4,105 matches
-
să spun că el este forța cea mai puternică care a luptat pentru unitatea spirituală, mai precis legătura cu moldovenii de dincolo de Prut. A fost gazdă pentru sesiuni științifice, practici de vară la Agigea și Potoci, comisii de doctorat, conferințe. Academicianul Ion Dediu a fost invitat să predea cursuri la masterat în facultatea noastră. Cred că el a văzut cel mai bine legătura matricială a românilor de aici și de dincolo de granița estică. Numele lui Gheorghe Mustață va rămâne înscris cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
25 de lucrări din domeniul special al istoriei biologiei ,aducând în lumina prezentului și înțelegerii activitatea esențială pentru progres și știință a unor mari biologi români, trecuți în neființă, precum talentatul profesor Constantin Motiș (“o mare personalitate a biologiei românești”), Academicienii Mihai Băcescu și Petre Bănărescu, apoi unii profesori deosebițți ai Facultății de Biologie, Iași, precum vestitul profesor Ioan Borcea, despre care mi s-a vorbit despre personalitatea sa vulcanică de către profesorul meu de biologie, ca elev fiind, apoi profesorii Mihai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu vom face economie de cuvinte și sentimente față de cel care a fost model în formarea noastră, domnul profesor universitar dr. GHEORGHE MUSTAȚĂ. Profităm și de acest moment pentru a ne exprima recunoștința pe care o purtăm tuturor profesorilor emeriți, academicieni, doctori care ne-au fost alături în anii formării noastre inițiale și, nu de puține ori, dea lungul carierei. Le mulțumim că ne-au ajutat să aprofundăm tainele naturii și să credem în demnitatea meseriei de dascăli. Ne exprimăm și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
o practică studențească, estivală pe drumurile de munte, nu ușoare, ale Retezatului, în noua sa calitate de cadru didactic. Practica aceasta s-a bucurat de tutela a altor două nume de prestigiu a școlii ieșene, cel care este astăzi domnul academician prof. dr. Constantin TOMA și mult regretatul prof. dr. Constantin PISICĂ. Cu trecerea timpului, atât pentru sărbătorit cât și pentru mine, aceste escapade pe vârfurile înzăpezite ale Retezatului, cu drumurile dificile, printre morene și lacuri glaciare, a devenit punct de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
meu respect și mare prețuire pentru strădania de a sărbători în sala Senatului Universității de la Iași, cu onoruri academice, doi iluștrii formatori de școală, simboluri ale oceanografiei romanești, pe ambii în aceeași zi, la 15 februarie 1997. Cele două personalități, academicianul prof.dr.doc.Mihai BĂCESCU și profesorul emerit dr.doc. Sergiu CĂRĂUȘU, au fost buni prieteni, formați ambii în preajma marelui profesor Ioan BORCEA, iar gestul simbolic al evenimentului din 1997, al cărui artizan a fost Secretarul științific al Senatului, rămâne o pagină de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
calitățile profund umane, empatice, pentru delicatețea sufletească și generozitatea cu care a știut să însuflețească generații de biologi. La ceas aniversar, vă doresc mulți ani fericiți, sănătate și putere de muncă. AMINTIRI DUPĂ 30 DE ANI Despre profesorul, universitarul și academicianul doctor Gheorghe Mustață se știe. Despre Omul Gheorghe Mustață vreau să spun câteva cuvinte. Mi-a fost profesor la facultatea de Biologie și coordonator al lucrării de gradul I cu mulți ani în urmă. Era pe atunci șef de lucrări
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
că atitudinea de respingere față de insecte provenea și din necunoașterea lor în detaliu, fapt ce m-a încurajat ca mai târziu, să continui cercetările privind biodegradarea bunurilor de patrimoniu prin înscrierea la doctorat, sub coordonarea domnului Profesor Universitar Doctor și Academician Gheorghe Mustață. Astfel, după încheierea studiilor de masterat, în toamna anului 2007, am început cercetările în vederea realizării tezei de doctorat cu titlul ” Aspecte privind conservarea unor biserici din lemn din județul Suceava, împotriva atacului insectelor dăunătoare”. Inițial, am manifestat o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
diplomatului care-și deapănă amintirile. Primele două episoade rememorează situații provenite din influențe de vârstă capabile să provoace rezultate penibile. În ultima săptămână a lunii mai 1967 a sosit în vizită oficială în țara noastră, însoțit de soția sa, biologul academician profesor Nicolau, invitat nu ca om de știință, ci în calitatea sa de vice-președinte al Marii Adunări Naționale, așa cum se numea atunci Parlamentul României. Vizita, o premieră semnificativă pe plan politic, în acel timp de ostilitate fățișă din partea Blocului Comunist
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
plănuit, în așa fel încât să satisfacă așteptările unei personalități de rang înalt, despre care, mai ales privind calitățile sale umane, am învățat doar pe parcursul zilelor petrecute împreună. Nu mai vorbesc de surpriza pe care mi-a rezervat-o soția academicianului, Raya Nicolau, care, după ce s-a convins că poate avea încredere în mine, m-a rugat să intermediez o întâlnire cu rude de-ale sale care trăiau la Givatayim. Doamna Nicolau, așa cum prevedeau consemnele de conduită în România, nu putea
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
hotel și, plimbându-ne pe Aleea Gorki, mi-a povestit cum a căzut în plasa întinsă de KGB fratele lui, care va deveni cunoscut și admirat în lumea occidentală ca erou al luptei pentru drepturi cetățenești. Am mers acasă la academicianul Alexander Lerner, unde ne mai așteptau profesorul Maiman, un matematician de renume, și Ida Nudel care tocmai se întorsese, în urma unor presiuni internaționale, dintr-o lungă perioadă de exil petrecută undeva într-un sat din stepa siberiană. De fapt, eu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
floare ce-și trage seva taman dintr’un ostil vas de laborator... Dar mai ales pentru promisiunea de a vă deveni oaspete radiofonic. Știți de ce? Pentru că un om care a săpat 5 fântâni, care Înainte de a fi ministru dar deja academician, a aruncat la coș aparenta Înjosire călcând pas cu pas Prutul, palpându-l precum pe bolnav medicul, nu poate decât să iubească Natura și să-și dorească adunați lângă el pe toți care simt la fel chiar dacă nu simt Încă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
culturale, se hodinesc sub brazdele Tătărașilor și cât de puține știm despre ființa acestui loc sfânt, pe care Ionel Teodoreanu îl considera "mausoleu al poeziei și idealismului mormintele atâtor eroi ai culturii!" La o repede ochire, am numărat 49 de academicieni repausați aici cu câți vor mai fi fiind, se poate constitui un adevărat cvorum, întrunit în veșnică sesiune academică mută... Cele 434 pagini ale cărții adună o cantitate enormă de informații (te întrebi cum și de unde au putut fi culese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
unde vrem, dacă nu prin țară? Druță: Care țară? Cum care țară? România. Măi, Morărașule, dacă tu crezi că eu voi pleca în Europa cu pălăria lui Mircea Radu Iacoban, greșești amarnic." Am adăugat niște virgule în textul interviului, fiindcă academicianul român Ion Druță nu prea le are cu gramatica (prozele sale sunt cronic populate cu dezacorduri și alte asemenea probe de neîndemânare lingvistică). Dar, să revenim la pălărie. Evident, e-o figură de stil până la această vârstă, nu m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu dezacorduri și alte asemenea probe de neîndemânare lingvistică). Dar, să revenim la pălărie. Evident, e-o figură de stil până la această vârstă, nu m-am învrednicit să port pălărie. Dac-o iau ca metaforă, trebuie să observ că onorabilul academician nu s-a sfiit să-mi accepte pălăria atunci când, în ani grei, i-am jucat două piese în aceeași stagiune la Teatrul Național din Iași. Mai mult: când domnia sa a împlinit 60 de ani (1988) am dus Naționalul ieșean la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și era fiul liderului Partidului Național-Liberal D.A. Sturdza, prim ministru și președinte al Academiei. Cel care-l trădase pe Cuza. Colonelul era căsătorit cu fiica lui P.P. Carp, președintele conservatorilor. Celălalt personaj, Crăinicianu, și el colonel, era fiul unui general academician căsătorit cu fiica mareșalului Prezan. Lume bună! Amândoi erau filo-germani și, logic, anti-ruși. Ambii credeau că angajarea României împotriva puterilor centrale e-o tragedia națională și s-au erijat în salvatorii patriei. Dar ce cale au ales, deși păreau a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Thomas Mann (1929), T. S. Eliot (1948), Albert Camus (1957) și nu putea fi bănuit de recurgerea la criterii extraliterare, în ultima perioadă (cu excepția Marquez) argumentele din afara operei par a acționa tot mai evident ceea ce l-a determinat pe un academician suedez să declare că " În anii '80 aveam impresia că îndeplinesc un ordin stabilit în funcție de continente, genuri, sexe..." și nu numai, am adăuga noi. Motiv pentru care încoronarea lui Pamuk a fost, în impresia generală ",gest politic". Scriitorul turc, relativ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Bădia Eugen a avut un rol esențial în prelucrarea, fișarea și inventarierea științifică a Fondului Memorial-Documentar "Simeon Florea Marian". A și devenit unul din cercetătorii și cunoscătorii autorizați ai comorilor acestuia și în special a corespondenței adăpostită în casa fostului academician. În toți anii cât am lucrat aici, până la inaugurarea muzeului în forma sa nouă, la 17 iulie 1980 pentru reorganizarea, amplificarea și modernizarea sa, autoritățile locale și centrale au oferit cea mai potrivită clădire din Suceava, localul fostei Prefecturi, ridicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
rod" din "culesul" pentru Galerie... a fost volumul Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni (2002). De data asta prefața i-o semnează un universitar, coleg de facultate, care-a învățat și el la Fălticeni, istoricul și criticul literar, academicianul Constantin Ciopraga. Apreciind că autorul aduce "orientări în întreaga arie culturală fălticeneană", care "reprezintă un tărâm spiritual privilegiat", el vede în Eugen Dimitriu "un excelent cunoscător al elementului local", dublat de "un muzeograf prin vocație" și cartea sa este "un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
portretizare și mijloc de sugestie". În același timp "distanțarea tactică de cei pe care îi evocă (mod de a estima esențele) alternează sistematic cu proximitatea tandră, sfârșind în idealitate și iubire". În concluzie, consideră fostul elev de la Fălticeni și octogenarul academician ieșean: "Orașul muzelor, în totalitatea lui, e un muzeu pitoresc, seducător și atașant" sau, altfel spus, e un "film al unei lumi de mică provincie, mare însă prin disponibilitățile ei creatoare". Ca urmare, după o astfel de caracterizare, cartea poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Decizia nr. 37 din 27 aprilie 2003 a Senatului Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava și a avut următoarea componentă: Președinte: Prof. univ. dr. ing. Emanuel Diaconescu, Membru Corespondent al Academiei Române, Rector al Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava; Membri: Academician Ștefan Ștefănescu, Universitatea București; Academician Alexandru Zub, directorul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" Iași; Academician Gheorghe Platon, Universitatea "Al. I. Cuza" Iași; Prof. univ. dr. Dimitrie Vatamaniuc, Membru de onoare al Academiei Române, Directorul Centrului de Studii "Bucovina" din Rădăuți; Prof.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aprilie 2003 a Senatului Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava și a avut următoarea componentă: Președinte: Prof. univ. dr. ing. Emanuel Diaconescu, Membru Corespondent al Academiei Române, Rector al Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava; Membri: Academician Ștefan Ștefănescu, Universitatea București; Academician Alexandru Zub, directorul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" Iași; Academician Gheorghe Platon, Universitatea "Al. I. Cuza" Iași; Prof. univ. dr. Dimitrie Vatamaniuc, Membru de onoare al Academiei Române, Directorul Centrului de Studii "Bucovina" din Rădăuți; Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Prorector
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și a avut următoarea componentă: Președinte: Prof. univ. dr. ing. Emanuel Diaconescu, Membru Corespondent al Academiei Române, Rector al Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava; Membri: Academician Ștefan Ștefănescu, Universitatea București; Academician Alexandru Zub, directorul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol" Iași; Academician Gheorghe Platon, Universitatea "Al. I. Cuza" Iași; Prof. univ. dr. Dimitrie Vatamaniuc, Membru de onoare al Academiei Române, Directorul Centrului de Studii "Bucovina" din Rădăuți; Prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Prorector al Universității "Ștefan cel Mare" din Suceava; Prof. univ. dr.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fasciste, adică elita intelectuală, sub controlul sovietic, se suprimau treptat toate instituțiile statului cu caracter democratic. Academia Națională trebuia să se transforme în Instituție de Stat. Astfel, Tr. Săvulescu, însărcinat de C.I.Parhon, despărțea apele de uscat, trecutul de viitor... Academicienii vor îmbrăca zeghea și vor purta lanțuri până vor sfârși în închisori, torturați de conaționalii lor... Călăul născut din propriul popor. Ei erau „Trădătorii de neam”, așa i-au numit comuniștii. Pe lângă retragerea titlurilor, și radiați din lista Academiei, li
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Daniel Ciobotea, mitropolit al Moldovei și Bucovinei - Înalt Preasfințitul Bartolomeu Anania Valeriu, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului - Pascal Bentoiu, compozitor - Gheorghe Bulgar, profesor universitar, critic și istoric literar - Oxana Busuioceanu, filolog, cercetător științific - Ion Caramitru, actor - Mihai Cimpoi, academician, exeget și editor (Republică Moldova) - Constantin Ciopraga, profesor universitar, exeget - Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific - Eugen Doga, compozitor (Republică Moldova) - Grigore Vieru, poet
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]
-
Republică Moldova) - Constantin Ciopraga, profesor universitar, exeget - Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române - Roșa Del Conte, traducător (Italia) - Anca Costaforu, filolog, cercetător științific - Aurelia Cretia-Dumitrascu, filolog, cercetător științific - Eugen Doga, compozitor (Republică Moldova) - Grigore Vieru, poet - Ștefan Augustin Doinaș, academician, poet - Zoe Dumitrescu-Busulenga, academician, critic și istoric literar - Ion Ghetie, filolog, cercetător științific - Vasile Gorduz, artist plastic - Ion Irimescu, artist plastic - Emil Loteanu, regizor (Republică Moldova) - Ovidiu Maitec, artist plastic - George Munteanu, profesor universitar, exeget și critic - Dan Nasta, actor
DECRET nr. 3 din 12 ianuarie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126686_a_128015]