6,618 matches
-
să încapă cartea nepoatei pictorului, Marina (evident, Picasso, evident, pentru că misticul nume avea să-i aducă, pe lîngă substanțiale beneficii, mai cu seamă după moartea hulitului bunic, și ponoasele aceluiași nume, mai cu seamă în anii cruzi ai copilăriei și adolescenței, sufocați de apăsătoarea tutelă). Crescînd în umbra colosului discreționar, acesta, mai întîi cu cei apropiați, apoi cu inombrabilele cohorte de admiratori Marina a fost și singura supraviețuitoare a "genocidului" produs cu voie, fără voie de maestru asupra celor din preajmă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îi spune: "Ițic, tu nu ai ce căuta la noi, vreau să-ți dau un sfat: Cumpără-ți un tun și fă-te de sine stătător"." Și cîte din astea n-am mai auzit în Dorohoiul, vai, mult prea îndepărtatei adolescențe! Pețitorul apără fata propusă de el de criticile tînărului: Soacra nu-mi place, spune acesta, este o persoană rea și proastă. Doar nu vă căsătoriți cu soacra, o vreți pe fiică. Da, dar nu mai este tînără și frumoasă. Nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și amară eleganță, ori le-a depășit cu modestia și pudoarea înțeleptului încrezător până la sublimare în forța rațiunii. Născut la 1 mai 1931, în Dondoșanii Sorocăi, din ținutul moldav de peste Prut, Leonid Boicu a avut parte de o copilărie și adolescență dramatice, consumate sub semnul gravelor primejdii, transformate curând în chinuri și suferințe, generate de cunoscutul și odiosul pact Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, extinse automat asupra tuturor românilor basarabeni. „Ne-am trezit într-o dimineață de vară - își amintește, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aproape tuturor categoriilor de populație, existând câteva excepții, impuse de dezvoltarea etapele de dezvoltare a organismului, de starea de sănătate și homeostazia acestuia. Astfel, practicarea joggingului solicită: cunoașterea obligatorie a particularităților de dezvoltare pentru fiecare etapă a copilăriei, pubertății și adolescenței, limitările biologice și psihice fiecărei etape de vârstă; cunoașterea regulilor de realizare corectă a unei dozări optime la nivelul tinerilor și adulților, în funcție de capacitatea de efort, solicitările extrasportive (profesie, familie), starea de sănătate; atenție crescută și măsuri speciale în cazul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fiind vârsta biologică cunoscută. Vorbim aici despre maturizarea din ce în ce mai timpurie a biologicului și motricului, comparativ cu perioadele din trecut și accentuăm tendința tot mai multor puberi de a intra în categoria „excepțiilor” (în sens pozitiv). 3.3. Adolescenții și joggingul Adolescența este, în opinia multora, o perioadă la fel de „delicată” ca și pubertatea, dacă nu și mai delicată, ținând cont de caracteristicile pe care specialiștii le-au determinat pentru vârsta cuprinsă între 13/14 ani și 18/19 ani (după unele surse
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
nu și mai delicată, ținând cont de caracteristicile pe care specialiștii le-au determinat pentru vârsta cuprinsă între 13/14 ani și 18/19 ani (după unele surse, ajungând chiar la 24 de ani, perioada dintre 19-24 ani fiind numită adolescența prelungită). Specific adolescenților le sunt evidențiate, de către psihopedagogi, „toanele” lor, impulsivitatea, atitudinile rebele, nesiguranța, obiceiurile „nesănătoase”, discuțiile contradictorii, anxietatea, crizele, manifestarea individualității, practic o serie largă de schimbări din punct de vedere psihic. Alți specialiști, privesc adolescența ca perioada „elanurilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ani fiind numită adolescența prelungită). Specific adolescenților le sunt evidențiate, de către psihopedagogi, „toanele” lor, impulsivitatea, atitudinile rebele, nesiguranța, obiceiurile „nesănătoase”, discuțiile contradictorii, anxietatea, crizele, manifestarea individualității, practic o serie largă de schimbări din punct de vedere psihic. Alți specialiști, privesc adolescența ca perioada „elanurilor îndrăznețe”, a integrării sociale, a dezvoltării viitorului adult, a începutului stabilizării personalității, chiar „vârsta de aur”. Dan Iulian Alexe 66 După cum se observă, majoritatea referirilor anterioare fac trimitere la caracteristica socială și psihologică a perioadei analizate. Studiile
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
creșterea volumului de aer introdus în organism prin inspirație; caracteristicile sexuale sunt mult evidențiate, adolescenții arătând o conformație a bustului, a bazinului și a membrelor superioare, foarte apropiată de cea a adultului. Dezvoltarea biologică a întregului organism tinde, la vârsta adolescenței, spre echilibru și stabilitate, în timp ce evoluția proceselor psihice (raționament, gândire, abstractizare, creativitate, imaginație) s-ar realiza, în opinia psihologilor, prin multiple și complexe tensiuni, stări afectiv-emoționale, conflicte etc. Analizând caracteristicile componentei motrice, la vârsta adolescenței, specialiști din diferite domenii au
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
întregului organism tinde, la vârsta adolescenței, spre echilibru și stabilitate, în timp ce evoluția proceselor psihice (raționament, gândire, abstractizare, creativitate, imaginație) s-ar realiza, în opinia psihologilor, prin multiple și complexe tensiuni, stări afectiv-emoționale, conflicte etc. Analizând caracteristicile componentei motrice, la vârsta adolescenței, specialiști din diferite domenii au constatat faptul că indicii de manifestare ai vitezei, rezistenței, forței, coordonării se îmbunătățesc, aspect normal, în opinia noastră, atât timp cât substratul biologic al manifestării aptitudinilor se regăsește în maturizarea sistemului nervos central, în creșterea masei musculare
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
substratul biologic al manifestării aptitudinilor se regăsește în maturizarea sistemului nervos central, în creșterea masei musculare, în osificarea superioară și în creșterea rezistenței ligamentare. Dezvoltarea sistemului cardio-respirator (n.n. aspect esențial pentru înțelegerea practicării joggingului la această vârstă), pe toată perioada adolescenței este lentă, dar continuă, dezvoltarea morfologică a inimii, plămânilor și a vaselor periferice se reflectându-se, în opinia exprimată de Rață, G., Rață Gh., (2008), în: Jogging de la A la Z II 67 creșterea capacitații funcționale a întregului aparat cardiovascular
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fi: Mă simt........(descriem cum ne simțim) atunci când..........(descriem comportamentul copilului) pentru ca ...........(spuneți cum va afectează) mi-ar plăcea ......(oferiți alternative de comportament) iți mulțumesc !/ mi-a fost de mare ajutor!...........(recompensarea comportamentului) Abilitățile sociale la vârsta preadolescentei și a adolescenței țin de inițierea și menținerea unei relații și de integrarea într-un grup. Profesorii ar trebui să-și pună un semn de întrebare dacă aceste abilități lipsesc și ar trebui să ceară ajutorul mediatorului școlar. Ar trebui să observe integrarea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
și exemple din folclorul copiilor. 73 Slama-Cazacu 1999: 294. 74 Apud Piaget-Inhelder 1966: 55. 75 Apud Piaget-Inhelder 1966: 55-56; Preda-Preda 2002: 48; Schaffer 2005: 237-238. 76 Acesta fiind urmat de stadiul realismului convențional (9-13 ani) și de cel asociat perioadei adolescenței. 77 Apud Preda-Preda 2002: 49. 78 Formulările temporar limitative sunt motivate de popularizarea intenției de punere în practică a coordonatelor unei ,,educații timpurii", vizând două dimensiuni la nivel procesual: ,,începerea preocupărilor educaționale de la vârstele mici" (educația timpurie este asociată vârstei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C., a arătat cât se poate de limpede că se poate face o carieră de excepție și fără să fi fost obligat să tocești la fizică în cei mai frumoși ani ai inocentei adolescențe. Și a dat o serie de exemple din realitatea istorică, dar și din contemporaneitate, de mari personalități total nepricepute la fizică. Printre alții, și Președintele țării, un elev model, a fost mediocru la disciplina fizică, fapt care l-a privat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
o turpitudine. Mai ales tînărul Alex avatar al rebelului în tipologia pe care tinde să o configureze acest teatru își manifestă dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
trebuie evidențiate În favoarea formării religioase În această etapă de vârstă? În cele de mai jos, vom trece În revistă doar câteva. În primul rând, etapa de vârstă vizată (14-18 ani) e una a „vertebrării” atitudinale și axiologice a individului. Vârsta adolescenței e una a căutărilor și cristalizărilor unor repere comportamentale, a forjării unor idealuri noi. Până acum, elevului i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a dobândit o anumită autonomie
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Umorul și ironia răstălmăcind clișeele culturale premerg uneori gesticulația lirică din poezia lui Marin Sorescu. Pentru A., poezia reprezenta o detașare explozivă, înrudită cu patosul pe care l-a avut „unul Serghei Esenin” - ideal de gratuitate irumptivă provocată de umorile adolescenței, ce nu pot fi înțelese și apreciate decât prin delimitare de lasciva interiorizare a versurilor Mariei Banuș. SCRIERI: Zilele babii, cu desene de Milița Petrașcu, București, 1942. Repere bibliografice: C. V. [Constantin Virgil Gheorghiu], „Pisici contradictorii”, „Timpul”, 1940, 1204; Gherghinescu Vania
ANDRONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285361_a_286690]
-
TV, în comparație cu adulții, copiii atribuind imaginilor semnificații specifice. De aceea, studiul consumului TV este gândit în funcție de tranșele de vârstă (vârsta preșcolară sau copilăria mică - de la 3 la 5 ani; vârsta celei de-a „doua copilării” - 7-11 ani; preadolescența - 12-15 ani; adolescența 15-18 ani; tinerii - 18-25 [30] ani). Mulți autori consideră ca esențială focalizarea studiilor despre consumul și receptarea televiziunii asupra celei de-a „doua copilării” (7-12 ani), cea în cursul căreia copiii privesc cel mai mult la televizor, putând fi în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ani (1991), înregistrând apoi conduitele delincvente ale subiecților până în anul 2000. Cercetătorii nu s-au interesat de genurile emisiunilor privite, ci de durata expunerii subiecților la televiziune ca medium. Ancheta a trasat și reconstituit duratele expunerii la TV în copilărie, adolescență, tinerețe și începutul vârstei adulte. Acest studiu longitudinal observând pe o lungă durată de timp consumul televizual al subiecților din eșantion a permis concluzii valide privind impactul cumulat în timp al televiziunii asupra delincvenței subiecților din eșantion. Sunt menționate în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televiziune, vom ține seama de următoarele rezultate: - Copiii consumă multă televiziune. Timpul consacrat televiziunii trece de două ore și jumătate la vârsta de cinci ani și ajunge la aproape patru ore pe zi la vârsta de 12 ani. Spre sfârșitul adolescenței, timpul petrecut în fața televizorului se stabilizează la două-trei ore pe zi. - Cercetările lui Eron și colaboratorii (1971, 1972) demonstrează că, între 6 și 10 ani, copiii sunt mai sensibili la efectele televiziunii, mai întâi pentru că este vârsta la care ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Windahl, 2001). Personajele din filme întruchipează personalități și caractere, ce pot constitui subiecte de analiză și reflecție. Cu deosebire, copiii și adolescenții, observă Ioan Cerghit, își confruntă propriile gânduri, sentimente și acțiuni cu cele ale modelelor. La vârsta preadolescenței și adolescenței, atunci când încep să se formeze idealurile morale și de viață, elevii caută contactul cu mass-media și din nevoia de a se forma ca oameni. De multe ori, în imaginea unor personaje care evoluează pe ecran, ei văd adevărate modele, adevărate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în plan ideologic, totuși, fără mare succes, prozatorul se face remarcat prin proze scurte precum cele reunite în volumele Lună beată (1962) și prin romanul Liniștea (1965). Principalul său filon epic rămâne însă lumea riturilor de trecere de la copilărie la adolescență, pe care A. o reface în planul scriiturii cu o justețe și o delicatețe nu lipsite de accente de umor fin. Romanul Seri albastre are meritul de a nu se cantona în selectarea eroilor din medii „sănătoase” (iar dacă nu
ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]
-
fiind redactor la „Drapelul roșu”, redactor-șef la revista „Orizont”. Colaborează cu proză și cu reportaje la „Orizont”, „Steaua”, „Familia”, „Luceafărul”, „România literară”. Debutează cu proză scurtă în „Făclia Ardealului” (1951), iar editorial cu volumul de schițe și povestiri Anii adolescenței (1962). Într-o primă fază, proza sa descinde din tradiția narativă a Ardealului (în special din Slavici), dar ulterior simplitatea construcției cedează locul unor amplificări care angrenează atât personajele, cât și situațiile. Proza scurtă și primele romane au ca punct
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
stare tensională motivată politic. Romanul Cei buni mor cei dintâi (1998) este o evocare de bun nivel artistic a revoluției din decembrie 1989. În câteva reportaje A. elogiază omul simplu, faptele obișnuite, cotidiene, fără a cădea în banalitate. SCRIERI: Anii adolescenței, București, 1962; Trenul albastru, București, 1965; Vară târzie, București, 1967; O complicată stare de fericire, București, 1967; Vraja sau transformarea miraculoasă a lucrurilor, București, 1971; Primiți puțină duioșie?, București, 1972; Amintiri de pe planeta Pământ, București, 1973; Lumini peste Apuseni, București
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
de la capătul nopții, Timișoara, 1987; Cei buni mor cei dintâi, Timișoara, 1998; Cruci de lemn, Timișoara, 2001. Traduceri: Nebojsa S. Popovici, Toamna, casa și păunul, Timișoara, 1996. Repere bibliografice: Mihai Botez, Temă actuală, LCF, 1962, 7; Ov. S. Crohmălniceanu, „Anii adolescenței”, GL, 1962, 28; Teodor Vârgolici, „Trenul albastru”, GL, 1965, 24; Gh. Grigurcu, „O complicată stare de fericire”, F, 1967, 5; Constantin Cubleșan, Ion Arieșanu, „O complicată stare de fericire”, TR, 1967, 27; Șerban Foarță, Ion Arieșanu, „Vară târzie”, O, 1967
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
n.n.ț scrie În proză, eu - În versuri; el e un om de rând, eu - un aristocrat; e filosof, În vreme ce mie nici nu-mi trece prin cap să fiu așa ceva; a devenit cunoscut la 40 de ani, eu - Încă din adolescență; Îi plăcea botanica, mie - florile, plantele, copacii, dar nicidecum să le aflu pedigree-ul; n-a știut nici să Înoate, nici să urce pe-un cal, În timp ce eu sunt un mare Înotător și un călăreț destul de bun; și pe deasupra mai
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]