9,793 matches
-
de eutanasie involuntar] sunt relativ rare (de exemplu, când A o împușc] pe B f]r] că B s] își fi dat consimt]mântul de a fi salvat] din mâinile unui torționar sadic), s-a afirmat c] unele practici medicale acceptate (cum ar fi administrarea dozelor din ce in ce mai mari de calmante care duc la moartea pacientului sau neaprobarea opririi tratamentului care menține pacientul în viat]) pot s] conduc] la eutanasie involuntar]. iii. Eutanasia activ] și cea pasiv] Pan] acum, am definit „eutanasia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorințe și nevoi sexuale. Femeile sunt socializate în așa fel încât acestea s] îndeplineasc] dorințele și nevoile sexuale ale bărbaților pentru a-și dovedi propria valoare și a-și îndeplini îndatoririle create social. Dominația masculin] și supunerea femeilor sunt normele acceptate ale comportamentului sexual și definesc, în sens larg, rolurile respective ale sexului în general. Este eronat] sprijinirea creștinismului pe dreptul natural, deoarece dorințele și nevoile noastre sexuale sunt numai o problem] de condiționare social], iar încrederea contractualiștilor în consimt]mântul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
varietate de alte lucruri materiale și fizice (că de exemplu, s]n]tatea și îndeplinirea anumitor nevoi biologice) pe care activit]țile morale nu le asigur] de la sine. Dar mai sunt multe aspecte contestabile și controversate. În primul rând, trebuie acceptat faptul c] „exploatarea” nu este un concept autoexecutant. Conținutul unor expresii precum „folosește-l pe cel]lalt că pe un simplu instrument”, transform] în mod ilegitim însușiri constitutive ale ego-ului în marf] și „obiectualizeaz]-l pe cel]lalt” trebuie suplimentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt demne de considerație moral]. Misiunea de a dovedi acest lucru a trecut de la cei care doresc s] protejeze animalele în sarcina celor care cred c] animalele nu conteaz]. Aceștia sunt acum obligați s] își apere poziția în fața ideii general acceptate, care arăt] c] cel putin suferință gratuit] și moartea animalelor nu sunt acceptabile din punct de vedere moral. Au existat câteva încerc]ri de ap]rare a acestei poziții. În cartea s], The Case for Animal Experimentation [Pledoarie pentru experimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
competiție, dar nu este adev]rât c] ele sunt o lupt] sângeroas] în care „oricine face orice pentru a supraviețui”. Oricât de mult] competiție exist] într-o ramur], ea se bazeaz] întotdeauna pe interese comune și pe reguli de comportament acceptate reciproc. Competiția are loc nu într-o jungl], ci într-o comunitate pe care o servește și de care depinde în același timp. Lumea afacerilor înseamn], în primul rând, cooperare. Competiția este posibil] doar în cadrul limitelor stabilite de interese comune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a existenței” într-un fel de sport cu circuit închis.) Cea mai persistent] metafor] care pare s] reziste, oricâte dovezi s-ar adună împotriva ei, este cea a individualismului atomizat. Ideea c] lumea afacerilor este alc]tuit] doar din tranzacții acceptate reciproc între indivizi (f]r] amestecul guvernului) poate fi identificat] în opera lui Adam Smith și în filosofia care a dominat Anglia sfârșitului de secol al XVIII-lea. Dar cea mai mare parte a lumii afacerilor este ast]zi format
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
extrem de prudente, nu ar trebui s] ne surprind] faptul c] discuțiile legate de etică r]zboiului și descurajarea nuclear] susțin, de obicei, poziții și politici destul de diferite de practicile reale ale statelor. Analizele etice atente tind s] submineze profund teoriile acceptate legate de r]zboi, pace și securitate. Pacifismul Din perspectiv] realist], r]zboiul este justificat atunci cand servește interesului național și nejustificat atunci când este împotriva acestuia. Interesele altor state sau națiuni sunt considerate, în cea mai mare parte, irelevante, cu excepția cazului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumentul concluzioneaz] c] aceste credințe sunt adev]rate pentru acea societate, dar pot s] nu fie adev]rate într-o altă. Michel de Montaigne, eseistul secolului al XVI-lea, susține acest argument („Despre obicei și dificultatea modific]rii unei legi acceptate”, în Montaigne, 1595), dar el a fost îmbr]țișat mai ales de c]tre antropologii secolului XX, care subliniaz] importantă studierii societ]ților că întreguri organice ale c]ror p]rți sunt interdependențe funcțional (vezi capitolul 2, „Etică în societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al unor antropologi din acea perioad] era deci un r]spuns la problemele morale reale care afectau justificarea coloniz]rii și care afectau în mod mai general intervenția într-o alt] societate pentru a determina schimb]ri majore în valorile acceptate anterior sau în capacitatea oamenilor de a acționa asupra acestora. Nici o versiune simpl] a relativismului normativ nu este r]spunsul la aceste probleme, dup] cum a fost ilustrat de faptul c] o etic] a intolerantei în ceea ce privește judecată s-ar autodistruge
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le invoc] în judec]țile lor morale sunt destul de uniforme și constante. În consecinț], când o persoan] spune c] cineva a f]cut ceea ce se cuvenea într-o anumit] circumstanț], oricine cunoaște circumstanțele și împ]rt]șește aceste principii morale acceptate general va presupune c], dac] acea persoan] a f]cut ceea ce se cuvenea, ceea ce a f]cut este în concordant] cu ei; deci va crede c] știe ceea ce vorbitorul a spus c] a f]cut. Dac] atunci se dovedeste c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el impune - gest fără precedent - să se prezinte în fața înaltei adunări cu ișlicul pe cap, motivând că se afla bolnav. Susține să fie cerută de la sultan și împărțită populației zahereaua (proviziile strânse pentru turci în serhaturile de pe Dunăre), soluție care, acceptată, scapă țara de foamete. Numele i se leagă de înființarea unei flote pe fluviu, de primele legi în organizarea armatei terestre și, mai ales, de instituirea Logofeției de Obiceiuri, instituție politică și culturală care se ocupa de protocol: era menită
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
aparținând adolescenței și vârstei adulte. Concepții alternativetc "Concepții alternative" Deși există puține dovezi empirice pentru acceptarea sau respingerea ideii potrivit căreia modul de gândire al adulților este diferit de cel al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi Merriam, Caffarella, 1991, p. 196): 1. cogniția adultului matur presupune mai mult decât capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a crea propriile liste (individuale sau colaborative) de care să beneficieze atât la nivel individual, cât și la nivel de grup (se consideră că sunt destul de sigure, se poate beneficia de respectivele informații doar pe baza înregistrării cu contul acceptat). DIIGOtc "DIIGO" Această aplicație are ca scop însemnarea on-line a site-urilor favorite, fiind și ea un site Web accesibil gratuit la adresa www.diigo.com. Aplicația seamănă în privința funcțiilor, cu del.icio.us, însă are unele caracteristici în plus și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
3. Tendințe internaționale: managementul calității educației adulților în Europatc "5.6.3. Tendințe internaționale\: managementul calității educației adulților în Europa" Deși nu există o definiție teoretică a calității în educația adulților acceptată de către toate țările, există totuși unele atribute larg acceptate ale conceptului, ceea ce face posibilă definirea unor indicatori pentru asigurarea calității în viitor. Calitatea se referă la valori sau la standarde elaborate și acceptate de către țările europene care doresc să aibă aceleași standarde pentru evaluarea educației adulților. Motivele apariției și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vorbesc despre trei trepte ce trebuie parcurse în realizarea procesului de învățare organizațională, și anume: 1. achiziționarea cunoașterii, care include dezvoltarea sau crearea de idei, deprinderi și relații; 2. distribuirea cunoașterii de la nivel individual, comunicarea ei pentru a fi înțeleasă, acceptată și considerată utilă și de către ceilalți angajați; 3. utilizarea cunoașterii în situații concrete și generalizarea ei pentru a fi disponibilă în noi situații. Vorbind despre procesele care contribuie la realizarea învățării organizaționale, Huber (apud Balasubramanian, 1995) aduce în discuție patru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aparținând adolescenței și vârstei adulte. Concepții alternativetc "Concepții alternative" Deși există puține dovezi empirice pentru acceptarea sau respingerea ideii potrivit căreia modul de gândire al adulților este diferit de cel al copiilor și adolescenților,există totuși două idei din ce în ce mai larg acceptate (vezi Merriam, Caffarella, 1991, p. 196): 1. cogniția adultului matur presupune mai mult decât capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a crea propriile liste (individuale sau colaborative) de care să beneficieze atât la nivel individual, cât și la nivel de grup (se consideră că sunt destul de sigure, se poate beneficia de respectivele informații doar pe baza înregistrării cu contul acceptat). DIIGOtc "DIIGO" Această aplicație are ca scop însemnarea on-line a site-urilor favorite, fiind și ea un site Web accesibil gratuit la adresa www.diigo.com. Aplicația seamănă în privința funcțiilor, cu del.icio.us, însă are unele caracteristici în plus și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
3. Tendințe internaționale: managementul calității educației adulților în Europatc "5.6.3. Tendințe internaționale\: managementul calității educației adulților în Europa" Deși nu există o definiție teoretică a calității în educația adulților acceptată de către toate țările, există totuși unele atribute larg acceptate ale conceptului, ceea ce face posibilă definirea unor indicatori pentru asigurarea calității în viitor. Calitatea se referă la valori sau la standarde elaborate și acceptate de către țările europene care doresc să aibă aceleași standarde pentru evaluarea educației adulților. Motivele apariției și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vorbesc despre trei trepte ce trebuie parcurse în realizarea procesului de învățare organizațională, și anume: 1. achiziționarea cunoașterii, care include dezvoltarea sau crearea de idei, deprinderi și relații; 2. distribuirea cunoașterii de la nivel individual, comunicarea ei pentru a fi înțeleasă, acceptată și considerată utilă și de către ceilalți angajați; 3. utilizarea cunoașterii în situații concrete și generalizarea ei pentru a fi disponibilă în noi situații. Vorbind despre procesele care contribuie la realizarea învățării organizaționale, Huber (apud Balasubramanian, 1995) aduce în discuție patru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
IOAN CIOCHINĂ-BARBU Capitolul I. Șomajulflagel al societății contemporane 1.1. Chestiuni prealabile Șomajul este astăzi unul din fenomenele cele mai puțin acceptate, care afectează economiile tuturor țărilor. Noțiunea de șomaj provine de la cuvântul “chomage” din limba franceză, la rândul său preluat din limba greacă “cauma” care însemna “căldură mare”, din cauza căreia se întrerupea orice activitate. La origine, noțiunea de șomaj reprezenta întreruperea
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
românească pe parcursul secolelor XVIII-XIX, evoluând În ritmul și În maniera sa specifică. Dar atunci să aplicăm aceeași regulă de interpretare și În cazul Transilvaniei. Împrejurarea că Ardealul a făcut parte, vreme Îndelungată, din Imperiul Habsburgic și din Monarhia Austro-Ungară trebuie acceptată și ea ca un lucru firesc, cu seninătate, mai ales că a lăsat În urmă destule consecințe pozitive. Fără această experiență istorică, Transilvania nu ar fi fost ceea ce este astăzi. Iar pentru noi, ardelenii, e vorba de moștenirea - bună sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai „palpabil” al realității. Pentru a contracara această Întâmpinare, voi aduce două argumente În favoarea studiului alterității, a căror Înseriere poate conduce la definirea mai clară a specificului imagologiei comparate. 2.1. În primul rând, putem reține ca o constatare general acceptată, indiferent de nuanțe, faptul că istoricul nu abordează niciodată o realitate În sine, așa cum e ea, ci doar o anumită reprezentare a acesteia, o imagine proprie unei anumite epoci sau societăți, distorsionată de ecranul subiectiv al cercetătorului, al surselor sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lor contribuții la cunoașterea umană - sunt elemente care acompaniază În mod firesc și uneori justificat tendințele de reconfigurare a peisajului științelor contemporane. În ceea ce privește raporturile dintre literatura comparată, istoria relațiilor culturale și cea a mentalităților se constată o colaborare reciproc avantajoasă, acceptată și Încurajată de către toți partenerii. Această situație are la bază, În mod evident, tradiția bunelor relații dintre istorie și filologie. Autodefinindu-se, și astăzi, ca științe prin excelență „umaniste”, ele Își asigură În acest fel o perspectivă comună și posibilități
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acesteia, caracterul său mixt, neomogen. Identitatea comună a instituțiilor sale politice și sociale avea la bază, după 1437, pactul dintre cele trei „națiuni” (adică stări sociale) componente, căruia i se va adăuga, după 1568, pactul stabilit Între cele patru „religii” acceptate. Este adevărat, românii (ca și iobagii) nu erau incluși În acest sistem datorită alterității lor sociale și religioase prea pronunțate În raport cu standardele vremii, dar menționarea lor ulterioară În calitate de „tolerați” Întregea tabloul unei Transilvanii concepută ca o sumă de elemente diverse
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din punctul de vedere al bunelor sentimente nutrite față de celălalt. Se observă Însă faptul că ambele interpretări evocate mai sus, atât de diferite, ba chiar contradictorii În morala lor, au fost construite plecându-se de la același set de fapte istorice acceptate. Acest lucru confirmă Încă o dată, dacă mai era nevoie, ipoteza potrivit căreia reconstituirea „realității istorice” rămâne o operațiune cu totul irelevantă dacă nu luăm În considerare, ca obiecte de bază ale cercetării, și imaginile subiective proiectate de-a lungul timpului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]