2,766 matches
-
Întunecat se individualizează trecând drept singuratic și distant În ochii lumii.1 Așadar, deși ar vrea să contrazică „programul” pasiunii, În realitate, dandy-i nu sunt total scutiți de ea. Doar că marile patimi amoroase se consumă În secret, disimulate abil. E dizgrațios și, drept urmare, reprobabil ca un adevărat dandy să geamă (de plăcere, de suferință, de plăcerea suferinței, nu mai contează din ce cauză anume) sub ochii unui salon Întreg. Sau Într-un club. Ce poate fi mai dezagreabil decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pașaport sigur pentru intrarea definitivă În lumea bună. Câte eforturi, manevre, jocuri de culise pentru a fi acceptat acolo. Și câte deziluzii! Pentru că a fi văzut conducând un tilbury, un faeton sau mergând călare pe aleile de cinci stele, Încălecând abil, sărind din șa, gonind În galop e tot ce poate fi mai select Într-o confrerie masculină precum cea a dandy-lor. Cât de brutal și de macho pare ca sport, chiar și boxul Îi fascinează pe dandy, nu doar călăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ca oricând. Cu toate acestea, dandysmul nu face decât să confere pretutindeni prestigiu și distincție, un veșmânt rafinat homosexualității reale, latente sau pur și simplu fantasmate. Pe scena socială de până după al doilea război mondial, pederastia dandy-lor se stilizează abil, nu afișată cu ostentație. Altul e spațiul public În care ei se oferă ochiului, ce-i drept, cu o anume oblicitate: pagina de carte, tabloul, teatrul, filmul. Despre sublimarea homosexualității dandy-lor scriitori sau artiști s-au publicat zeci de pagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
excesiv În sfidare. Marchizul de Saint-Cricq face, de pildă, o impresie execrabilă când e văzut ținând frâiele calului prin portiera elegantei trăsuri. Gesturile unui dandy autentic trebuie să aibă o insolență rafinată, nu brutală. O altă amprentă a corpului, folosită abil ca instrument de seducție este vocea: reținută, eventual emfatică, fără modulări patetice, fără stridențe, bâlbâieli, ezitări, fără exaltare. Asemenea măștii, și vocea are o opacitate care ațâță din simplul motiv că nu se lasă interpretată ușor. Nerisipindu-se În vorbărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
crește Încă o data pe-atât1. Brummell avea această familiaritate fermecătoare și rară, care atinge totul și nu profanează nimic. El a trăit de la egal la egal cu toate mărimile zilei, ridicându-se cu dezinvoltură până la Înălțimea lor. Acolo unde cei mai abili s-ar fi pierdut, el s-a salvat. Îndrăzneala sa era fără greș. Putea lovi fără teamă de consecințe. S-a spus totuși că, În cele din urmă, arma aceasta cu tăiș perfid a sfârșit prin a-l lovi chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mai mic efort. Pentru cine cunoaște femeile, acest stil Îi dubla forța: printre acele ladies trufașe, el rănea orgolii, făcându-le să viseze la seduceri. Rege al lumii, lui nu i-a trebuit niciodată vreo metresă en titre. Dandy mai abil decât prințul de Wales, Brummell n-a avut o doamnă Fitz-Herbert. A fost un sultan fără batistă. Nici o iluzie a inimii, nici o răscoală a simțurilor nu a influențat, spre a le ațâța sau nimici, cuceririle sale. Astfel domnea el. Elogiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fac să circule mai repede sângele În cei plini de fadoare. Geniul ironiei l-a făcut pe Brummell cel mai mare mistificator pe care Anglia l-a avut vreodată. „NU exista - spune autorul lui Granby - vreun paznic de menajerie mai abil În a arăta dibăcia unei maimuțe decât el, atunci când dezvăluia În fiecare om partea grotescă, mai mult sau mai puțin ascunsă; avea un talent de neegalat În a-și manevra victima și În a o face să-și expună ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
asemenea ocazii, era pentru dandy ceea ce Însemna grația pentru gladiatorii căzuți În arenă. Numeroși au Încercat - exact cât el - gustul șansei, comună În toate sensurile; dar mulți au fost și cei care au putut-o Înfrunta vreme Îndelungată. Oricât de abil ar fi fost datorită sângelui său rece și obișnuinței, Brummell nu putea face totuși nimic Împotriva hazardului, care avea să-i frângă fericirea unei vieți Întregi prin sărăcia ultimelor sale zile. În 1814, străinii ajunși la Londra, ofițeri ruși și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
suntem o democrație a celor bogați. Să o spunem deschis, marea bătălie a secolului al XVIII-lea a fost o luptă Între starea a treia și celelalte clase. Iar În toate acestea, poporul nu a fost decât auxiliarul celor mai abili. Așa se face că, În octombrie 1830, continuă să existe două feluri de oameni: bogații și săracii, oamenii În trăsură și oamenii pe jos, cei care și-au plătit dreptul de a trândăvi și cei care se străduiesc să Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În carne și oase. Nici un fatum, nici o Întâmplare, nici o coincidență! Existaseră Întotdeauna oameni care s-au pus de-a curmezișul istoriei, i-au dat la cap, au faultat-o grosolan și i-au schimbat biomecanica. Oameni foarte puternici sau foarte abili. Ori și una, și alta - sigur nu niște nevolnici de duzină. De ce au făcut-o? Ce urmăreau? Cui bono? - avea dreptate bătrânul Cato. Cui Îi folosea aberația asta sinistră? Oameni Împotriva oamenilor, oameni Împotriva omenirii - absurd! Și totul făcut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Unanimitatea militară din ziua biruinței de la Braga și Lisabona fusese fărâmițată prin intrigile politicienilor și prin ambiții personale. Dacă nu s-ar fi reacționat față de uneltirile comandantului Cabeçadas, mișcarea de la 28 mai ar fi fost anihilată printr-o tot mai abilă și mai puternică infiltrare a politicienilor vechiului regim. Dacă nu s-ar fi reacționat față de dictatura haotică a generalului Gomes da Costa, mișcarea ar fi fost compromisă prin abuzurile și insuficienta conducerii. Ambele lovituri de forță - împotriva lui Cabeçadas și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
își trăia ultimii săi ani în străinătate, pierzîndu-și lent inteligența și prestigiul. Antonio Maria da Silva, tehnicianul societăților secrete, era când expulzat, când îngăduit să se întoarcă în țară, și pus sub supraveghere, îmbătrînea. Era depășit de alți complotiști, mai abili, de școală nouă, comunistă. Bătrânul Bernardino Machado, care era un bătrân venerabil când aderase la republicani, continuă să trăiască, nonagenar, la proprietatea sa din Nordul țării. Nu recunoaște dictatura. Nu recunoaște pe Salazar. Nu recunoaște nimic ce s-a făcut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
al mamei la Florența. În 1917, În ea au fost transportate de la St. Petersburg În Crimeea și apoi la Londra, o mână de bijuterii. Prin 1930, receptaculele sale de cristal și argint au fost amanetate, lăsând goale buzunarele de piele abil confecționate pe partea interioară a capacului. Dar pierderea de atunci a fost din plin recuperată În cei treizeci de ani cât valiza a călătorit Împreună cu mine - de la Praga, la Paris, de la St. Nazaire la New York și prin oglinzile a peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mele, cu totul independent de subiectul lor, care poate fi, bineînțeles, oricare, de la abducție până la zoolatrie. Pavilionul plutește În aer - ca să zicem așa - discret ca semnătura unui pictor. Îl găsesc pitit Într-un colț al pânzei din vis sau introdus abil Într-o parte ornamentală a tabloului. Uneori Însă apare suspendat la jumătate distanță, un pic cam baroc și totuși În armonie cu frumoșii copaci, cu brazii Întunecați și cu mestecenii strălucitori, a căror sevă curgea cândva prin lemnul lor. Romburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
care nu se hotărau să le dea, conștienți amîndoi de faptul că prima greșeală pe care ar fi făcut-o ar fi fost, fără Îndoială, și ultima. Tăișul de oțel străpunse șfichiuitor aerul, șuierînd, se Întoarse la fel, printr-o abilă și rapidă mișcare a Încheieturii mîinii, iar pilotul portughez făcu un pas În spate, ridicînd securea, pregătit să o azvîrle spre adversar cu toată puterea. Iguana făcu și el un pas În spate, ghemuindu-se, gata să pareze lovitura, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Pentru că aici plouă și sînt mulți pești, putem să supraviețuim luni Întregi - arătă spre locul unde trupul portughezului dispăruse sub apă. Ce contează că peștii Îl mănîncă cu totul sau Încep cu ficatul? - Ești un monstru! - Frumoase vești! Cu mișcări abile spintecă un pește mare, Îi tăie capul, Îi scoase mațele și i-l oferi imitînd gestul amabil al unui ospătar: - Mănîncă! Îi porunci. Mestecă Încet și Înghite zeama, dacă deocamdată nu poți Înghiți carnea... Recupereză-ți forțele, pentru că singurul lucru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
toată lumea și... — Da, sigur că știm toate astea. Nu mă refer la toate chestiile pe care le faci ca să ai grijă de noi: nu mă refeream deloc la asta. Doar că... ei bine, cu cât pari mai capabilă și mai abilă să ai grijă de tot și să pui pe toată lumea la punct, cu atât mai puțin mi se pare că te cunoaștem cu-adevărat. Vezi tu, nu mai e suficient să fii doar mama noastră. Tot ce ai făcut era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Se uită spre Scarlat, tremurând din tot corpul. Acoperi lama cu un șervețel și o trase încet. Avea fruntea acoperită cu broboane de sudoare. Melania Lupu se interesă senină: ― Ți-e cald, Ioniță? * Forțarea grilajului îi luase zece minute. Manevra abil unelte ciudate, pile și agrafe lungi, subțiri, verifica rezultatul pe vreo trei chei asemănătoare și o lua de la capăt fără să-și piardă răbdarea, cu aceeași mână sigură. Lucra extrem de concentrat, figura mobilă își pierduse expresia de imbecilitate, privirea rătăcită
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
respirând greu. Gâtul lung și subțire ieșea caraghios din gulerul de vidră. Inginerul îi căută privirea în oglinda retrovizoare. ― Conduceți admirabil. Felicitări! Șerbănică Miga încercă să-i intre în grații: ― A fost campion pe vremuri. Nici Nababul nu era mai abil. ― Interesant, observă de circumstanță Raul Ionescu. Aveți mașină? Profesorul clătină capul. Tot Șerbănică explică: ― Nu. De unde să scoți așa, șaptezeci-optzeci de mii? Ioniță Dragu viră brusc. Se simțea din ce în ce mai stăpân pe volan. " O mașinuță bună... Motor excelent... Ce-ar fi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
multă plăcere. Vă așteptăm negreșit. Draga Valerica! Va fi încîntată că vă ocupați de ea. ― Bate câmpii cretina, mormăi cu spatele întors Grigore Popa și intră în mașină. Matei se lăsă greu pe canapea. Comentă printre dinți: ― Nu prea ești abil, papa! Melania Lupu îi arătă din ochi șoferul și sculptorul tăcu. Getaxul demară. Bătrâna se întoarse cu cel mai fermecător surâs spre Cristescu și Azimioară, rămași pe trotuar, și flutură în dreptul buzelor grațios degetele înmănușate. ― Ce oameni încîntători! Continuă să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
al unui electorat care, orbit față de interesele superioare ale patriei de o pervertire stranie și funestă, dăduse peste cap viața politică națională într-un chip nemaivăzut până atunci, împingând-o către o fundătură tenebroasă a cărei ieșire nici cel mai abil nu reușea s-o vadă. Pe de altă parte, trebuia să se cântărească și să se măsoare cu grijă fiecare cuvânt care se scria, să se țină seama de susceptibilități, să se facă doi pași înainte și unul înapoi, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
formă de a ocoli obstacolul neașteptat, afară de cazul în care s-ar fi ordonat să se supună interogatoriului toată lumea aceea, lucru care, după cum bine se știe, nu este văzut cu ochi buni în statele democratice și de drept suficient de abile ca să atingă aceleași scopuri fără a trebui să recurgă la mijloace atât de primare, atât de medievale. Tocmai în această situație complicată și-a dovedit ministrul de interne anvergura sa politică și neobișnuita sa flexibilitate tactică și strategică, cine știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
aceasta de vreo autoritate. Iar când, pe tonul cuiva care nu dă prea multă importanță chestiunii, punea a doua întrebare, Scuzați-mi această curiozitate a mea, nu cumva ați votat în alb, răspunsul pe care-l auzea restrângea în mod abil contextul chestiunii la o simplă chestiune academică, Nu, domnule, n-am votat în alb, dar dacă aș fi făcut-o, m-aș afla tot atât în cadrul legii cât dacă aș fi votat cu oricare dintre listele prezentate sau dacă aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
capsulă nesonorizată, iar când agentul, cu o ingenuitate dezarmantă, scria întrebarea pe o hârtie, neobrăzații spuneau ori că-și spărseseră ochelarii, ori că nu înțelegeau scrisul, ori că, pur și simplu, nu știau să citească. Erau alți agenți, totuși, mai abili, care luaseră ideea infiltrării în serios, cu semnificația ei exactă, erau văzuți prin baruri, plăteau băuturi, împrumutau bani celor care jucau poker fără să aibă fonduri, se duceau mult la manifestări sportive, în special la fotbal și la baschet, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Vreau să îmi amintesc tot. Și, dacă asta e prea mult, atunci măcar o parte. Nu, mai mult decât o parte. Aproape tot. Aproape tot, cu spații albe pentru părțile lipsă. Taciturnul, dar amabilul Stanley Chowder, experimentat tunzător de iarbă, abil jucător de pocher și un derviș al ping-pongului, pasionat de filme americane vechi, veteran al Războiului din Coreea, părinte al unei fiice în vârstă de treizeci și doi de ani cu improbabilul nume de Honey - învățătoare la o școală publică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]