4,644 matches
-
dotare a bucătăriei; aparate foto etc.). Nu întâmplător, tinerii consumatori cu vârste între 28 și 34 de ani sunt cei mai bine reprezentați în grupul celor care se pronunță în favoarea bunurilor personale ca stimulent. De asemenea, persoanele celibatare își exprimă adeziunea la cumpărarea obiectelor personale ca stil de viață și sursă a plăcerii (P.N. Danzinger, 2005, 117). Rezultatele prezentate anterior susțin teza consumului emoțional, în defavoarea dialecticii imitației de clasă. Totuși, în consumul de modă coexistă motivații sociale de diferențiere, susținute chiar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
R. Heald, 1980/2008, 67). Traducerea în limba engleză a cercetării lui Pierre Bourdieu a suscitat numeroase polemici și interpretări, dintre care cele mai virulente au invocat faptul că lucrarea La Distinction: Critique sociale du jugement este o declarație de adeziune a autorului și intelectualilor francezi la politica de stânga (cf. B.M. Berger, 1986, 1451). În Statele Unite ale Americii, studiul a fost receptat ca "o etnografie tipic franceză", în sensul că oferea o "radiografie" a mediului politic și cultural din Parisul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
apartenență, și prin aceasta, gusturile reflectă dorința indivizilor de a se poziționa în eșaloanele principale ale unei ierarhii sociale, concluzionează autorii. Studiile ulterioare au demonstrat că preferința către o anumită modă, fie aceasta muzicală sau vestimentară, a dat naștere unei adeziuni la scară largă a indivizilor, în special a tinerilor, la diverse grupuri sociale, ceea ce Gilles Lipovetsky (2006/2007, 287) denumea "generația contraculturii". Voi prezenta în continuare teoria subculturii care poate oferi un argument teoretic pentru articularea generației contraculturii. 2.2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
subordonat-subaltern și, astfel, subcultura devine o opțiune pentru unii tineri, un grup de referință perceput pozitiv care furnizează suport social pentru un comportament opus normelor culturii de origine (S.W. Baron, 1989, 292). Așa cum am menționat anterior în cadrul discuției despre adeziunea tinerilor la teribilism, numeroase studii au pus în evidență faptul că acest comportament este specific indivizilor care fie nu au încheiat procesul de inserție pe piața muncii sau în sistemul de învățământ, fie provin dintr-un mediu de origine (familia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
piața muncii sau în sistemul de învățământ, fie provin dintr-un mediu de origine (familia, climatul relațional) conflictual sau cu un statut socio-economic scăzut. Observațiile empirice despre mișcarea punk și despre stilurile vestimentare ale membrilor acestei grupări confirmă aceleași predicții: adeziunea la mișcarea punk este majoritară în rândurile tinerilor care părăsesc familia de origine, care au probleme la școală sau nu au încă un loc de muncă (P.L. Garotti și R. Caterina, 2000, 73). Experimentul lui Stephen W. Baron, publicat în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a intervievat un număr de 35 de persoane, dintre care 21 de sex feminin și 14 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani, aparținând mișcării punk din orașul canadian Victoria. Contrar unor predicții anterioare privind adeziunea la mișcarea punk a unor tineri provenind din rândul familiilor cu statut socio-economic scăzut, cercetarea a pus în evidență diversitatea provenienței sociale a subiecților. Cincisprezece persoane catalogau meseriile părinților ca făcând parte din "gulerele albe" (profesori universitari, directori în administrația
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
gulerele albastre": 18 persoane au bifat răspunsuri potrivit cărora părinții ocupau meserii precum mecanic, muncitor în construcții (tabelul 2.6). Jumătate dintre cele 18 persoane care aparțineau clasei muncitoare au declarat că discutau cu părinții despre problemele lor și despre adeziunea la mișcarea subculturală, ceea ce înseamnă că acestea ar putea simpatiza cu scopurile copiilor lor (cf. S.W. Baron, 1989, 293). Pentru șaisprezece membri ai mișcării, relațiile părinți-copii se puteau descrie în termeni conflictuali. Părinții îi întrebau despre rezultatele de la școală
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cercetători (E. Katz și R. Meyersohn, 1957; Th. Smith, 1968; O.E. Klapp, 1972; D.L. Miller, 1985; J. Best și T. Suzuki, 2003) insistă asupra argumentului că doar teribilismele ilustrează caracteristicile comportamentului colectiv, prin predictibilitatea redusă a apariției acestora, prin adeziunea masivă a indivizilor la teribilismele modei și prin funcția de estompare a diferențelor sociale. În contrast, moda a fost interpretată ca o formă de comportament "mai instituționalizată" și, în concluzie, predictibilă sub aspectul evoluției. Desigur, casele de modă, designerii, mass-media
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au adus în atenție câteva metode de măsurare (lista de atribute scalate) și de operaționalizare a variabilelor (fotografiile, schițele în creion). Totuși, ipotezele formulate nu au fost susținute de un suport empiric consistent. Deși autorii studiilor menționate și-au afirmat adeziunea la teoriile psihosociologice din perimetrul cogniției sociale, au ignorat de multe ori rezultatele produse de această direcție de studiu. De exemplu, o cercetare care să investigheze dacă hainele sunt codificate în memoria subiecților ca obiecte sociale sau în conjuncție cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mai puțin accentul pe puritatea gaelica și idealurile naționaliste și mult mai mult pe elementele care trebuiau să facă din Irlanda un stat occidental modern și funcțional. Odată cu retragerea lui Charles de Gaulle de la conducerea Franței a aparut posibilitatea acceptării adeziunii primului val al extinderii comunitare, datorită dispariției veto-ului francez față de aderarea Mării Britanii. În ianuarie 1973, Irlanda s-a alăturat Mării Britanii și Danemarcei în cadrul noii Comunități, care includea acum 9 state. Aderarea a fost aprobată de electoratul irlandez
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
fost mai degrabă neglijabil, iar influență Uniunii ar fi funcționat mai degrabă la nivel economic decît cultural. Într-o primă fază, influența economică a fost în mod evident precumpănitoare, insă treptat și influența spirituală a crescut. Irlanda a invatat din adeziunea la Comunitate că fiecare cultură contribuie la viață spirituală europeană adăugînd acesteia propriul caracter și propriile valori, precum și faptul că nici o națiune, indiferent de marimea ei, nu mai poate supraviețui în izolare. Unitatea europeană se regăsește în diversitate. Temerile față de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Yeats, G.B. Shaw, S. Backett și S. Heaney). Cultură irlandeză a fost internațională și globalizata cu mult înaintea altor culturi europene datorită masivei dispersiuni. Legătură dintre Irlanda și Europa ar fi mai puțin strînsă din punct de vedere cultural după adeziunea țării la Comunitatea Europeană datorită faptului că scriitorii irlandezi nu mai sînt constrînși să emigreze pentru a putea scrie. Irlanda a devenit un loc tolerant, chiar un paradis fiscal pentru artiști, aceștia fiind exceptați de la plata impozitelor. Modă scriitorilor irlandezi
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Ceallaigh 1959-1973 Eamon de Valera 1973-1974 Erskine Childers 1974-1976 Cearbhall O'Dalaigh 1976-1990 Patrick Hillery 1990-1997 Mary Robinson 1997-2006 Mary Mc Aleese 4. Resultatele referendumurilor din Irlanda care au avut tematica comunitară pentru împotriva rata de participare 1972 (Tratatul de adeziune) 81 % 16,9 % 70 % 1987 (Actul Unic European) 69,9 % 30,1 % 43,9 % 1992 (Tratatul de la Maastricht) 69,1 % 30,9 % 57 % 1998 (Tratatul de la Amsterdam) 61,7 % 38,3 % 56,2 % 2001 (Tratatul de la Nișă) - 1 46 % 56
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
democrației. În momentul de față, Consiliul Europei are 41 de state membre. 170 Cele șase state erau: Albania, Finlanda, Iugoslavia, Polonia, România și Cehoslovacia. Această din urmă ar fi dorit să facă parte din această organizație, insă și-a retras adeziunea în urmă amenințărilor sovietice. Finlanda nu a fost ocupată de către forțele sovietice, care s-au concentrat mai degrabă către Europa Centrală și de Sud-Est, insă tratatul de pace semnat între cele două state impunea neutralitatea Finlandei. 171 Planul Marshall, sau
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
subiecților depinde de pregătirea anterioară pentru întâmpinarea ideologiei; altfel spus, de ceea ce denumim îndeobște a fi cultură și civilizație. Diferențele culturale și de civilizație ar putea explica imposibilitatea comunismului de a se înstăpâni asupra Occidentului; numai că ele lasă neexplicată adeziunea de care s-a bucurat comunismul în rândul intelectualilor occidentali (fie civilizația a fost mai eficientă în acest sens, fie trebuie să gândim posibilitatea unei culturi de a absorbi zvâcnirile contradictorii pe care le trăiesc o mare parte din intelectualii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ce așteaptă ca sensul propriei existențe să le fie livrat din exterior. Ei sunt situați într-o formă proastă de deschidere, una ce așteaptă să se închidă în primul sens ce conține o aparentă coerență și este însoțit de evidența adeziunii altora. Marea miză a educației o constituie facilitarea unui sens propriu al existenței, împreună cu deschiderea către alte posibilități de semnificare; un fundamentalism al refuzului oricărei închideri definitive. Din păcate acesta cere un efort continuu de recompunere a identității pe fondul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
plătim pentru parfumul și curățenia noastră, efortul refuzului acestei tentații ideatice accentuându-ne repulsia. Să nu uităm că prin ei respingem o anumită posibilitate a libertății noastre, judecata la care-i supunem dând contururile închisorii noastre. Orice judecată constituie o adeziune reînnoită la a judeca, argumentând posibilitatea pedepsei și spectrul închisorii. Când ne gândim, lăcrimând, la dragostea pe care suntem convinși că o avem pentru semenii noștri să ne amintim amenințarea pe care o constituie pentru ei pedeapsa și închisoarea, la
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și spectrul închisorii. Când ne gândim, lăcrimând, la dragostea pe care suntem convinși că o avem pentru semenii noștri să ne amintim amenințarea pe care o constituie pentru ei pedeapsa și închisoarea, la existența cărora contribuim prin fiecare gest de adeziune socială. Le-am fi mai apropiați dacă nu am diminua astfel dovezile dragostei noastre. Osatura oricărei societăți este dată de idealurile pe care și le asumă, ele numindu-se și valori. Nașterea idealurilor sociale dă seama de limitele ce vor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
de la o ideologie. Este vorba de organizațiile care au o misiune de îndeplinit, un obiectiv de atins: să fabrice un produs, să asigure un serviciu. Dar există, pe lângă această misiune, ceea ce Mintzberg numește "un simț al misiunii": este vorba de adeziunea la anumite valori, care însoțesc producerea bunului sau serviciului. Se va vorbi de organizație misionară atunci când organizația este alcătuită în funcție de aceste valori. Pentru a ilustra acest fapt, putem evoca exemplul chibuțului din Israel. Chibuțul se definește ca o comunitate de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
explicativ). Este vorba, în principal, de variabile demografice a căror relație cu implicarea rămâne limitată pe plan conceptual: vârsta, nivelul studiilor, sexul, situația familială. Meta-analiza ajunge la următoarele rezultate: • două variabile personale sunt legate de implicare: stima de sine și adeziunea la etica protestantă. Nu se observă o relație între LOC, nevoia de dezvoltare și implicare. Aceste rezultate sunt conforme, cu excepția LOC, celor prezentate într-o sinteză mult mai veche (Rabinowitz, Hall, 1977). Ele rămân deci constante în ciuda trecerii timpului și
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
psihologiei sociale a organizațiilor. Sunt, alături de cele referitoare la stres, singurele care iau în considerare emoțiile la locul de muncă. De aceea merită dezvoltate. DE REȚINUT • Implicarea este un concept multidimensional. • Ea depinde de variabile personale (stima de sine și adeziunea la etica protestantă) și de variabile situaționale (caracteristicile postului și participarea). • Relația între implicare, performanță și absenteism este slabă. Satisfacția este o stare emoțională. Ea rezultă din punerea în relație a așteptărilor individului față de muncă cu ceea ce îi oferă munca
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
bucură de o îndreptățită prețuire, sunt citiți și citați, apar cu o frecvență legitimă în tratate de specialitate, în dicționare, în panorame și în lucrări monografice, fertilizează acțiunea tinerilor critici. Ei sunt și rămân permanent termeni de referință, justificând fie adeziunea entuziastă și francă, fie delimitarea polemică. Nimeni nu mai poate scrie despre literatura română clasică și modernă fără a ține seama de opiniile de autoritate ale celei de a treia generații post-maioresciene. Într-un fel s-a făcut critică literară
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
nerealizat, din păcate - și se gândea foarte serios și la o ediție critică Eminescu. Conform precizărilor competente ale editorului său, George Muntean, s-au găsit printre manuscrise ciorne ale acestui proiect de ediție, care indică interesul statornic pentru Eminescu, o adeziune profundă, acaparantă. În viziunea lui Vladimir 31 Streinu, Eminescu se alătură cu strălucire marilor spirite universale (Dante, Shelley, Goethe, Poe etc.Ă, adevăr transmis din generație în generație ca un fel de datină, ca o „prejudecată binecuvântată”, spre a folosi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
importante, cum sunt creșterea sensibilității la insulină, ameliorarea profilului lipidic (reducerea trigliceridemiei plasmatice și creșterea nivelului de HDL colesterol) prin influențarea lipoprotein lipazei și a lipazei hepatice. Efectele sale protective se exercită asupra celulelor endoteliale prin inhibarea expresiei moleculelor de adeziune (VCAM 1) și a macrofagelor, prin scăderea expresiei receptorilor scavenger și a producției de TNF α. Studiile de epidemiologie afirmă că un nivel plasmatic scăzut al adipo- nectinei se corelează cu istoricul familial pozitiv pentru boala coronariană, cu dislipidemia aterogenă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
dar și prin intermediul unor mecanisme speciale receptor mediate (RAGE = receptor advanced glycated end-products) (22,23). În afara rolului de ligand de suprafață pentru produșii de glicoreglare, acești receptori participă activ la procesul inflamator și imun, dar reprezintă și un receptor de adeziune endotelială pentru leucocite și integrine, determinând selectarea leucocitelor și extravazarea celulelor infiltrative. Acești receptori se găsesc pe suprafața celulelor endoteliale, pe monocite și macrofage, implicate direct în leziunile de tip inflamator (24). Legarea produșilor de glicozilare de receptorii specifici determină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]