8,709 matches
-
disponibilitatea cerințelor funcționale specificate în regula 4 și să întrunească standardele de performanță recomandate pentru asemenea echipament. ... 6 Pe navele angajate în voiaje în zonele maritime A1 și A2, disponibilitatea se va asigura prin metode ca dublarea echipamentului, întreținerea la țărm sau capacitatea de întreținere electronică pe mare sau o combinație a acestora, după cum poate aproba Administrația. ... 7 La bordul navelor angajate în voiaje în zonele maritime A3 și A4, disponibilitatea se va asigura prin folosirea unei combinații de cel
REZOLUȚIE MSC.496(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275644]
-
a acestora, după cum poate aproba Administrația. ... 7 La bordul navelor angajate în voiaje în zonele maritime A3 și A4, disponibilitatea se va asigura prin folosirea unei combinații de cel puțin două metode, ca, de exemplu, dublarea echipamentului, întreținerea la țărm sau capacitatea de întreținere electronică pe mare, după cum poate aproba Administrația. ... 8 Deși se vor lua toate măsurile rezonabile pentru a menține echipamentul în stare bună de lucru, pentru a asigura conformarea cu toate cerințele funcționale specificate în regula
REZOLUȚIE MSC.496(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275644]
-
primejdie false [Rezoluția MSC.514(105)]. ... ... .2 supuse întreținerii la intervale de timp care nu depășesc cinci ani, care va fi efectuată la o instalație de întreținere autorizată de pe uscat.^20 ^20 Se face referire la Liniile directoare pentru întreținerea la țărm a radiobalizelor pentru localizarea sinistrelor (EPIRB) (Circulara MSC.1/Circ.1039/Rev.1). ... ... Regula 16 - Personalul radio 1 Fiecare navă trebuie să aibă la bord personal a cărui calificare în domeniul comunicațiilor pentru cazuri de primejdie, de urgență și de siguranță este considerată de Administrație
REZOLUȚIE MSC.496(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275644]
-
poată fi rapid plasate în ambarcațiuni de salvare 6.4 Transmițătoare AIS pentru căutare și salvare (AIS-SART) amplasate în ambarcațiuni de salvare ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ... 4 Metode folosite pentru a asigura disponibilitatea instalațiilor radio (regulile IV/15.6 și 15.7) 4.1 Dublarea echipamentului ............................................................................................... ... 4.2 Întreținerea la țărm ........................................................................................................ ... 4.3 Capacitatea de întreținere pe mare .................................................................... ... ... 5 Detalii privind echipamentul și sistemele de navigație Articolul Existent la bord 1.1 Compas magnetic standard^8 1.2 Compas magnetic de rezervă^8 1.3 Girocompas^3 1.4 Repetitor de drum al girocompasului^8 1.5 Repetitor de relevmente al
REZOLUȚIE MSC.496(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275644]
-
poată fi rapid plasate în ambarcațiuni de salvare 6.4 Transmițătoare AIS pentru căutare și salvare (AIS-SART) amplasate în ambarcațiuni de salvare ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ... 3 Metode folosite pentru a asigura disponibilitatea instalațiilor radio (regulile IV/15.6 și 15.7) 3.1 Dublarea echipamentului ................................................................................................................................................ ... 3.2 Întreținerea la țărm .......................................................................................................................................................... ... 3.3 Capacitatea de întreținere pe mare ................................................................................................................................. ... ... Se certifică prin prezenta că această listă este corectă din toate punctele de vedere. Emisă la ...............(locul de emitere a listei). . . . . . . . . . . . . . . . .. . ........................................ (data emiterii) .................................................................. (semnătura persoanei oficiale autorizate corespunzător care emite lista) (sigiliul sau ștampila
REZOLUȚIE MSC.496(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275644]
-
poată fi rapid plasate în ambarcațiuni de salvare 6.4 Transmițătoare AIS pentru căutare și salvare (AIS-SART) amplasate în ambarcațiuni de salvare ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ............................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ........................................... ... 4 Metode folosite pentru a asigura disponibilitatea instalațiilor radio (regulile IV/15.6 și 15.7) 4.1 Dublarea echipamentului ................................................... ... 4.2 Întreținerea la țărm ..................................................... ... 4.3 Capacitatea de întreținere pe mare ..................................................... ... ... 5 Detalii privind echipamentul și sistemele de navigație Articolul Existent la bord 1.1 Compas magnetic standard^7 1.2 Compas magnetic de rezervă^7 1.3 Girocompas^7 1.4 Repetitor de drum al girocompasului^7 1.5 Repetitor de relevmente al
REZOLUȚIE MSC.496(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275644]
-
impact negativ atât asupra atracțiilor naturale, cât și asupra patrimoniului cultural din multe regiuni ale țării. În zona litoralului Mării Negre, vor fi înregistrate pierderi ale zonelor de plajă din cauza eroziunii costiere și costuri mai mari de întreținere a țărmului mării. De asemenea, reducerea suprafețelor împădurite, secarea lacurilor terapeutice pot afecta activitățile turistice practicate în aceste areale. Accentuarea și mărirea numărului de riscuri pentru sănătatea populației, disconfortul termic cu care se vor confrunta turiștii, reprezintă alt tip de impact. ... 5.2.12
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
țesutul laringian (Gomercic et al., 2009). Încurcarea sau strangularea laringelui reprezintă o cauză de deces la cetaceele care prădează uneltele de pescuit în căutarea hranei. Unele exemplare prinse accidental sunt eliberate vii din plase, dar majoritatea mor, uneori eșuând pe țărm, cu cozile și înotătoarele tăiate de pescari, pentru minimizarea daunelor aduse plaselor de pescuit. Alte cetacee prinse accidental, reușesc să scape, încurcate în plase, ceea ce face scufundarea și hrănirea dificile sau imposibile. În cele din urmă mor înfometate sau
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
demersali; poluarea cu petrol, substanțe xenobiotice, deșeuri solide și bacterii oportuniste; introducerea în mediu și dezvoltarea explozivă a populațiilor de specii invazive, în special Mnemiopsis leidyi au contribuit semnificativ la scăderi ale stocurilor peștilor pelagici; alterarea fizică a fundului și țărmului mării și supraexploatarea resurselor marine vii (Notarbartolo di Sciara & Birkun A., 2010). Poluarea chimică Efectele poluanților chimici pot fi directe sau indirecte și se pot manifesta la nivel molecular, individual sau la nivelul populației (Reijnders et al., 1999). Unii contaminanți
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
litoralul românesc al Mării Negre. Medie Descriere Monitorizarea cetaceelor eșuate oferă informații valoroase referitoare la cauza morții și tendința multianuală. Aceste două elemente pot scoate în evidență faptul că o anumită presiune a crescut în timp. De exemplu, apariția la țărm a unui număr tot mai mare de cetacee de la un an la altul, cu urme de plase, cu coada sau abdomenul tăiat, poate sugera faptul că pescuitul a devenit o amenințare mai severă pentru cetacee. Această analiză realizată pe
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
specialiștii de la INCDM și ONG “Mare Nostrum”, în cadrul unor proiecte finanțate de secretariatul ACCOBAMS sau GFCM, dar aceste date nu au continuitate și nu permit o estimare reală a impactului. În urma analizei post-mortem a carcaselor eșuate pe țărm, se estimează că aproximativ 80% dintre cetaceele eșuate au interacționat cu activitatea de pescuit (urme de plase, abdomen, cozi sau înotătoare tăiate, sau au fost străpunși cu cangea). O evaluare a impactului capturilor accidentale asupra populațiilor de cetacee, ca urmare
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
României în Marea Neagră Colectarea datelor din teren Modul de colectare a datelor diferă, funcție de scopul urmărit. Indiferent de metoda aleasă, sunt necesare mijloace de transport pe uscat și/sau pe mare. Pentru habitatele situate la distanță mai mare de țărm este necesară utilizarea unor ambarcațiuni adecvate (navă de cercetare, ambarcațiuni cu motor). Metodele de colectare a datelor și eșantioanelor pot fi grupate în: a) Census vizual prin scufundare științifică Census vizual. Prin cuantificarea suprafețelor inspectate, această metodă facilitează colectarea de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
care se înconjoară o anumită suprafață a apei, delimitând-o până la fundul bazinului, prevăzut cu elemente de armare (flotori, greutăți etc.), care se lansează din barcă, pe un traseu de forma unui semicerc, cât mai simetric, începând de la țărm spre larg și din nou spre mal. Restrângerea suprafeței înconjurate se realizează prin scurtarea perimetrului înconjurat, urmare a recuperării aripilor uneltei pe mal. Pentru a captura cu năvodul de plajă peștii dintr-o anumită suprafață înconjurată, este necesar ca partea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Anexa 4 Marea Neagră, Pontic 1170 - Recifi Anexa I/ Anexa 5 la OM 1964/2007 Marea Neagră 1180 - Structuri submarine create de emisii de gaze Anexa I/ Anexa 5 la OM 1964/2007 Marea Neagră 1210 - Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului Anexa I/ Anexa 4 Pontic Fișă habitate marine (1110, 1140, 1170, 1180) Descriere stație Cod stație Bioregiune Localizare Sit Natura 2000 Latitudine Longitudine Adâncime Dată Oră începere/încetare lucru Starea vremii/ mării Temperatură aer Acces stație Descrierea stației/Observații Prelevare probe Suprafață
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Viteaz (adancime 100-150 m) ROSCI0281 ROSCI0066 ROSCI0311 ROSCI0413 anual mai, iunie, octombrie; - pătrate de probă 1 mp (3 replici); - transecte foto; Min. 4 stații de prelevare Acces cu barcă cu motor/ navă 8. 1210 - Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului Anexa I/ Anexa 4 Marea Neagră (Pontică) Vama Veche-2 Mai (județul Constanța) - Plaja Sulina (județul Tulcea): 10 sectoare ROSCI0065 4 ori/an mai, iunie, iulie, septembrie; - observații directe; -metoda Braun- Blanquet Min. 10 ploturi de monitorizare/ sector Ploturi de monitorizare în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
sale să fie favorabile, iar "speciile tipice" să fie la starea de conservare favorabilă. Structura funcțiilor habitatelor marine și costiere se monitorizează pe baza unor parametri specifici tipului de habitat: – Caracteristici fiziografice ale substratului: tip fiziografic - expoziție, expunere val, tip țărm, înclinație, tip substrat predominant (analize granulometrice), caracteristici substrat (tasare, stabilitate, sortare), morfologia malurilor (prezența barierei lagunare, tip vegetație) ... – Caracteristicile maselor de apă: temperatura, salinitate, oxigen dizolvat, saturație în oxigen dizolvat, consum biochimic de oxigen, pH, suspensii solide totale, poluanți, nutrienți
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Anexa 4 Marea Neagră, Pontic 1170 - Recifi Anexa I/ Anexa 5 la OM 1964/2007 Marea Neagră 1180 - Structuri submarine create de emisii de gaze Anexa I/ Anexa 5 la OM 1964/2007 Marea Neagră 1210 - Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului Anexa I/ Anexa 4 Pontic Metode aplicate pentru monitorizarea habitatelor marine și costiere 1150* Lagune costiere CLAS. PAL.: 21 Lagunele sunt ecosisteme costiere de mică adâncime, separate de mare prin cordon de nisip care prezintă deschideri permanente sau temporare, deschideri
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
esențiale pentru a comunica rezultatele evaluării stării diverselor părți interesate. Pentru acest tip de habitat, principala amenințare este reprezentată de "Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin)" - J02. 1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului CLAS. PAL.: 17.2 Habitatul costier "Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului" (cod 1210) cuprinde comunități de plante anuale sau anuale și perene aparținând clasei Cakiletea maritimae R. Tx. et Prsg. 1952, dezvoltate în general pe nisipuri grosiere (cochilifere), dar
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
tip de habitat, principala amenințare este reprezentată de "Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin)" - J02. 1210 Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului CLAS. PAL.: 17.2 Habitatul costier "Vegetație anuală de-a lungul liniei țărmului" (cod 1210) cuprinde comunități de plante anuale sau anuale și perene aparținând clasei Cakiletea maritimae R. Tx. et Prsg. 1952, dezvoltate în general pe nisipuri grosiere (cochilifere), dar pe alocuri și pe nisipuri fine, ușor sărăturate, bogate în materii organice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Periboina), Periboina - Gura Portiței, Gura Portiței - Periteașca, grindul Perișor, zona Sacalin-Zătoane, Sfântu Gheorghe-Câșla Vădanei, plaja Sulina. Mare parte a observațiilor se vor desfășura în zona costieră a Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde habitatul este prezent aproape continuu de-a lungul țărmului, mai puțin în zonele în care plajele nisipoase se îngustează mult datorită eroziunii sau pe suprafețele pe care se practică pășunatul intensiv și extensiv (vite, cai), inclusiv în zone strict protejate din Rezervația Biosferei (Periteașca- Leahova, Sahalin-Zătoane). În Rezervația Biosferei
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
CR), Cakile maritima subsp. euxina - periclitată, Crambe maritima - periclitată (EN), Euphorbia peplis - periclitată (EN), Polygonum maritimum - vulnerabilă (VU). Studiul asociațiilor vegetale tipice habitatului 1210 se realizează prin metoda transectelor itinerante și constă în parcurgerea unor itinerarii (transecte) care însoțesc linia țărmului între Vama Veche și Sulina, de-a lungul segmentelor de coastă delimitate în vederea monitorizării. De-a lungul transectelor se delimitează ploturi de monitorizare, în care se realizează observații specifice (releveuri) la nivelul diferitelor fitocenoze, care vor permite identificarea și caracterizarea
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
nisipului, prezența dunelor de nisip Releveurile se realizează în cadrul unor suprafețe de probă (quadrate), delimitate în porțiunile mai omogene ale fitocenozelor, evitându-se pe cât posibil zonele de tranziție dintre fitocenozele învecinate. Dat fiind specificul asociațiilor vegetale din zona țărmului marin (dispuse sub forma unor cordoane de vegetație, de regulă lungi și înguste), releveurile se realizează în suprafețe de probă dreptunghiulare sau pătrate având dimensiuni cuprinse între 20 și 100 mp, egale cel puțin cu mărimea ariei minime, astfel încât
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
duce la o ușoară înmâlire a nisipului. 1110-2. Nisipuri medii sub formă de dune submarine; acest subtip este alcătuit din nisipuri mobile de granulație medie care, sub acțiunea curenților puternici și a valurilor formează bancuri submerse (dune hidraulice), paralele cu țărmul. Prin acumularea în timp a nisipului, acestea pot deveni emerse, constituind insule mișcătoare sau bare de nisip permanente (ex. insula Sahalin din fața gurii Sf. Gheorghe sau bara de nisip submersă din dreptul băii Musura). 1110-3. Nisipuri fine de mică
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
băii Musura). 1110-3. Nisipuri fine de mică adâncime, de origine terigenă (silicioase) în nord, de la Sulina la Constanța și biogenă în sud, de la Constanța la Vama Veche, amestecate cu resturi de cochilii și pietricele sunt dispuse de la țărm până la izobata de 3-4 m. În funcție de originea nisipului (terigenă sau biogenă) și de salinitatea determinată de influența Dunării, aceste nisipuri adăpostesc biocenoza nisipurilor fine cu Lentidium mediterraneum în nord și biocenoza cu Donax trunculus, în sud. 1110-4
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
nitidus, crustaceele Polybius vernalis și Diogenes pugilator și specii de pești precum Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus spp., Pomatoschistus spp., Pegusa lascaris. 1110-5. Nisipuri grosiere și pietrișuri mărunte bătute de valuri se întâlnesc în golfurile mici de pe țărmurile stâncoase expuse la acțiunea valurilor, la adâncimi ce nu depășesc câteva zeci de centimetri. Se prezintă sub forma unor plaje submerse foarte înguste, formate din nisip grosier și pietriș provenit din degradarea rocii, remaniate continuu de valuri. 1110-6. Găleți infralitorali
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]