6,323 matches
-
să facă nimic, doar să se desfete În trândăvia lor!... Și lumea Întreagă, spectatoare a acestei bătălii, a văzut cum tocmai cei mai vajnici apărători ai acestui sistem au Început să Îl proscrie, să Îl declare subversiv, periculos, stânjenitor și absurd, de Îndată ce s-au văzut metamorfozați din cei care muncesc În cei care trândăvesc. Iată deci cum, din acel moment, societatea Începu să se realcătuiască, să redevină a baronilor, a conților, a panglicilor, iar penele de cocoș fură Însărcinate să-i
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Împrejurărilor. În această privință, celor lipsiți de imaginație le recomandăm să consulte Scrisorile lui Montesquieu. Acest ilustru scriitor a dovedit o rară suplețe și un mare talent În felul În care Își Încheia cel mai neînsemnat mesaj, având oroare de absurda monografie a acelui „am onoarea să fiu...”. Din moment ce reprezentanții vieții elegante Întrupează aristocrația naturală a unei țări, ei Își datorează reciproc considerația unei totale egalități. Cum talentul, banii și puterea dau aceleași drepturi, persoana În aparență slabă și neputincioasă la adresa
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tradițională și banală, și să răstoarne ierarhia meritelor ș...ț. El are pretenția să acorde cea mai mare importanță lucrurilor care o au pe cea mai puțină. El ajunge să le impună celorlalți această perspectivă asupra lumii, În mod voit absurdă ș...ț. Dintr-un ansamblu de practici neînsemnate și inutile, el face o artă care poartă pecetea sa personală, care seduce și care place ca o lucrare a spiritului. El transmite celor mai mărunte semne ale costumului, ale ținutei și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al societ...ții civile (că În Polonia), și printre cele mai solidare categorii profesionale - cum sînt docherii sau minerii, se observ... În cursul deceniului șapte o intens... combativitate. Pe de o parte, acesti muncitori sînt primii care protesteaz... Împotriva creșterilor absurde ale prețurilor și, prin acest fapt, se impun că unul din pivoții contest...rîi populare; pe de alt... parte, prin voința lor de a reuși s... creeze organe de reprezentare și de gestionare autonome, ei calc... pe urmele revendic...rilor
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Atunci când se îndepărtează de această lume, economia financiară provoacă crize, inflație și dezechilibru. Echilibrul economic, deci, și implicit și cel social și politic, nu poate fi gândit în afara corelației dintre cele două economii. Ideea creației averii din nimic este una absurdă 737. Există limite ale creației monetare, deși aceasta este legată de cantitatea de metal prețios 738. Asupra folosirii banilor ca motor al creșterii economice s-a exprimat în nenumărate rânduri Ludwig von Mises. Ne vom folosi în analiză mai ales
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cât le trebuie acestora. Este motivul pentru care Ceaușescu se lăuda cu rate înalte ale acumulării în timp ce populația, în cea mai mare parte a sa, suferea de foame. În lipsa semnalelor prețurilor, cantitățile de mărfuri puse pe piață căpătau forme ale absurdului. Multe conserve de pește se găseau în magazine și niciodată carne de vită sau pui. În același timp, culoarea la costum era predominant gri, pentru că așa "era bine" în mintea birocraților planificatori ai socialismului. Pentru cine se produce? Iată, cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și mai mult un sistem ce părea să nu răspundă niciodată la impulsuri. De aici mirarea perpetuă a celor care luau decizii dar și a celor care trebuiau să le ducă la îndeplinire. Socialismul părea, din această cauză, o lume absurdă, imposibil de condus. Probabil că și din această cauză birocrații erau urâți, satirizați și prost plătiți. Ei erau invitați să coboare în realitate, să meargă pe teren, ca și cum sintezele și deciziile economice se pot lua individual, pe spețe, pe ore
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
existență", mi se pare deocamdată că ea a fost mai mult afiramtă decât dovedită. Ea se întânlește dar ca excepție; aspectul general al vieții nu e starea de restriște,starea de foamete, ci mai degrabă bogăția, belșugul sau chiar risipa absurdă acolo unde se duc lupte, lupta e pentru putere ... Să nu-l confundăm pe Malthus cu natura. Admițând însă că această luptă există, și-n-tradevăr poate fi întâlnltă ea sfârșește, din păcate, invers de cum o dorește școala lui Darwin, de cum ar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
strategia trebuie „citită” pornind de la regularitățile comportamentului observat; acestea sunt obiectul ipotezelor de la care pornim; strategia comportă un aspect ofensiv (mărirea capacității de acțiune) și altul defensiv (conservarea spațiului de manevră); proiectele actorilor sunt rareori clare și coerente, dar niciodată, absurde; fiecare comportament este activ. B) Parametrii specifici capacității de acțiune a resurselor umane, care se bazează pe cinci postulate: organizația este un proces de construcție și nu un răspuns; actorul este relativ liber; există o diferență între obiectivele organizației și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ci În raport cu ceva care, pentru un motiv sau altul, Îl exclude și Îl neagă. Realitatea sa este inseparabilă de această mișcare care Îl respinge, Îl aruncă În afară, oricare ar fi domeniul său, pentru a-l plasa În zona iluziilor, absurdului, minciunii (J.-P. Vernant, 1974b, p. 355). Astfel, mitul a acumulat trăsături semantice valorizate negativ și a ajuns să desemneze un mod de a concepe universul opus reflecției raționale, străin de jocul argumentelor și de proba faptelor, atașat reprezentărilor tradiționale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu pe suporturi scrise; c) discursuri care au ca scop persuasiunea, prin emoționare, și nu prin jocul dialectic al argumentelor; d) discursuri al căror conținuturi trimit la realități greu de verificat empiric și greu de acceptat rațional - lumi fictive, șocante, absurde; e) discursuri al căror sens adevărat nu este evident și care cer, pentru a fi acceptate, o tehnică de interpretare specială - deoarece adevărul lor nu se află În text, asemenea adevărului demonstrației, evident prin jocul argumentelor, este necesară o hermeneutică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cer, pentru a fi acceptate, o tehnică de interpretare specială - deoarece adevărul lor nu se află În text, asemenea adevărului demonstrației, evident prin jocul argumentelor, este necesară o hermeneutică, o artă a traducerii, capabilă să dezvăluie rațiunea ascunsă de povestirea absurdă (Fr. Châtelet, 1962, p. 41; M. Detienne, 1999, p. 163; P. Frutiger, 1930, pp. 33-37; Ch. Kerényi, 1957, p. 20; B. Lincoln, 1999, pp. 33-42; J.-P. Vernant, 1974a, pp. 213-214). Respins de către logos, mitul nu mai este considerat capabil
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
linguistique que la poétique trouve șes sources et șes fondements.345 1. 2. 2. Linguistique et fonctionnement du texte lyrique Dans une perspective linguistique, le discours poétique est langage en fonctionnement, dont l'emploi n'est pas gratuit, fortuit ou absurde, mais qui a des visées spécifiques et s'adresse à un public bien précis. La démarche des linguistes, vue par des théoriciens de la littérature comme une profanation de l'écriture poétique 346, a été donc de déceler leș éléments immanents
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
repose [...] sur une production intentionnellement fondée sur le hasard "414 et qu'elle " parle au désert, dans le désert plus volontiers qu'à nous-mêmes "415. La signification du discours poétique est niée, puisqu'il est proclamé le fruit de l'absurde, du hasard, du manque de logique. Leș adeptes de cette théorie soutiennent que le texte poétique n'admet aucune interprétation et ne vise aucun récepteur : Le silence est la source abyssale inaccessible de l'inspiration, mais le silence poétique est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ignoranța, prostia, lașitatea, aroganța, necinstea, avariția, cameleonismul. Rareori, apar și unele tente satirice, abia sugerate, criticând moravuri sau servicii sociale defectuoase. Datorită culegerii Voiaj de nuntă (1975), autorul a fost considerat un discipol al lui Tudor Arghezi pe linia umorului absurd, dar inventivitatea sa, atât în planul fabulației, cât și în cel stilistic, este redusă. Mult mai evidente sunt influențele umoriștilor consacrați - Gh. Brăescu, I. A. Bassarabescu, D. D. Pătrășcanu -, deosebindu-se, poate, de aceștia prin lipsa totală de resentimente și
DIMITRIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
VR, 1968, 10; Valeriu Cristea, „Robert Calul”, AFT, 1968, 29; Dimisianu, Prozatori, 164-167; Mircea Iorgulescu, Fără senzațional, RL, 1979, 15; Cornel Ungureanu, „Linda Belinda”, O, 1979, 17; Mihai Ungheanu, „Linda Belinda”, ST, 1979, 6; Rodica Florea, Statornicie în formula prozei absurde, VR, 1979, 8-9; Iorgulescu, Critică, 114-119; Moraru, Semnele, 159-163; Raicu, Fragmente, 387-392; Condurache, Portret, 34-36; Dana Dumitriu, „Îngerul contabil”, RL, 1986, 11; George Pruteanu, „Îngerul contabil”, CL, 1986, 2; Cosma, Romanul, I, 213-214; Ulici, Lit. rom., I, 395; Dicț. scriit
DINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286788_a_288117]
-
lui D. sunt încercări de a destructura o realitate socială ce părea solidă și motivată, pentru a arăta lipsa de noimă a acesteia. Concomitent, se operează demontarea și ridiculizarea mecanismelor narative consacrate, discursul aparent logic fiind subminat prin combinații aleatorii, absurde sau insolite, prin trucuri verbale, conform programului de frondă socială și estetică al avangardei interbelice. SCRIERI: Steaua inimii, București, 1939; Umbra unei melancolii, București, 1946; Alfabetul sângelui, București, 1946; Jocuri în filigran, București, 1947; Personagii secrete în trecutul imediat, București
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
Alsacia romană, după plecarea legiunilor și instalarea germanilor pe malul drept al Rinului, dar istoricul român consideră că, în același fel, retragerea populației rurale în pădurile și munții Daciei, după 275, în fața ocupației barbarilor este plauzibilă și nu mai pare absurdă. Brătianu subliniază un aspect interesant, anume faptul că, în Dacia, romanizarea nu reprezintă cu necesitate un fapt de natură etnică, deoarece coloniștii erau aduși din toate regiunile Imperiului, alcătuind un adevărat mozaic de rase și naționalități. Însă ceea ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
primele colaborări la revistele românești „Exil”, a lui Ștefan Baciu, și „Înșir’te mărgărite”, editată de I. G. Dumitriu - ambele în Brazilia -, „Ethos” și „Limite” (Paris), „Revista scriitorilor români” și „Apoziția” (München), „Destin” (Madrid), „Mele” (Honolulu) ș.a. Autor de proză absurdă, C. utilizează cu originalitate tehnica și procedeele suprarealiste. Apropierea de Urmuz, impus în literatura română cu câțiva ani mai înainte, este evidentă, dar inventivitatea verbală, asociațiile surprinzătoare, verva și umorul fac din C. un scriitor original, cu identitate proprie. El
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
tiparul romanului picaresc, Apunake și alte fenomene este de un picaresc aparte, în care, mai importante decât întâmplările - puține - sunt situațiile bizare în care sunt puși eroii. Totul este firesc până la punctul în care lucrurile o iau razna, căpătând dimensiuni absurde. Atmosfera de ceremonial a căsătoriei devine brusc aberantă, apoi macabră: pe trotuarul „pavat cu cozoroace de șepci numărul 56”, mulțimea mânca „felii de capete de mort cu unt”. Un întreg arsenal de ciudățenii se succedă până când, în „ceasul nunții”, „toate
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
din nou ursul, și astfel se închidea cercul, cu toate foloasele și neajunsurile lui.” Horia Stamatu, care a descoperit în scrisul lui C. pe moldoveanul „care calcă pe urmele lui Creangă”, a observat și că autorul lui Apunake „depășește literatura absurdului [...] nu printr-un realism demonstrativ, ci printr-o realitate profundă, afectivă, la care ne duce capacitatea lui de ordonare armonică a limbajului”. SCRIERI: Apunake și alte fenomene, București, 1934; ed. 2, București, 1946; ed. îngr. și pref. Mircea Popa, Oradea
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
Mihai Niculescu, Amintirea lui Grigore Cugler (Apunake), „Revista scriitorilor români” (München), 1983, 20; Monica Lovinescu, Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu, Grigore Cugler, București, 1992, 173-179; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 376-392; Z. Ornea, Din proza absurdă românească. „Apunake și alte fenomene”, RL, 1997, 37; Mircea Anghelescu, Un urmuzian disident: Grigore Cugler, RL, 1998, 28; Geo Șerban, Un diplomat printre literați, MS, 1998, 1-2; Aurelia Dumitrașcu, Un român regăsit, MS, 1998, 1-2; Barbu Brezianu, Prea uitatul nostru
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
și e recomandabil ca, înainte de a porni la lectură, cititorul să pătrundă acest punct de vedere nou adus în studiul istoriei literaturii române [...]. Ca tot ce este nou și profund original, opera aceasta întâmpină puternice opoziții, care de care mai absurde și mai neîndreptățite. Și Maiorescu a avut adversari fanatici și n-ar trebui să se omită faptul că de aceștia azi nu se mai pomenește decât numai în raport cu șeful Junimii.” C.i. publică poezie de G. Topîrceanu, A. G. Delafântânele, C.
CURIER IESEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286591_a_287920]
-
o miză de un interes deosebit. Trecerea de la economia planificată de tip centralizat la o economie de piață liberă ar părea că pune în discuție utilitatea obiectivelor ca elemente de ghidare a acțiunii. Planul de stat a însemnat o „țesătură” absurdă de obiective, prin care s-au pus în discuție chiar mecanismele de funcționare ale unei economii moderne, iar rezultatul a fost colapsul întregului sistem. Pe de altă parte, noua economie de piață înseamnă sau a însemnat în ultimul deceniu, un
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
etice creează mari dificultăți, începând chiar cu elementele de definire. Nu există o bază internațională acceptată pentru cuantificarea unor astfel de performanțe, ceea ce face ca disputele pe marginea lor să dobândească rapid conotații politice, iar relativizarea subiectului să atingă cote absurde. O abordare mai pragmatică o oferă anumite fonduri de investiții zise „responsabile social”. Ele exclud din portofoliul lor firmele care marchează poziții defavorabile din punct de vedere social sau etic, fără a se putea preciza însă obiectiv care este „pragul
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]