11,260 matches
-
real de cereale transformate în făină. Această concluzie are o deosebită însemnătate, căci ea ne obligă să acceptăm ideea dezvoltării târgurilor și orașelor într-un ritm rapid și creșterea numerică a acelei populații orășenești care era ruptă de agricultură. Descoperirea aburului și aplicarea lui pe o scară din ce în ce mai largă în industrie a atras după sine importante schimbări în domeniul tehnic, dat fiindcă această uriașă forță motrice a putut fi valorificată numai după adaptarea mașinii-unelte noii situații. Acest fenomen s-a petrecut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a crescut nu numai productivitatea morii, ci și numărul lucrătorilor utilizați, devenind absolut necesară, totodată, folosirea unor oameni calificați, a unor mecanici. În Moldova, o țară unde agricultura avea în ansamblul economiei o însemnătate covârșitoare, introducerea morii acționată prin forța aburilor, în condițiile creșterii producției de mărfuri, s-a produs înaintea introducerii mașinilor în celelalte ramuri economice. Inițiativa a aparținut străinilor, mai precis capitaliștilor francezi, după care au urmat încercări, unele reușite, de înființare a unor mori cu vapori de către autohtoni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de numeroase, iar presiunea categoriilor sociale interesate în înlăturarea îngrădirilor feudale atât de mare, încât guvernul a fost nevoit să renunțe la una din practicile feudale dăunătoare economiei: dreptul de monopol asupra morăritului mecanic în târgurile libere. Prima moară cu aburi în Moldova a fost înființată la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii de făină prin folosirea forței aburului pe timp de 25
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
libere. Prima moară cu aburi în Moldova a fost înființată la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii de făină prin folosirea forței aburului pe timp de 25 de ani. Dreptul său de monopol se extindea asupra localităților unde el ar fi fondat astfel de mori, cu excepția localităților proprietate particulară. El a luat cu bezmăn de la mănăstirea Trei Ierarhi un loc în Păcurari, după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi fondat astfel de mori, cu excepția localităților proprietate particulară. El a luat cu bezmăn de la mănăstirea Trei Ierarhi un loc în Păcurari, după care s-a reîntors la Paris, unde a constituit o societate pe acțiuni, numită „Societatea morilor de aburi din Moldova”. Societatea a trimis la Iași utilajul tehnic al morii, a înființat acea moară, care a fost administrată de gerantul societății, Gueldry. Din nefericire nu posedăm știri documentare relative la condițiile în care se desfășura procesul de producție (înzestrarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care nu le cunoaștem. În aceste condiții ea și-a continuat activitatea până în 1861, când a încetat de a mai funcționa. La 15/13 septembrie 1863, consulul Franței, Tissot, anunța judecătoria din Iași că societatea din Paris a morilor cu aburi din Moldova s-a dizolvat și că a trimis pe Leon Boutet în Iași, în vederea lichidării, a vinderii morii. Acesta din urmă l-a însărcinat cu misiunea vânzării pe Mihail Cerchez. După achitarea impozitului financiar de 8 977 lei al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Mendel Pozner și Iacob Caufman cu 5.500 galbeni. Momentul este semnificativ: în el surprindem transformarea capitalului comercial în capital industrial. Acei bancheri moldoveni, reprezentanți tipici ai capitalului comercial și cămătăresc în Moldova, devin proprietarii celei mai mari mori cu aburi din țară. La 14 mai 1853, domnitorul Grigore Ghica i-a acordat lui Panaite Frangopolo un privilegiu exclusiv în vederea înființării unei „mori mehanice” în Galați. Odată cu acel hrisov, Frangopolo a obținut și monopolul măcinării făinii prin mijloace mecanice în Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Statistica din 1860-62 indică pentru Moldova un număr de 117 velnițe, dintre care 93 de velnițe cu „motorii” cu vapor, 5 cu apă și 31 cu cuptoare. Informațiile sunt inexacte, căci adunând velnițele puse în mișcare prin forța apei, a aburului și velnițele cu cuptoare, obținem o cifră mai mare decât totalul de 117, menționat în statistică. De altfel, este inadmisibil ca în Moldova în acea epocă să fi existat doar 117 velnițe dintre care majoritatea velnițe-mașini. Este foarte probabil ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este mult superioară. Deasemenea, velnița nu poate fi socotită, evident, o manufactură, deoarece prelucrarea materiei prime (cartofi, cereale) în scopul obținerii produsului finit (rachiu, spirt) nu se efectuează manual, printr-o unealtă meșteșugărească, ci printr-un mecanism în care forța aburului joacă un rol important. Mașinile de velniță se construiau într-un foarte mic număr în țară de către unii ingineri și arhitecți originari din statele austriece, ca de pildă Kureck, Peitaven etc. De obicei ele erau importate din Austria sau Prusia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bere. N. Suțu semnala existența, în 1842, la Galați, alături de alte întreprinderi industriale, a unei fabrici de bere. Ea a fost întemeiată în acel an de către Marcu Schein. Ploll, urmașul acestuia din urmă, „a introdus aparate noi, mișcate cu forța aburului”. Când anume a introdus Ploll acele aparate noi - nu știm. În statistica din 1860-1862 nu este menționată la Galați nici o fabrică de bere care utiliza forța aburului. Este foarte probabil că inițial acea fabrică să fi fost un atelier care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Schein. Ploll, urmașul acestuia din urmă, „a introdus aparate noi, mișcate cu forța aburului”. Când anume a introdus Ploll acele aparate noi - nu știm. În statistica din 1860-1862 nu este menționată la Galați nici o fabrică de bere care utiliza forța aburului. Este foarte probabil că inițial acea fabrică să fi fost un atelier care s-a dezvoltat și transformat ulterior într-o instalație mecanică. La 6 iunie 1846, Ion Giovek a obținut un privilegiu pentru înființarea unei fabrici de bere „obișnuită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Neamț este grăitoare. Ea ne permite să tragem concluzia că cele două berării de la Florești-Stîngacii au fost încercări neizbutite în cele din urmă. În statistica din 1860-62 sunt înscrise însă patru berării și 14 lucrători, toate folosind ca forță motrice aburul. În aceeași statistică mai este trecută o instalație mecanică de producere a berii la Bacău, având patru lucrători și folosind deasemenea forța aburului. Informațiile documentare de care dispunem nu ne îngăduie să stabilim cu precizie numărul fabricilor de bere, nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În statistica din 1860-62 sunt înscrise însă patru berării și 14 lucrători, toate folosind ca forță motrice aburul. În aceeași statistică mai este trecută o instalație mecanică de producere a berii la Bacău, având patru lucrători și folosind deasemenea forța aburului. Informațiile documentare de care dispunem nu ne îngăduie să stabilim cu precizie numărul fabricilor de bere, nu ne oferă suficiente temeiuri pentru a putea face distincția cuvenită între atelierele de producerea berii și fabrici. Totuși, din această succintă expunere, rezultă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
această succintă expunere, rezultă limpede că și în domeniul producției de bere se constată utilizarea mașinilor. Fabricile de bere erau însă foarte mici, „un fel” de instalații mecanice, cu câțiva lucrători salariați. Cu excepția a cinci dintre ele, care utilizau forța aburului, celelalte erau cu „hornuri și cuptoare”, prelucrând orz, hamei, porumb și secară. De altfel, consumul berii în acea epocă în Moldova era mic. Berea continua să rămână o băutură a populației germanice din țară și a unei foarte restrânse pături
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
său, mașină pe care a „pus-o în lucrare cu putere de cai, precum umbla acea veche de lemn”. Și-a dat însă seama că acea mașină nu putea da randamentul dorit de el, dacă nu era acționată prin forța aburului. De aceea, el a cerut Consiliului Administrativ permisiunea de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
seama că acea mașină nu putea da randamentul dorit de el, dacă nu era acționată prin forța aburului. De aceea, el a cerut Consiliului Administrativ permisiunea de a aduce „o mașină de vapori de putere de opt cai”, iar „prisosul” aburului să-l utilizeze pentru punerea în funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința pităriei publice cu care m-am însărcinat”. Cererea i-a fost aprobată. În mai 1860
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcțiune a două pietre de măcinat cereale, pietre „ce să află pe lîngă fabrică ca obiect secundar pentru trebuința pităriei publice cu care m-am însărcinat”. Cererea i-a fost aprobată. În mai 1860, fabrica lui Niciman funcționa utilizând forța aburului. Funcționa de asemenea și moara Gueldry care, cu sprijinul lui V. Place, a reușit în cele din urmă să-l oblige pe Niciman să-i respecte dreptul său exclusiv de măcinare a grâului prin mijloace mecanice. Niciman a fost nevoit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instalație rudimentară, din lemn, de producere a arpacașului, care a funcționat în această stare până în 1860. În acel an, ea a fost transformată într-o fabrică, prin utilizarea în procesul de producție a unei mașini „de fier” și a forței aburului. Fabrica lui Niciman trebuie să fi fost foarte mică, de vreme ce forța motrică de zece cai putere acționa și instalația de producere a arpacașului și moara. Producția era desfăcută pe piața internă, mai ales pentru „clasele nevoieșe”, dar merită să fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mâncării” și o cărămidărie cu două cuptoare, încălcând în felul acesta drepturile posesorului moșiei Țiglina, proprietate a Mitropoliei Moldovei, pe care era instalată fabrica. Întreprinderea lui Goldner sau mașina de „carne murată”, cum o numeau moldovenii, era acționată prin forța aburului, iar drept combustibil era folosit cărbunele, adus din Turcia și din alte părți. În 1853, clădirile fabricii erau de lemn. În același an, lucrau acolo și 20 măcelari englezi, „restul” lucrătorilor fiind localnici. În 1860-1862 la fabrică munceau 40 de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Galați. Din nefericire, informațiile documentare relative la instalația mecanică a lui Krodop nu ne oferă și alte știri. Din expunerea privitoare la începuturile industriei mecanice din domeniul alimentar, reiese că în perioada 1848-1864 au funcționat în Moldova 17 mori cu aburi, instalații mecanice de producere a spirtului, a berii (din care cinci utilizau forța aburului), o instalație mecanică de producerea oțetului, o mică fabrică de pâine, una de arpacaș, două de conserve. Lucrătorii erau salariați, nu însă „proletari”, căci la cele mai multe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oferă și alte știri. Din expunerea privitoare la începuturile industriei mecanice din domeniul alimentar, reiese că în perioada 1848-1864 au funcționat în Moldova 17 mori cu aburi, instalații mecanice de producere a spirtului, a berii (din care cinci utilizau forța aburului), o instalație mecanică de producerea oțetului, o mică fabrică de pâine, una de arpacaș, două de conserve. Lucrătorii erau salariați, nu însă „proletari”, căci la cele mai multe dintre întreprinderile amintite mai sus ei se angajau vremelnic și nu erau rupți de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de pâine, una de arpacaș, două de conserve. Lucrătorii erau salariați, nu însă „proletari”, căci la cele mai multe dintre întreprinderile amintite mai sus ei se angajau vremelnic și nu erau rupți de agricultură. Marea majoritate a acestor instalații mecanice folosea forța aburului. Ele însă erau întreprinderi mici, specifice epocii de pionerat în domeniul industriei de fabrică. Din acest paragraf mai rezultă că în ramura industriei alimentare predominau morile acționate prin forța apei, a vântului și prin forța animală, ceea ce dovedește înapoierea economică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că M. Kogălniceanu nu putea lăsa în inactivitate o mare parte a mașinilor din cauza insuficienței forței motrice. La 5 noiembrie 1856, el anunța Departamentul din lăuntru că a comandat prin inginerul Donici de la Paris și Viena piesele unei mașini cu abur. Mașinile au fost cumpărate de la casa Goetse din Kemnitz (cele mai multe dintre mașini) și de la G. Iosefi din Bilitz (Moravia). Prețul lor de cost a fost foarte mult sporit prin cheltuielile de transport și taxele vamale. De pildă, prețul transportului Mill-jeniurilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
s-a dezvoltat într-o astfel de măsură, încât ea era estimată la 1874 - la 42.650 galbeni, ceea ce înseamnă o dublare a valorii ei inițiale de 21.635 galbeni. După 1855, fabrica a fost înzestrată cu forța motrice a aburului, cu o roată hidraulică făcută parte la Viena, parte la Paris, au fost mărite filatura și țesătoria, care constituiau în corpul fabricii „o fabricațiune deosebită” etc. Fabrica a fost mărită prin cumpărarea în 1856 a utilajelor fabricii de postav a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe săptămână. În 1861 a luat naștere o nouă fabrică de stearină care era cea mai mare întreprindere industrială din Moldova. Ea a fost înființată de către societatea franceză „Foulcquier, Blanc et comp.”, sub direcția lui Foulcquier. Fabrica utiliza ca forță motrice aburul, folosind 102 lucrători dintre care 42 erau femei și producând lumânări în valoare de 2.740.000 lei anual. Este foarte probabil că pe lângă aceste fabrici să fi funcționat și altele. Această ipoteză se bazează pe unele mențiuni documentare foarte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]