamenii cu un anumit standard aveau dreptul să-l judece. Critica nu trebuia să devină "apanajul tuturor"230. Depresiunea a afectat grav scena românească, unde oamenii (în special țărănimea) nu-și reveniseră încă de pe urma greutăților îndurate în timpul efortului de industrializare forțată al liberalilor. Ar fi putut oare guvernul constituțional democrat al lui Maniu să supraviețuiască crizei economice? Răspunsul a devenit academic: în dimineața zilei de 7 iunie 1930, la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la 450.000 în 1932. Veniturile statului au scăzut de la 36 de miliarde la 18 miliarde de lei, în ciuda faptului că exporturile de petrol mențineau o balanță activă a schimburilor comerciale. Consecințele crizei economice au fost dezastruoase, mai ales pentru țărănime. Prin 1932, datoria per hectar la pămîntul arabil atinsese cifra de 6.585 de lei37. România a reacționat prin demonstrații, greve și deteriorare generală a legii și ordinii. Banditismul era în creștere și nici măcar ordinea publică nu mai putea fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Franz Borkenau precizează că, fie că este vorba de America Latină, de Rusia, Spania, Polonia (sau, de altfel, de România), condiția preliminară (și nu singura) a unei democrații operante era existența unei clase de mijloc sau, ca unic înlocuitor, a unei țărănimi puternice, încrezătoare și posesoare de pămînt. În absența acesteia, exista iminența unor tulburări sterile, după care alternativa consta în alunecarea spre stînga sau o dictatură reacționară 43. Cu toate acestea, Argetoianu trebuia să ocupe un loc aparte. Constantin Argetoianu provenea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a făcut deputat chiar și pe propriul lui frate, Gheorghe. Programul guvernului lui Iorga era ambițios în privința reformelor lui educaționale. Acestea au fost zădărnicite de Depresiune și de lipsa de fonduri. Iorga a fost nevoit să emită un moratoriu pentru țărănimea înglodată în datorii. Economia împovărată de criză mergea din rău în mai rău, dar Franța, principala aliată a României, era încă prosperă. Avea oare Franța să-i dea o mînă de ajutor? Avea oare Liga Națiunilor (afiliată sub influența Franței
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
inspiratorii direcți ai Legiunii. Cu tot respectul cuvenit, populismul considera națiunea ca alcătuind un tot. El accepta chiar și clasele sociale superioare, cu condiția ca acestea să vadă lumina. Populismul respingea industrializarea și să instaureze noua ordine socială dreaptă pentru țărănime. Aveam toate acestea în minte atunci cînd am trasat paralela. Pe lîngă aceasta (așa cum evidenția Heinen), mă aflu într-o companie bună. Doi experți în problemele României, Henry Roberts și Stephen Fischer-Galați, au ajuns la concluzii similare. După părerea mea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care era industriașul regal (ajutat de excelentele talente de om de afaceri ale Magdei Lupescu). Erau protejați de concurența străină prin tarife ridicate, iar capitalul era în cea mai mare parte intern. Toate acestea însemnau o povară grea pe umerii țărănimii. Manoilescu, președintele Băncii Naționale și lider al "Ligii Corporaliste Naționale", era ideologul acestui program. El știa că o asemenea povară nu putea fi niciodată acceptată de bunăvoie de popor, mai ales datorită felului în care urma să fie înfăptuită industrializarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un mic club literar al intelectualilor strîns în jurul unei publicații literare, "Convorbiri literare" și a precizat că adevăratele schimbări în cultură nu se datorează educației primite de Maiorescu la Theresianum! Ele se datorează oamenilor și pămîntului, oamenilor ridicați din rîndul țărănimii, ca Eminescu. Ca și Eminescu, Xenopol își făcuse studiile la Berlin. Cu toate acestea, ei au adus acasă multe lucruri și au reușit să realizeze o sinteză între studiile din străinătate și realitatea de acasă. O sinteză românească. Prin anii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reușit să realizeze o sinteză între studiile din străinătate și realitatea de acasă. O sinteză românească. Prin anii '70 ai secolului trecut atitudinea față de Regulamentul Organic se schimbase. Tinerii transilvăneni au fost cei care au transpus-o în literatură în ceea ce privește țărănimea. Ultimul produs al acestei adevărate sinteze a fost Eminescu. Iorga trăgea concluzia că a considerat de datoria sa să spună acest lucru, deoarece făcuse timp de mai multe decenii cercetări asupra trecutului, gîndirii și societății românești. Iar referitor la rezultatele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că orice membru al cabinetului era obligat să aibă cel puțin trei generații de strămoși români. Această stipulare era clar îndreptată împotriva familiei Zelinschi. Atît în privința formei. Cît privește principiile fundamentale, ea rămînea în cea mai mare parte neschimbată. Mizeria țărănimii, care crea un tot mai numeros proletariat agrar, era aceeași. Dar noile complexe industriale și IAR-ul (industria aeronautică română pentru care fiecare român plătea taxe de accize pe timbrele poștale) garantau profituri fabuloase camarilei și celor cîțiva aflați destul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Noul naționalism" al Legiunii (care aveau la bază insolubila frustrare)? Dețineau vreun răspuns "liberalismul" și industrializarea forțată (de pe urma căreia, ca să-l parafrazăm pe Banuel, numai "o burghezie lipsită de farmec și de discreție" a profitat), suportată de 80% din populație (țărănimea)? Acest liberalism avea să se transforme ulterior în "neoliberalismul" de tip fascist al Dictaturii Regale. În ciuda marilor lui eforturi, cea mai importantă contribuție a lui Iorga la politica țării sale a fost faptul că și-a dat seama de la bun
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Principalities of Wallachia and Moldavia, London, 1820, p. 155. 24 Ștefan Zeletin, strălucitul economist liberal, a apărat cu îndîrjire politica economică a liberalilor de industrializarea forțată din anii '20. Politica aceasta a pus clar povara acestui "proces necesar" pe umerii țărănimii. Zeletin respinge argumentele marxiste. "Întrucît capitalismul se afla în România în stadiu de formare, un proletariat urmărindu-și propriile țeluri revoluționare era un nonsens". Burghezia română și rolul ei istoric, București, 1952, passim 25 Hugh Seton-Watson, Eastern Europe Between the
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Klein (Micu) față de ruda ascendentă a acestuia, răzvrătitul Inocențiu Klein (Micu) 84 Cugetări, pp. 83 și 228 85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre artă și politică chiar și în 1929: "Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai țărănimii. Am fost, sîntem și vom rămîne susținători ai ideii etnice. Am fost, sîntem și vom rămîne motivați din punct de vedere etic". Theodorescu, op. cit., p. 165 86 Op. cit., p. 161. "Cosmopolitismul, curent decadent al simbolismului" 87 Biblioteca critică: Nicolae Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i-a trimis lui Iorga o explicație foarte diferită intitulată: "Învățător-Instigator". Analizele lui Mihalache nu conțin nici un element antisemit; el sesizează răspîndirea exploatării, a ignoranței și a lipsei de educație. Sînt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supusă țărănimea. Mihalache respinge acuzațiile de anarhie. Dacă învățătorii, oamenii conștienți și cu educație, scot la iveală relele, sînt considerați drept instigatori care îndeamnă la revoltă. Dar istoria va stabili cine au fost adevărații instigatori". Vol. 67 (1907), Document 13 188 Răspunsul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
epocă a reformei comprimată, care a văzut rezolvarea multor probleme Îndelung amânate. Printre cele mai importante s-a numărat reforma agrară, considerată pe atunci de cunoscători drept cea mai stringentă dilemă a Europei. Greaua moștenire a trecutului apăsa Încă asupra țărănimii europene. Numai În Anglia, țările de Jos, În Danemarca, În ținuturile din Alpi și parțial În Franța se putea vorbi despre o pătură prosperă de fermieri independenți. Populația predominat rurală a Europei trăia, În covârșitoarea ei majoritate, În condiții extreme de sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naționalistă și fascistă. După război se vehicula (mai ales printre cei cu vederi de stânga) ipoteza că o potențială renaștere a fascismului În Europa avea să Înceapă la țară. Chestiunea agrară avea așadar două fațete: prin ameliorarea situației economice a țărănimii, se evita pericolul ca ea să cedeze tentației autoritariste. Primul obiectiv fusese deja atacat imediat după primul război mondial printr-o serie de reforme agrare - mai ales În România și Italia, dar, Într-o oarecare măsură, cam peste tot. Scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și nici posibilitatea să ia Împrumuturi bancare, așa Încât nu puteau face nimic cu noile lor proprietăți agricole. Reforma agrară italiană a eșuat. Scopul ei declarat - soluționarea „problemei Sudului” - va fi atins abia după un deceniu, și atunci doar parțial, când țărănimea din Sud Își va fi abandonat pământurile, plecând În căutare de lucru spre orașele Înfloritoare din Nordul „miracolului” italian. Sudul Italiei era oricum un caz dificil. În Franța Însă, micii arendași au fost stimulați prin noile prevederi legislative să investească
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
august 1947, cu obiectivul legitim de a pune capăt hiperinflației, și În ianuarie 1952, când le-a spulberat țăranilor economiile din ultimii patru ani (În care nu prea avuseseră pe ce cheltui banii). Ca și În URSS, În Estul sovietizat țărănimea era condamnată. Primele reforme la sate de după război distribuiseră parcele mici de teren unui număr mare de agricultori. Deși foarte populare, aceste reforme n-au făcut decât să exacerbeze vechea criză agrară din regiune: prea puține investiții În utilaje și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comercială era frecventă și rentabilă, dar pe scară foarte mică) și anulau astfel distincția socialistă (aducătoare de dezastre electorale În celelalte țări) dintre producția particulară și scopurile colectiviste, dintre mediul rural „Înapoiat” și mediul urban „emancipat”. Alianța dintre muncitori și țărănime - facilitată de independența neobișnuită a țăranilor scandinavi, care trăiau În comunități de un protestantism fervent, neîngrădite de obediența tipic rurală față de preot sau moșier - a constituit platforma durabilă pe care s-au clădit cele mai reușite democrații sociale din Europa
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1970, Suedia (alături de Finlanda) era una din cele patru mari economii ale lumii după criteriul puterii de cumpărare pe cap de locuitor (celelalte două fiind Statele Unite și Elveția). Scandinavii trăiau mai mult și mai bine decât majoritatea oamenilor de pe glob (țărănimea nordică izolată și sărăcită cu numai trei generații În urmă ar fi fost uimită să afle acest lucru). Serviciile sociale, educaționale, medicale, pensiile și asigurările erau fără egal În lume (față de SUA și chiar față de Elveția); la fel liniștea și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
nu erau În măsură să sugereze ceva nici măcar unul altuia, cu atât mai puțin celorlalți concetățeni. Intelighenția din Ungaria și Polonia Îndeosebi era În mare parte străină de condițiile și starea de spirit din centrele industriale și complet ruptă de țărănime. Ba chiar se poate spune că, mulțumită comunismului (un sistem politic care, conform disidenților maghiari Iván Szelényi și György Konrád, „le-a deschis intelectualilor drumul spre puterea de clasă”), vechea distincție dintre „intelighenție” și „popor” specifică Europei Centrale (mai valabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Doctrina Mișcării Legionare Istoria Mișcării Legionare Sfârșitul unei domnii sângeroase Era libertății vol. I II Prizonieri ai Puterilor Axei Guvernul Național Român de la Viena 5. Traian Brăileanu Teoria comunității omenești Sociologia și arta guvernării 6. Traian Herseni Mișcarea Legionară și țărănimea Mișcarea Legionară și muncitorimea 7. Victor Puiu Gârcineanu Din lumea legionară 8. Colecția ziarului Buna Vestire 9. Colecția Ziarului Cuvântul și multe alte cărți și reviste mai puțin cunoscute, apărute după anul 1989, care cuprind adevăr din istoria și spiritulitatea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
față de care poetul nutrea o profundă aversiune de pe poziția unei critici romantic-conservatoare cu puternice accente xenofobe, care identifica în socialist străinul complotând împotriva românității. De altfel, Eminescu nu se arată interesat de un proletariat decuplat de la valorile tradiției, ci de țărănime, de răzeș ca unic depozitar al tradiției în care poetul identifică toate armonicele utopiste ale unei solidarități cutumiare. Chiar și întâmplătoare, apropierea liricii eminesciene de Baudelaire indică o încercare de a construi o punte viabilă către postromantismul decadento-simbolist pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cuvintelor potrivite” dă semne că și-ar fi regăsit un anumit echilibru prin reîntoarcerea la brazda strămoșilor săi. Versurile cioplite cu dalta În stânca rezistentă a materii verbale, realizează prima oară o viziunea lirică a celui mai mare poet al țărănimii noastre, trăitor o viață Întreagă la oraș, dar aspirând mereu spre universul moral al spațiului etnic oltenesc, Întrucât ipostazele lui sufletești nu se puteau mai bine regăsi altundeva. Și dacă opera În totalitate Îngăduie și alte interpretări, ca acelea al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]