4,780 matches
-
În anul 1899 și-a obținut licența de medic absolvind UMF Iași. În anul 1895 a fost atras de mișcarea socialistă așa că a aderat la Cercul socialist „Lumina”. De aici am tras și concluzia corectă a alegerii numelui străzii de către activiștii comuniști ai anului 1948, după un militant socialist minoritar, pentru că d’aia inventaseră bolșevicii ruși „internaționalismul proletar”! Tot în acest an de referință, a mai fost „naționalizată” și Baia rituală israelită (ce era situată pe strada Gheorghe Racoviță), care a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
muncii de teren duse de către subordonații săi, președintele scrisese: „Aceste echipe au mers fiecare în sectorul său din casă în casă până la 17 noembrie, explicând tehnica votului și necesitatea de a participa la vot”. Gândindu-ne din partea cărui partid umblau activiștii evrei din casă în casă, ca în noaptea de Anul nou, am tras și concluzia corectă că aceștia mai explicau electorilor și cu cine TREBUIE să voteze! Exact ca și în cazul activiștilor comuniști români, evreii din CDE nu și-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vot”. Gândindu-ne din partea cărui partid umblau activiștii evrei din casă în casă, ca în noaptea de Anul nou, am tras și concluzia corectă că aceștia mai explicau electorilor și cu cine TREBUIE să voteze! Exact ca și în cazul activiștilor comuniști români, evreii din CDE nu și-au văzut de treabă nici chiar în ziua alegerilor, 19 noiembrie. Iată ce am mai găsit în raport: „La 19 Noembrie anul curent a avut loc alegerile, echipele formate (suprasaturate cu propagandă, n.a.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de munca dezinteresată a altui confrate, I[ulius] Kremer, pe care l-a încondeiat frumușel la panoul fruntașilor. Trebuie spus că, acest Iulius Kremer (Cremer) a editat (începând cu luna decembrie a anului 1944) împreună cu profesorul V.I. Cataramă și viitorul activist de partid Valer Mitru, publicația „Vreme nouă”, subordonată comuniștilor și ocupanților ruși. De altfel, după reînființarea județului Vaslui în anul 1968, cotidianul local (apoi săptămânalul) a purtat același nume ca și al predecesorului său. Credem că acest „referat” a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
grija față de cadre”. Această „grijă” față de papagalii neobosiți ai pcr se materializa sub forma unor alimente ce purtau frumoase ciubote roșii pe piața liberă dar care se vindeau, totuși, pe ici, pe acolo, la prețuri de speculă uriașe! Pe timpul foametei, activiștii acestui partid ipocrit și mincinos primeau tainuri consistente constând în carne, pâine, ulei, făină de grâu sau de porumb, zahăr și multe alte bunătăți. Cei mulți și considerați proști trebuiau să se mulțumească doar cu un boț de mămăligă și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
considerăm că după atâția ani de îndoctrinare și îndobitocire colectivă, vechile mentalități ale oamenilor referitoare la proprietate și proprietari de drept, au fost pervertite în mod rafinat prin falsificarea primitiv grosolană a istoriei de către haitele rapace, mincinoase și sălbatice ale activiștilor „de partid”. De altfel, iată ce a scris în continuare cu simplitate dar și cu patos Emanoil Busuioc: „...oamenii (din Ferești n.n.) ne privesc cu suspiciune și nedumerire, ne consideră venetici (?? subl.ns.) și nu înțeleg ce mai căutăm pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
deși acei oameni erau gospodari fruntași ai satului, ce-și agonisiseră avutul prin muncă, nicidecum prin furat. Mai mult de atât, îi persecutau pe toți cei care luptaseră împotriva <<eliberatoarei patriei noastre>>, marea Uniune Sovietică, dirijați și permanent asmuțiți de <<activiștii de la centru>>, dar și de cei care au trădat Armata Română și s-au întors în țară îndoctrinați și îndopați cu comunismul rusesc, în speță de <<pandurii>> diviziei de <<voluntari>> Tudor Vladimirescu, unelte perfecte ale noului regim. Pe lângă ei, apăruseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ar fi trebuit să fie <<cea mai înaintată formă de organizare a agriculturii>>, ocazie cu care s-a lansat o campanie furibundă împotriva oamenilor gospodari. Neputând să facă treaba singuri, au chemat și întăriri, adică diverse canalii sub chip de <<activiști de partid>> de la raion sau de la regiune, care umblau din poartă în poartă cu pistoale la brâu, puse în așa fel ca să se vadă și să inspire teamă și groază. Lumea a intrat în panică, știind că la colhoz trebuie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de căpitan de securitate și care timp de patru ani a fost elevul mamei, prin urmare tot cu clasele primare rămăsese. De fapt, deviza de atunci era <<carte multă nu se cere; să fii prost, să ai putere>>. Până și activiștii de partid de la raion sau regiune, după cum se exprimau, tot patru clase absolviseră. Prin urmare, România devenise <<țara celor patru clase primase>>”, a mai scris Busuioc. De altfel, chiar și prezidentul Consiliului de Miniștri Gheorghe Gheorghiu-Dej, nu era decât un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ale activității propriilor tovarăși de luptă: „Este demn de remarcat că, și în această perioadă, o mare parte din scrisori, cu un conținut mai deosebit (subl.ns.), cu prioritate cele adresate conducerii partidului, au fost soluționate de colective formate din activiști de partid (...) iar concluziile desprinse precum și măsurile ce s-au impus au fost dezbătute și aprobate în ședințele secretariatului Comitetului județean de partid și apoi prelucrate (subl.ns.) în colectivele de muncă vizate” Potrivit acestui raport reclamațiile și sugestiile erau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a avut loc în anul 1944. Urma și o scurtă prezentare a rusului ce urma să ne viziteze județul: „Vladislav Baranov, consilier la Ambasada URSS de la București, se ocupă de relațiile dintre cele două partide (PCUS și PCR, n.n.), fost activist de partid. Sosește miercuri, 1 noiembrie, ora 11,00 cu mașina și încă un diplomat de la Ambasada sovietică care este interpret și conduce și mașina”. Concluzia? Tov. diplomat de la Ambasadă putea fi agent KGB, că se purta pe atunci. Petru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
marcă, au fost aspru criticați și sancționați de către tov. Aneta Slivneanu, secretar cu propaganda la Comitetul județean de partid ce în trecut nu fusese altceva decât o muncitoare necalificată dar bună de gură, așa cum cereau „indicățiile prețioase”. Despre această femeie activist mai au amintiri, nu tocmai plăcute, câteva membre cooperatoare ale fostei CAP Laza cu care am discutat înainte de a da publicității aceste materiale. Astfel, în spiritul heirupist al „epocii de aur”, într-o zi ploioasă a toamnei anului 1989, Aneta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în „excludere din partid” și ar fi fost mult mai grav! Din fericire, chiar și pentru aceștia urma să sosească ziua de 22 decembrie 1989, când au lăsat locul altora la ziar și s-au apucat de altceva. j. Listele activiștilor Partidului Comunist Român din județul Vaslui Înainte de a cita aceste liste din documentele oficiale existente în arhive, merită să aflăm și statistica partidului, întocmită la jumătatea anului 1989. Iat o: „...Organizația județeană de partid Vaslui. Membri de partid: 66.014
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o pondere de maximum 43% (țărani cooperatori) și minimum 31% (alții). Comitetul județean de partid era compus din: „121 de membri și membri supleanți din care: muncitori - 35% (42 de tovarăși); țărani cooperatori - 25% (30 de tovarăși); conducători de întreprinderi, activiști de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, specialiști - 40% (49 de tovarăși)”. Dintre toți aceștia, 35% (49 persoane) erau din sexul gingaș. Membrii Comitetului Județean PCR Vaslui: Cristiana Stoian - secretar al Comitetului județean de partid; Elena Alexandrescu - președintele CJECS
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Centrului de librării; Ioan Mancaș - director, Întrepr. cinematografică Vaslui; Vasile Mazilu - președintele uniunii județene a cooperativelor agricole de producție (UJCAP); Alexandru Tăbăcaru - președinte CJEFS (Comitetul jud. pentru educație fizică și sport); Rodica Handrea - secretar, Comitetul județean al UTC; Emil Rășcanu - activist, Consiliul județean al sindicatelor; Viorel Țonea - responsabil cu activitatea cultural-educativă la UJCM (uniunea jud. a coop. meșteșugărești) Vaslui; Aurica Bejan - secretar cu probleme de propagandă la Comit. municipal de partid Vaslui; Oltea Rășcanu-Gramaticu - secretar cu probleme de propagandă la Comit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
susnumitul aparat de filmat avea, oarecum, forma unui aruncător de grenade. Noroc că m-au recunoscut doi membri ai comitetului, Relu Budacea (acum, comisar șef de poliție pensionat) și Dorin Mihăilescu (cunoscutul regizor de la teatrul VI Popa Bârlad, pe atunci activist în UTC) care mi-au înlesnit accesul. Am intrat în sală și când am vrut să-mi pun sculele la treabă, absolut TOȚI mi-au arătat cefele și m-au poftit (neprotocolar) să-mi văd de treabă. Prin urmare, n-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
snopindu-l în bătaie pe unul dintre reprezentanții turmei sale. De asemenea, când unele publicații religioase sau posturi de televiziune "de profil" adoptă tonul și limbajul discursului omagial. O sumedenie de parohi și teologi vorbesc despre "Biserica noastră" cum vorbeau activiștii de pe vremuri despre partid sau cum vorbesc gaițele patriotice despre țărișoară: exaltat, encomiastic, lacrimogen. Triste probe de slavă deșartă. Ca și cum rostul Bisericii pe lume ar fi să-și facă chip cioplit, să se înalțe pe sine, iar rostul slujitorilor ei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a statului au tendința de a mări tensiunile politice, rezultatul fiind că Turcia rămîne sub presiunea a două forțe-cheie: o formă de modernism militar și autoritar, însoțit de o secularizare forțată instituționalizată de Mustafa Kemal; și o alta promovată de activiști musulmani dornici de a dezvolta și de a redefini societatea civilă ca societate civilă post-seculară, structurată de noi coduri etice și estetice, menținute împreună și protejate de instituții prin politici noi de după secularizare în domeniile legal, educațional, al administrării municipale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
prin ea însăși, o realizare deosebită, mai ales dacă ținem seama de faptul că tema a intrat și în discursul public mai larg. Nu numai că termenul a devenit familiar în cercurile universitare și jurnalistice, dar și organizațiile neguvernamentale, precum și activiști politici de diferite orientări de la primul-ministru al Republicii Islamice a Iranului, pînă la Președintele Republicii Cehe tind să folosească limbajul societății civile. Atît de uimitoare este popularizarea termenului încît se poate spune că limbajul societății civile trece în momentul de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
contești mai bine puterea despotică prin formarea de tranșee ale societății civile 12. În deceniile recente și mai ales în prima fază a discuțiilor reînnoite despre societatea civilă, termenul a fost mobilizat pentru scopuri tactice mai mult de către scriitorii și activiștii din tradiția gramsciană. Metoda lor prezintă numeroase probleme unele dintre cele mai importante au fost evidențiate mai sus, precum și în primele două volume ale acestei trilogii, ceea ce implică necesitatea unor folosiri tactice post-gramsciene sau chiar non-gramsciene ale distincției stat-societate civilă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
stînga". Mai rar a fost apreciat punctul-cheie, anume că interpretările acestor cărți ca fiind "de stînga" erau corecte; de fapt, încercam astfel realizarea unei interpretări asemănătoare unei revoluții copernicane în sensul distincției stînga-dreapta. A fi un intelectual, simpatizant politic sau activist de stînga, susțineam în lucrările citate, însemna să recunoști complexitatea lumii, să suspectezi și să respingi ideologiile de orice fel, să vezi necesitatea de democratizare a ideii de socialism prin prisma vechii distincții stat-societate civilă și să fii de partea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de a recunoaște simbolic diferențele. Deși aceste mișcări au tendințe milenariste, preocuparea lor de a defini și de a redefini diferențe simbolice ne asigură că ele nu sînt dominate de viziuni mărețe privind o orînduire viitoare utopică. Adepții, simpatizanții și activiștii din cadrul mișcărilor sînt "nomazi ai prezentului". Ei se preocupă de prezent, în cadrul căruia exersează schimbările sociale viitoare pe care le doresc, iar mijloacele lor organizaționale sînt prin urmare considerate ca țeluri în ele însele. Mișcările sociale includ în mod normal
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
importanța direcției activiste în concepția lui Pavlov și accept astfel, implicit, concepția reflectorie a psihicului uman, inaugurat de Descartes și ilustrat de Pavlov și Secenov. De altfel, acesta este momentul în care și Bergson admite și pledeaz pentru o concepție activist, iar Ralea înțelege și apreciaz aceast deschidere. Datorit îns coloraturii biologice a acesteia, el va ocoli în continuare bergsonismul. În tot acest context și climat, marea alternativ aleas de gânditorul român au rmas P. Janet, E. Durkheim și G. Tarde
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
frați Cotfas: Petrea și Niculiță, la amândoi descendența fiind identificată pe linie maternă. Ei erau feciorii Anei Sâiei (Nastasâiei). Niculiță fusese tatăl Mărioarei căsătorită cu unul Antal de pe Valea Topliței. Acest Antal a făcut carieră strălucită pe vremea comuniștilor, fiind activist raional și primar În Toplița. Se spune că În tinerețe ar fi iubit-o cu mare patimă pe Mărița din Zencani, fată frumoasă și foarte curtată de flăcăi, dar care și-a urmat până la urmă soțul În Preluca. Este vorba
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
moștenise de la soț, ea rămânând văduvă de tânără. Fata ei, Emilia, a fost mai norocoasă. Se măritase cu unul Burian care era mecanic pe mocănița, trenul care aducea bușteni la Fabrica de Cherestea din Gălăuțaș. În scurt timp a ajuns activist al C.C. al P.M.R. și locuia În București pe bulevardul Magheru, vizavi de Cinematograful Patria. A murit Însă tânăr chiar În Gălăuțaș, făcând un infarct și a fost Înmormântat lângă soacra sa, Rafila. Mai târziu i s-a construit un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]