79,378 matches
-
să alerge și, la un moment dat, se întâmplă ca la decolarea unui avion, se va simți deja în aer, dar el trebuie să simuleze fuga încă vreo zece pași, să evite un eventual accident. Când s-a ridicat în aer, parapanta ajunge deasupra capului său și zburătorul plutește așezat în harnașament ca într-un scăunel. Trăgând de mânere, zboară spre dreapta sau spre stânga, după plac." Cavalerul spațial este o poveste cuceritoare, pe care o pot citi și copiii, și
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
ireductibile: "tu cu mine vorbind/ mă ridici la cer/ din mormîntul meu// acum aștept să se-ntîmple/ atunci în cutremur/ acum în polen mă zbat// atunci înmărmurită/ acum în singurătate/ atunci în singurătate" (ibidem). Peisajele în care excelează poeta prezintă un aer ambiguu, avînd un substrat moral, "astfel că aceste priveliști se deosebesc esențial de cele în mod obișnuit nouă accesibile" (I. Negoițescu). Datelor obiective li se adaugă din belșug altele, ale senzoriului și nostalgiei ce-l învăpăiază, astfel încît ele capătă
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
frunții/ urmează-n puls pupila/ și tu vezi adormirea altfel// ea/ ca un turn adînc de calcar/ prin care cad în fundul lumii/ norii// și ca o sămînță în țipăt/ duhul ce și-l dă umbra// tu altfel vezi cum învelește aerul// ființa focului// goana se termină aici/ dar altădată" (goana se termină aici). Partenerul de patos liric are o funcție speculară. În ochii săi se reflectă nu numai prezentul etern al poeziei, ci și trecutul moral comun din care aceasta se
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
se desfășoară mai primitiv, prin scormonirea lăzilor de gunoi, fie că ia forme sofisticate, gen concursurile bingo televizate, esența rămâne aceeași. M-am mirat, de asemenea, de fiecare dată când vreun politician sau șef al S.R.I.-ului evalua cu un aer expert cifra de afaceri a economiei subterane. în deplină naivitate, m-am întrebat și eu, ca multă lume: dacă guvernanții sunt capabili să diagnosticheze atât de precis ce se întâmplă în afara legii, de ce nu sunt în stare să stăvilească fenomenul
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
strict un adevăr crud, crunt: un miliard și jumătate de oameni n-au dobîndit încă acces la surse de apă curate, motiv pentru care, anual, pier - din pricina bolilor transmisibile prin apă nefiltrată - 2.400.000 de copii (în timp ce victimele poluării aerului însumează numărul de 1.800.000 de oameni). Cifrele citate și multe altele arată că, pentru reducerea sărăciei esențială este creșterea, pe multiple planuri, însă aceasta nu e suficientă pentru a micșora, decisiv, teritoriul fragmentat al sărăciei endemice. Bancherul umanist
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
un laptop pe care urma să-l declar vameșilor de pe Otopeni. Avionul decola în zorii zilei, cînd aeroportul era încă scufundat în somnolență și lentoare, și nimeni nu părea că se grăbește, pe mai toate figurile citindu-se clar un aer plictisit și prost dispus, de inși treziți fără voia lor cu noaptea-n cap. După ce am predat bagajele și am prezentat pașaportul, am căutat cu privirea vameșul, în locul în care știam că ar trebui să se afle. Nimeni. La nedumeririle
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
departe. Nu vor să recunoască faptul că s-au compromis în totalitate. Toți spun că, țara a fost băgată într-o fundătură, dar numeni nu spune cine trebuie să plăteasă imensul prejudiciu. Producția este la pământ și exportul este în aer. Se tot aruncă pisica moartă în curtea crizei mondiale trecătoare. Nu vrea să taie nimeni rădăcinile crizei morale care va dăinui mult timp, deoarece s-a cronicizat. Un cancer economic și moral, care evoluează rapid, anunțând că sfârșitul este aproape
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
părăsite de Dumnezeu e impregnată de o spaimă copleșitoare, cu accente de Duhovnicească: "M-am aruncat în frică și-mi caut pipăitul/ Să aflu o mână prietenă pe ziduri./ Îmi vorbesc bâlbâitură". Cel pornit să-l afle pe Dumnezeu simte "aerul oțetit și tare": "Aerul mă sugrumă frunză după frunză, dor după dor". Plăsmuire a infinitului și a nimicniciei, ființa umană se apropie, prin clipa de har din care se va naște "slova de foc" - aspirație demiurgică a poetului -, de Dumnezeu
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
impregnată de o spaimă copleșitoare, cu accente de Duhovnicească: "M-am aruncat în frică și-mi caut pipăitul/ Să aflu o mână prietenă pe ziduri./ Îmi vorbesc bâlbâitură". Cel pornit să-l afle pe Dumnezeu simte "aerul oțetit și tare": "Aerul mă sugrumă frunză după frunză, dor după dor". Plăsmuire a infinitului și a nimicniciei, ființa umană se apropie, prin clipa de har din care se va naște "slova de foc" - aspirație demiurgică a poetului -, de Dumnezeu: "Posed câteva minute despuiate
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
impusă recluziune în sine, în subteranele conștiinței, pentru ca de acolo să izbucnească, trandafir răsărit între gunoaie, lumina orbitoare a poeziei: "Mă ascund pentru a scrie un poem/ în subsolul în care șobolanii ronțăie arsenic,/ Alături de lăzile de gunoaie și latrine./ Aerul e liniștit, mural/ Cu mirosuri grase scufundate în cuvânt./ Lumina picură pe bale/ Ca un reflex condiționat/ Când Dumnezeu plutește dincolo de zăbrele./ Primăvara sau iarna între porți/ Ceață îndelung înflorită pe ochii mei,/ Trece o femeie, mai frumoasă acum invizibilă
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
te poți nimeri în trenul care duce la Hogwarts, școala de scamatorii, în loc să ajungi la Manchester. Fantasticul, o spune Rowling, pe-nțelesul tuturor, dar mai întîi de toate pe cel al copiilor, e pretutindeni. Ajunge să mijești ochii, să tragi aer în piept, să-ți astupi urechile și-ai intrat în lumea lui Harry Potter. Teoria lui Todorov, a cărămizii din zid, nu mai e valabilă. Mai curînd, zidul e același, depinde cum și cine îl privește. Citeam într-un interviu
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
februarie 1970) începe într-o manieră inconfundabilă, cu o contradicție a imaginilor și a registrelor. Iată mecanismul pe care îl atribuia, cu doar câteva pagini înainte, lui Bacovia: "Examenul meu de licență. La 9 și ceva dimineața. Lumină multă în aer"... Radu Petrescu, G. Bacovia, Ed. Paralela 45, Colecția "Eseul de 100 de pagini", 1999, 96 p., f. preț.
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
află un rîu care în loc de apă avea vin de Chios, cu pești de culoarea și gustul vinului etc. etc. După ce corabia a părăsit insula, a izbucnit o furtună mai puternică: un vîrtej îngrozitor a ridicat cu viteză înspăimîntătoare vasul în aer pînă deasupra norilor. După șapte zile și șapte nopți navigatorii au văzut un soi de pămînt sub forma unei insule strălucitoare care răspîndea o lumină splendidă; aici se aflau insule, păduri, munți etc. În fapt călătorii greci ajunseseră pe lună
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
de pe pămîntul lui Lateranus; vreau, în fine, să spun că băiețelul, care primește la casă banii pentru ce beau, nu-mi dă niciodată restul, lipsindu-mă de cîteva sute bune de lire italiene. Mare lucru. Totuși, ce mă frapează, este aerul șmecheresc cu care mă privește băiețelul, - și hoț și temător - cînd îmi ia banii, uitîndu-se la mine cu o frică încordată a lui, - să vadă dacă îi cer sau nu restul... Nu i-l cer niciodată. Îi zîmbesc acru, doar
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
rușinat de mica lui pîrleală ce mi-o aplică, serios, m-a întrebat, zîmbind fermecător, îngerește, ca toți îngerii pe care Renașterea, și nu numai ea, i-a pictat în Roma aceasta augustă care nu se știe de ce, azi, în ciuda aerului sărbătoresc al verii pline, mă întristează, - mă întrebase dacă-mi place laptele. Sau, de atîta măreție, să ți se facă și greață?... Se întîmplă. Privindu-mă cum îmi beau paharul acela de lapte, băiețelul-trișor mă întrebase așadar dacă e bono
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
reprezintă o uzanță judiciară, iar prezumția de nevinovăție un moft de fațadă. Ceea ce la domnul Funeriu ține loc de - și e de fapt mult mai mult decât o prefață pare, în comparație cu fierbințeala gripată a micilor târguieli postdecembriste, o adiere de aer rece și curat. Toată admirația pentru un demers atât de ingenios și de consecvent onest! Altceva decât disidențele de liberă trecere ale ultimilor ani, decât epopeile de buzunar completate pe genunchi cu datele personale, la coadă la certificate, decât eroismul
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
avînd tendința de a se iuți în secolul XX, cînd generațiile par să se succeadă la intervale mai scurte (de 20 sau chiar de 15 ani). Tudor Vianu a vorbit, primul, despre generația de creație, cu alte cuvinte, despre acel aer de epocă definitoriu pentru temele și pentru stilistica operelor datorate unei comunități de vîrstă. Noi am numi paradigmă acest aer comun. Abandonarea principiului biologic, de către formaliștii ruși, modifică radical înțelegerea conceptului lui Thibaudet. întîi, biograficul (anii de naștere și de
Generație literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17385_a_18710]
-
20 sau chiar de 15 ani). Tudor Vianu a vorbit, primul, despre generația de creație, cu alte cuvinte, despre acel aer de epocă definitoriu pentru temele și pentru stilistica operelor datorate unei comunități de vîrstă. Noi am numi paradigmă acest aer comun. Abandonarea principiului biologic, de către formaliștii ruși, modifică radical înțelegerea conceptului lui Thibaudet. întîi, biograficul (anii de naștere și de moarte ai autorilor, anul debutului sau al "vîrfului" operei) nu mai joacă decît un rol secundar. în al doilea rînd
Generație literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17385_a_18710]
-
la Fialta" e, poate, cea mai memorabilă dintre nuvelele din acest generos volum, printr-o suavă insinuare a tragicului epic în cadența regulată a unui descriptiv aproape de poezie. Fialta, cu cerul ei alb și încercănat, cu aburii ploii zăbovind în aer și pe pleoape, cu silueta încețoșată a muntelui St. George și opacitatea unei mări netulburate de vînturi, devine în această nuvelă toposul unor întîlniri fabuloase între un bărbat și o femeie. Cei doi nu sînt îndrăgostiți în sensul obișnuit al
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
larghețe pentru guvernul Văcăroiu? Declarația de la Botoșani a d-lui Isărescu, pe care am numit-o Scrisoarea I a domniei-sale, s-ar cuveni consolidată de niscai explicații referitoare la perioada în care dl Isărescu nu era decît guvernatorul BNR. Fiindcă aerul de persoană care pică din luna Băncii Naționale în jungla guvernării nu are nici consistență și nici probe, chiar dacă dl Isărescu, în noua sa calitate, contează și pe una și pe cealaltă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
Basarabia, ele au fost favorizate de un climat specific, de izolaționism și suspiciune. Un prim obiectiv al lui Leo Butnaru îl reprezintă existențialul, acel "nivel zero" de la care pornește creația literară, ce reprezintă demarcația sa de propriile-i teme. Cu aerul unei divagații, al unei vioaie amalgamări de reprezentări și considerații, poetul sugerează complexitatea unei vieți în care contradicțiile, defel puține și lipsite de însemnătate, pot fi asumate nu doar pe partea lor dramatică, ci și pe cea relativizantă, jovială. Badinînd
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
darul de-a putea da glas dramatismului inaparent al existenței de toate zilele, un dar în stare a învedera o vocație poetică de excepție: "Umilința este o palmă învinețită de frig/ un cap înfundat în guler/ o gură care inspiră aerul expirat de alte guri... Umilința e soțul și soția/ mama noastră și a părinților noștri/ fiica pruncilor noștri vii și a celor/ pe care nu i-am lăsat să se nască.// Umilința e sărutul așteptat cu anii/ respins de ceara
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
discutat politică./ Au tăiat inele de ceapă și au rumenit carnea./ Și-au fript limbile și au rîs" (Au vrut să-și omoare timpul) se învecinează cu insertul suprarealist, posedînd aceeași capacitate de absorbție a realului, care uneori devine expresiv-delirantă: "Aerul se înroșea./ Pereții se clătinau transpirați./ Cuvintele horcăiau prin unghere.// În casa intoxicată se băteau poezii la mașină/ se copiau reîncarnări vedenii pe curat/ se umplea cu țipete prima pagină/ se aducea puroi pentru ultima" (Casa intoxicată). Patetismul Irinei Nechit
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
Maruca" - și am citit ce era reprodus acolo, pe perete, m-am decis să scriu ceea ce urmează mai jos. Am revenit a doua oară, după câteva luni, în primul rând ca să mă pătrund mai bine de tot ce plutește în aer acolo (aici, unde scriu!) și să capăt forța - ca Anteu, în contactul cu un pământ binecuvântat, mustind de frumusețe și de emanațiile unei ascunse pasiuni - de a-mi depăși sfiala în fața bănuitelor contra-argumente a uimirii muzicologilor, poate a condescendentului zâmbet
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
nu fie aneantizată definitiv și dacă nu suflăm, unii, din când în când, cenușa de pe jar). Coloana infinită" se distruge, în fond, într-o magazie, Enescu este o bună afacere din timp în timp, dar zace în luxosul muzeu în aer liber, cimitirul "Père-Lachaise" din Paris, sub recea marmură albă, pe care străjuie imortelă o roză de porțelan (așa am văzut-o eu, în 1980), pusă de Academia Franceză (așa mi s-a spus, atunci, și așa am depistat lespedea, ghidată
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]