94,417 matches
-
anului 1980. În toamna aceluiași an, Irakul condus de Saddam Hussein a atacat Iranul, cu scopul de a cotropi provincia Ahvaz, bogată în petrol, războiul prelungindu-se timp de un deceniu. Evenimentele ce au avut loc în Iran nu au afectat relațiile României cu acest stat asiatic, astfel că la sfârșitul anului respectiv noul ambasador iranian s-a prezentat la postul său din București. După o perioadă de șapte ani, Agop Bezerian își încheia misiunea diplomatică la Teheran în ziua de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
I) la Ambasada României la Caracas Venezuela. Reducerile succesive de personal diplomatic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, începute în 1969, care au dus la îndepărtarea din minister a numeroși diplomați pe diferite motive, eufemistic explicate drept "transferuri în interesul serviciului", îl afectează în 1984, când a fost transferat, la rândul său, tot "în interesul serviciului", la Ministerul Minelor (a servit diploma universitară de geolog). În Ministerul Minelor a lucrat ca inginer principal în cadrul Direcțiilor de Cooperare Economica Internațională si, respectiv, de Desfacere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
român în Algeria, în 1994 și a omologului său marocan în România, în 1995, vizitele altor miniștri români în Maroc (de interne, tineretului și sportului ș.a.). În comerțul cu cele două țări, a fost necesară depășirea unor greutăți care au afectat volumul schimburilor comerciale, cum ar fi: inexistența unor linii regulate de transport maritim, care a condus la întârzieri în livrări, la costuri mai ridicate ale transportului și la multiple transbordări, posibilitatea redusă de livrări pe credit din partea firmelor din cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Totuși, aceste fenomene nedorite s-au mai produs în special din lipsa de performanță a managementului și, în prezent, ne aflăm într-o etapă de perfecționare a principiilor și conceptelor guvernanței corporative, pentru evitarea apariției unor asemenea eșecuri financiare, care afectează în mod special brandul companiei. În ultimele decenii, pe plan internațional, s-au dezvoltat codurile etice de bună practică și un număr tot mai mare de organizații și țări au aderat la acestea, ceea ce a contribuit la estomparea riscurilor apariției
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
un timp relativ scurt, care au zguduit, prin amploarea lor, încrederea investitorilor în modul cum erau conduse atât marile corporații, cât și instituțiile publice. Lipsa de încredere a investitorilor în managementul organizațiilor ar fi diminuat viața corporativă și ar fi afectat atât sectorul privat, cât și sectorul public, dar mai ales modul cum acestea erau conduse. Dacă o astfel de măsură nu ar fi fost luată, angajamentul investitorilor s-ar fi diminuat, iar viața corporativă ar fi fost afectată, din cauza acestei
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
ar fi afectat atât sectorul privat, cât și sectorul public, dar mai ales modul cum acestea erau conduse. Dacă o astfel de măsură nu ar fi fost luată, angajamentul investitorilor s-ar fi diminuat, iar viața corporativă ar fi fost afectată, din cauza acestei lipse de încredere. În Marea Britanie 8 , Sir Adrian Cadbury a avut preocupări pentru cercetarea cauzelor comune ale eșecurilor corporațiilor din sistemul privat, elaborând, după criza din anii ’80, Raportul Cadbury, în 1992. Din raport a rezultat faptul că
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
contestarea managementului; trebuie să existe un mecanism bine intenționat de recompensă și sancționare care să funcționeze corect și permanent. Dacă primiți aceleași recompense și/sau evitați sancțiunile, indiferent de nivelul realizărilor sau corectitudinii îndeplinirii sarcinilor, în timp răspunderea va fi afectată. În cadrul organizațiilor rolul auditului intern în ceea ce privește răspunderea, la toate nivelurile organizației, este ridicat și se urmărește, în principal, prin sistemul procedurilor operaționale, scrise și formalizate. 1.4. Impactul produs de eșecurile guvernanței corporative Din cauza ignorării principiilor guvernanței corporative, în ultimele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
unui dialog satisfăcător cu acționarii. D.2. Utilizarea constructivă a adunărilor generale ale membrilor - Consiliul de administrație ar trebui să utilizeze adunarea generală a membrilor în vederea comunicării cu investitorii și să-i încurajeze să participe la acțiunile companiei care le afectează interesele. E. Acționarii instituționali E.1. Dialogul cu companiile - acționarii instituționali ar trebui să intre în dialog cu companiile pe baza înțelegerii comune a obiectivelor. E.2. Evaluarea informațiilor oferite de conducere - la evaluarea aranjamentelor conducerii companiei, mai ales în privința
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și discuțiile sunt orientate spre o adaptare a Legii companiilor în Europa. Bursa de Acțiuni din Toronto 35 crede că o bună dezvăluire a informațiilor oferă investitorilor o înțelegere substanțială asupra modului în care sunt luate deciziile care le pot afecta investițiile. În acest context, guvernanța canadiană vine cu 14 principii referitoare la: P1. Caracterul de proprietate al unei companii include procesul de planificare strategică, administrarea principalelor riscuri, planificarea succesiunii, politicile de comunicare, integritatea controlului intern. P2. Independența Consiliului de administrație
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
drepturile acționarilor, tratamentul echitabil al acționarilor, rolul acționarilor în guvernanța corporativă, oferirea de informații și transparența lor, responsabilitatea consiliului de conducere, iar investitorii, angajații, creditorii și furnizorii sunt considerați un parteneriat pentru crearea bunăstării. Guvernanța corporativă este conceptul care a afectat cele mai multe dintre țările dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Din aceste considerente, OECD a pregătit un set general de principii ale guvernanței corporative care încearcă să completeze sarcinile Consiliului de administrație cu elementele presante pentru democrațiile care iau naștere și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și cele macroeconomice. Scorul acordat unei țări, în opinia Standard & Poor’s, se realizează prin analiza țărilor din punct de vedere al sprijinului acordat din partea statului, în ceea ce privește conducerea corporativă, având în vedere că nivelul de conducere al unei țări poate afecta în sens diferit, pozitiv sau negativ, practicile de conducere corporativă de la nivelul microeconomic, prin evaluarea următoarelor elemente: • infrastructura legislativă se referă la mediul reglementărilor de specialitate în domeniu stabilit pentru asigurarea unei conduceri corporative bune, respectiv: cadrul legislativ general aplicabil
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
companiilor se realizează printr-o evaluare complexă a diferitelor politici și practici ale acestora și reprezintă mai mult o expresie a nivelului standardelor curente ale conducerii corporative decât o opinie asupra performanțelor financiare și comerciale. În timp ce modul de conducere poate afecta credibilitatea companiei și atractivitatea acțiunilor, scorul, în sine, nu exprimă o opinie nici asupra credibilității companiei, nici asupra valorii acțiunilor acesteia, ci asupra modului de funcționare a elementelor corporative din cadrul organizației. În concluzie, scorul, în opinia Standard & Poor’s, care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în permanență o cooperare activă între cele două funcții; sunt puternic legați de sistemele de control intern ale organizației; sunt preocupați de depistarea erorilor, de modul de instrumentare a aces tora și de eventualele consecințe asupra declarațiilor financiare care pot afecta conturile finale; ambele categorii de profesioniști produc rapoarte de audit formale asupra activităților lor. În același timp, între profesia de auditor intern și cea de auditor extern există și multe deosebiri-cheie, care reprezintă principii de bază, ce trebuie cunoscute temeinic
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
categorii de profesioniști produc rapoarte de audit formale asupra activităților lor. În același timp, între profesia de auditor intern și cea de auditor extern există și multe deosebiri-cheie, care reprezintă principii de bază, ce trebuie cunoscute temeinic, pentru a nu afecta rezultatele activităților celor două categorii de profesioniști și mai mult pentru a înțelege complementaritatea care se impune să se realizeze între cele două profesii, pe care le prezentăm în continuare, în tabelul din tabelul 1.4. Tabelul 1.4 Deosebiri-cheie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
originală. Are o metodologie precisă, standardizată și se bazează pe inventare, analize, comparații, rapoarte ș.a. 15 Prevenirea fraudelor Se interesează de toate problemele organizației, spre exemplu: evaluează confidențialitatea dosarelor personale din cadrul cabinetului medical. Se interesează numai de fraudele care pot afecta conturile finale Guvernanța corporativă 76 Nr. crt. Domeniul de referință Auditul intern Auditul extern Printr-o structură distinctă în cadrul compartimentelor de audit intern, pot să se preocupe și de investigarea fraudelor, dar acest mod de organizare nu este specific în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de detectare a disfuncțiunilor care există în organizație (a se vedea cazurile Enron și WorldCom). Capitolul 1. Guvernanța 79 În această situație, auditorul extern va întreprinde teste de audit care vor furniza o asigurare rezonabilă de descoperire a fraudelor, care afectează din punct de vedere material declarațiile financiare, deși nu acesta este obiectivul lor primar. Între utilizatorii declarațiilor financiare și auditorii externi vor apărea percepții diferite, cunoscute sub numele de „decalaje ale așteptărilor”. Utilizatorii vor aștepta o examinare de 100% a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
nonexecutivi independenți, care nu trebuie să fi fost angajați în ultimii cinci ani, prin asociere, contract de familie, consultant, executiv în compania care deservește comitetul de renumerație etc. și nici să fi avut o relație cu compania, care să-i afecteze independența. Guvernanța corporativă 80 Începând cu 2003, Codul combinat a inclus criterii 64 pentru determinarea independenței unui director, în afara caracterului și judecății. Un director nu este independent dacă: a fost angajat al companiei în ultimii cinci ani, are sau a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
la nivelul fiecărei activități, diferențiat și integrativ, construit în raport cu interesele organizației. Această construcție va trebui să țină cont de structura organizatorică a entității, de stilul de conducere al managerilor, de influența factorilor de mediu și implicit de riscurile care pot afecta entitatea. Excesul de norme, reguli, proceduri, împiedică realizarea unui control eficient, de aceea este necesară găsirea unui echilibru optim în vederea stabilirii acestora. Astfel, sunt situații în care se impun reguli precise, clare, stricte, adică un control riguros, spre exemplu, cazul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
organizație, care trec peste apetitul de risc stabilit de Consiliul de administrație, sau pentru a respecta cerințele regimului de reglementare, în vederea asigurării conformității cu cadrul normativ, și se constituie activități de control. În același timp, activitățile de control care nu afectează aceste două categorii de riscuri trebuie eliminate pentru că ele presupun costuri pentru organizație și, la rândul lor, creează alte riscuri. Activitățile de control reprezintă toate acele sisteme, aranjamente sau proceduri implementate, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor organizației Capitolul 2. Controlul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
rezultă impresia că cineva, undeva, monitorizează activitatea în timp ce această monitorizare s-ar putea să nu existe; entropia reprezintă tendința către destrămare și toate sistemele de control nu-și vor îndeplini obiectivele dacă nu sunt verificate și actualizate periodic; cultura organizațională afectează caracteristicile tipurilor de control implementate, care poate fi birocratic sau flexibil prin natură. În concluzie, implementarea sistemului de control în cadrul unei organizații și adecvarea politicilor pentru atingerea obiectivelor acestora este responsabilitatea managementului general, iar asigurarea managementului cu privire la funcționalitatea acestuia și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
acesteia. Pentru a înțelege natura controlului sunt importante următoarele concepte 50: a) controlul este realizat de persoane din toată organizația, inclusiv Consiliul de administrație, conducerea și ceilalți membri ai personalului Persoanele sunt responsabile cu conceperea, implementarea, monitorizarea și păstrarea controlului, afectat de numeroși factori organizaționali care influențează motivația și comportamentul persoanelor; b) persoanele care sunt responsabile, individual sau în echipă, de realizarea obiectivelor, trebuie sa fie responsabile și de eficacitatea contro lului care contribuie la realizarea acestor obiective Aceste persoane, fie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
le sunt încredințate. C4 - deciziile și acțiunile diverselor părți ale organizației trebuie să fie coordonate. C5 - activitățile de control trebuie să fie concepute astfel încât să facă parte integrantă din organizație, ținând cont de obiectivele acesteia, de riscurile care ar putea afecta realizarea acestor obiective și de interrelația dintre elementele controlului. D. MONITORIZARE ȘI ÎNVĂȚARE Criteriile privind monitorizarea și învățarea contribuie la afirmarea evoluției organizației și se referă la supravegherea mediului extern și a mediului intern, monitorizarea performanței, revizuirea ipotezelor, reevaluarea nevoilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
lor de acțiune. C4 Deciziile și acțiunile diverselor părți ale organizației trebuie să fie coordonate. C5 Activitățile de control trebuie să fie concepute astfel încât să facă parte integrantă din organizație, ținând cont de obiectivele acesteia, de riscurile care ar putea afecta realizarea acestor obiective și de interrelația dintre elementele controlului. Capitolul 2. Controlul intern 149 149 Nr. Componentele Gruparea criteriilor de control stabilite crt. modelului COSO de modelul CoCo 4. Informarea și comunicarea C2 Procesele de comunicare trebuie să susțină valorile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Monitorul Oficial nr. 1066/2004; Legea nr. 133/2002 pentru aprobarea OUG nr. 75/1999, republicată, privind activitatea de audit financiar nr. 598/2003. Capitolul 2. Controlul intern 191 191 ETAPA a IV-a - Identificarea riscurilor și disfuncționalităților care pot afecta realizarea obiectivelor Standardele avute în vedere: 11 - Managementul riscului; 15 - Ipoteze reevaluări; 16 - Semnalarea neregularităților; 18 - Separarea atribuțiilor; 23 - Accesul la resurse Elaborarea Registrului riscurilor conform modelului de pe site-ul: www.mfinante.ro, atașat ca anexă la documentul Metodologia de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în Uniunea Europeană 1.1. Actualizarea documentului strategic în domeniul controlului financiar public intern, capitolul audit intern Netratarea principalelor elemente de noutate apărute în activitatea de audit intern Crearea unor decalaje față de evoluția activității de audit intern față de celelalte țări europene Afectează eficacitatea activității de audit intern Neidentificarea direcțiilor de acțiune care ar trebui să fie avute în vedere pentru implementarea elementelor de noutate Implementarea parțială a elementelor de noutate identificate Neagrearea din partea Comisiei Europene a direcțiilor de acțiune pentru elementele de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]