7,836 matches
-
plan legislativ a naționalismului economic românesc, dar și a unei realități care cerea imperios astfel de măsuri, au fost un impediment, dar și un stimul - în special legile de încurajare a industriei din 1887 și 1912 - în calea formării și afirmării industriașilor evrei și a raporturilor acestora cu industriașii autohtoni. Numeroși autori pun în evidență faptul că evreii au beneficiat din plin de legile de încurajare a industriei. Una din imaginile cele mai exacte și coerente în același timp despre inițiativa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nr. 1-3, ianuarie-martie, p. 51. • Ibidem, p. 54. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 4-5, aprilie-mai, p. 152. ȚĂRĂNIȘTII ȘI PROBLEMA AGRARĂ DIN ROMÂNIA (1935-1946) Dumitru Șandru În atmosfera de neliniște socială de la sate de la sfârșitul primului război mondial și de afirmare de către țărani a doleanțelor lor, în multe state din răsăritul Europei au apărut partide țărănești, care s-au declarat și s-au manifestat în principal ca purtătoare de cuvânt a doleanțelor maselor rurale. Redistribuirea pământului a reprezentat în programele lor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la includerea în cabinet a lui Emil Hațieganu și Mihail Romniceanu 134. La mai puțin de trei săptămâni de la cooptarea acestora în guvern, doctorul Lupu a părăsit însă partidul al cărui membru era. Conducerea partidului comunist, sesizând dorința acestuia de afirmare în viața politică a țării, l-a contactat prin Serviciul Special de Informații, pe care îl controla deja, solicitându-i în repetate rânduri să se disocieze de linia politică a lui Iuliu Maniu și să înființeze un partid „de opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
et d’Histoire..., p. 175-211, în special p. 177-200; M. Grant, The Collapse and Recovery of the Roman Empire, London and New • Libertatea de mișcare și oportunitățile oferite de vasta piață pe care o constituia statul roman au condus la afirmarea economică a provinciilor și, implicit, la practicarea comerțului de către provincialii romanizați 85, dintre care în regiunea europeană cei mai activi au fost, după Vasile Pârvan, galloromanii 86. Numeroase epigrafe descoperite în diverse puncte din provinciile vestice și central-europene probează, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în orizontul excelenței academice. Întrucât prestația lui nu fusese prețuită cum se cuvine, pregătea o ripostă care să îl reabiliteze, în primul rând față de sine. Extremismul filosofiei sale dădea măsura unui autoritarism nativ, lipsit însă de un câmp propice deplinei afirmări. Mecenatul funcționase, în secolul XVIII, ca principiu de bază al vieții intelectuale, făcând puțin probabilă o piață a valorilor. În veacul următor însă, cererea și oferta încep să se facă simțite și în lumea ideilor. Or, dacă în planul deontologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui Robespierre, precum și în cea a „apărării onoarei rasei umane“ (Hamilton). Învestită cu asemenea atribute, experiența și ideologia revoluției franceze vor deveni paradigme ale cugetării filosoficoistorice din următoarele două secole. În plan teoretic, efectul imediat al Revoluției franceze a fost afirmarea concepției moderne asupra istoriei, în filosofia lui Hegel 4. Rațiunea pentru care filosofia germană post-kantiană a avut o influență enormă asupra gândirii europene din secolul al XX-lea și în special în țările care au cunoscut revoluția este faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românesc, prezintă hiperbolic războiul, văzut ca o grozăvie insuportabilă de către tinerii dintr-o școală de ofițeri din Transilvania. În literatura lui conformistă, fie că este vorba de război, de amintiri din copilărie, de anii de ilegalitate și de așa-zisă afirmare a Partidului Comunist sau de prefacerile din lumea satului sau a micilor orașe de provincie, autorul dovedește meșteșug, fiind un povestitor meticulos. SCRIERI: Cișmele și noroi, București, 1954; Aventurile lui Nucu, București, 1956; Din satul meu, București, 1956; Zile de
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Ca tînără femeie a fi stăpîna propriului corp Înseamnă totodată că nu-ți oferi virginitatea la Întîmplare sau a te implica Într-o relație sexuală pentru a fi plăcută, acceptată sau populară; pentru a-ți hrăni foamea de iubire sau afirmare sau pentru a ceda dorințelor altcuiva cu costul propriei integrități. Toate acestea sînt mai adevărate ca niciodată În zilele noastre, nu sugerez o Întoarcere la vremurile pudice de altădată, dar totuși spun că o tînără poate plăti un preț mare
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
românești, asigurată de o societate editorială, „bibliograficească” (Ateneul cunoștințelor, Cabinetul muzelor române), formată din intelectuali și patrioți români. În inițiativa sa, el pornește de la ideile corifeilor Școlii Ardelene, al căror popularizator a fost. Pledoaria patetică pentru învățătură ca temei al afirmării națiunii, încrederea în puterea științei de a risipi fanatismul religios și superstițiile îl situează pe poziții iluministe. Explicând, în Plan..., înapoierea culturală prin dezbinare și oprimare socială, ca și prin nepăsarea unor intelectuali ai vremii față de destinul scrierilor românești, G.
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
, revista de literatură apărută la București, săptămânal, de la 21 noiembrie 1932 până la 10 iulie 1939. Militând pentru afirmarea literaturii scrise de femei, publicația susține manifestarea acestora că purtătoare ale unei sensibilități specifice, capabilă de performanță. Fondatoarea revistei este Caterina B. Müller. Se oferă cititorilor o discretă pagina literară, care însă nu reușește să impună, de-a lungul timpului
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
prin nedreptăți naționale și sociale, ai dualismului austro-ungar. Dar în ansamblul ei, linia politică urmată în timpul secolului al XIX-lea a corespuns pe deplin intereselor naționale ale românilor din Transilvania. Până la 1848, gazeta lui Barițiu a constituit principalul mijloc de afirmare publicistică a drepturilor politice și culturale românești în Imperiul habsburgic și, totodată, alături de „Curierul românesc” și „Albina românească”, s-a impus ca un important difuzor de informație pentru românii de pretutindeni. De altfel, Barițiu a și conceput gazeta ca pe
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
periodic politic și cultural apărut la Oradea, zilnic, între 15 iulie 1929 și 31 iulie 1940, sub direcția lui George A. Petre, de la numărul 563/1931, redactor responsabil fiind A. Bârnă. De la numărul 564/1931, publicația are subtitlul „Organ de afirmare națională”, la care, de la numărul 1414/1935, se adăuga mențiunea „Apare sub conducerea Casei Naționale”. De la 1 aprilie 1936 își schimbă titlul, devenind „Nouă gazeta de Vest”. Articolul-program, Pășim cu încredere!, mărturisește intenția editorilor de a face din G. de
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
numărul 1414/1935, se adăuga mențiunea „Apare sub conducerea Casei Naționale”. De la 1 aprilie 1936 își schimbă titlul, devenind „Nouă gazeta de Vest”. Articolul-program, Pășim cu încredere!, mărturisește intenția editorilor de a face din G. de V. o tribuna de afirmare a romanismului la granița de Apus a țarii. Direcția culturală se manifestă cu precădere în interiorul rubricilor specializate, care se diversifica treptat, de la „Gazeta de Vest culturală” la „Cronicar”, unde apar cronici plastice, si de aici la „Curier literar” și la
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
Vremea”, în 1934, cu poezia Epicritica bucuriei, semnată G. Mavrogheni. Colaborează la „Floarea de foc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pământul” (Călărași), „Pagini literare” (Turda), „Familia”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. La Satu Mare a scris frecvent la publicațiile locale „Cronica sătmăreană” și „Afirmarea”. Este unul dintre animatorii cenaclului literar Afirmarea. Traduce integral Bestiarul sau Cortegiul lui Orfeu de Apollinaire în „Pagini maramureșene”. Poemul fără flăcări, volum publicat de G. în 1934, conține metafora-cheie a poeziei lui: cenușa, neantul fără mistere, timpul care s-
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
semnată G. Mavrogheni. Colaborează la „Floarea de foc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pământul” (Călărași), „Pagini literare” (Turda), „Familia”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. La Satu Mare a scris frecvent la publicațiile locale „Cronica sătmăreană” și „Afirmarea”. Este unul dintre animatorii cenaclului literar Afirmarea. Traduce integral Bestiarul sau Cortegiul lui Orfeu de Apollinaire în „Pagini maramureșene”. Poemul fără flăcări, volum publicat de G. în 1934, conține metafora-cheie a poeziei lui: cenușa, neantul fără mistere, timpul care s-a oprit. Poetul percepe vibrația nimicului metafizic
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
Satu Mare, 1996. Traduceri: Ady Endre, Scăpărătorul focului, Cluj, 1948 (în colaborare cu V. Herman), Spre mâine, Cluj, 1970; Paul Verlaine, Versuri, București, 1967; Charles Baudelaire, Mici poeme în proză, București, 1971. Repere bibliografice: Perpessicius, Lecturi, 229-232; Nae Antonescu, Gabriel Georgescu, „Afirmarea” (Satu Mare), 1978, 361-364; Grigurcu, Poeți, 247-250; Ion Ghiur, Un poet al existenței discrete, „Pagini literare”, 1985, 5; Gheorghe Grigurcu, Un valoros poet uitat, RL, 1993, 10; Vasile Știrbu, „Poemul fără flăcări”, „Astra maramureșeană”, 1997, 1; Ion Ghiur, G. Georgescu, uitarea
GEORGESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
Conștiința bipolară, RL, 1993, 10; Claudiu Constantinescu, Ghinionistul, RL, 1993, 10; Ov. S. Crohmălniceanu, Benjamin Fondane și B. Fundoianu, RL, 1994, 9; Simpozionul B. Fundoianu - Benjamin Fondane, ALIL, seria B, t. XXXIV, 1994-1995; Marin Sorescu, B. Fundoianu sau Făgăduința ca afirmare, L, 1995, 40; Dosar B. Fundoianu, APF, 1995, 11; Caraion, Tristețe, 107-111; Pop, Recapitulări, 134-141; Mirodan, Dicționar, II, 299-323; Z. Ornea, La centenarul Fundoianu, RL, 1998, 49; Mănucă, Perspective, 26-41; Z. Ornea, Iudaismul în estetica lui Fundoianu, RL, 1999, 48
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
istorice și aceea a rupturii. Rezultatele mixte ale acestor Întrebări esențiale fac din istorie o discontinuitate temporală, pusă În evidență de poziția retorică a subiectului istoric, dar imaginează această retoricitate substanțială ca o apărare a „credințelor umaniste În rațiune și afirmare de sine”3. Există o legătură evidentă Între conceperea retorică a subiectului istoric, cum apare ea la Blumenberg, și conceperea lui cosmologică (În accepția unei cosmologii ficționale, având ca rezultat un subiect ficțional). Apropierea este și mai evidentă În momentul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
accept distincția sau propunerea Sandei de a folosi virtual În loc de ficțional - pentru că eu sunt fixat pe o anumită distincție Între virtual și actual. Și anume, În momentul În care spui efectiv ceva, nu ești În virtualitate, ci În actualizare, În afirmare; or, atunci ne-ar trebui un termen, nu știu dacă semnificativ e bun (deocamdată nu găsesc altul), care să numească pur și simplu ceva actual, instituit, adică În act, de către subiect și care să nu mai presupună o legitimare printr-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
memoriei nu se rezumă, prin urmare, să treacă În revistă, descriindu-le, chipurile, evenimentele ori simbolurile care, prin ecoul stârnit În suflete, au supraviețuit vremii lor, creând tradiții diverse și chiar generând ele Însele alte evenimente și simboluri, ori prilejuind afirmarea unor noi actori ai istoriei. Ea va Înregistra și interpreta tocmai aceste reacții, scrutându-le amploarea, calitatea, forța de impact din perspectiva devenirii colectivității date. Fiindcă aceasta este adevărata protagonistă a unei istorii de acest fel: comunitatea selectată (care poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
complementare ale comunității respective, așa cum s-au afirmat ele În diferite momente istorice. În acest sens, afirmația autorului francez că „memoria noastră se bazează cu adevărat nu pe o istorie Învățată, ci pe o istorie trăită” trebuie Înțeleasă ca o afirmare dihotomică a priorității faptului trăit. Ea este totuși Întru câtva excesivă, câtă vreme orice comunitate Își familiarizează propriii membri cu versiunea elaborată și acceptată de majoritatea membrilor acelei comunități (sau a celor mai influenți dintre ei), recomandându-se, prin urmare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de client al statului pe care cetățeanul și-o reînnoiește atunci când vorbește despre Încredere socială. Din punct de vedere istoric, centralitatea culturală românească este o formă instituțională târzie, ce reliefează trăsături În consecință centralizante, discriminatorii și exclusiviste puternice, militând pentru afirmarea unui ideal de unitate culturală modernă. Unitatea culturală românească premodernă conferită de limbă și credința religioasă, de o cultură a oralității mai ales, În comparație cu una scripturală, a fost preluată de statalitate, de unde accentul uneori exclusiv pragmatic dat de acest factor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru unii autori, ce-i drept, mai puțini, dintre care Daniel Barbu este cel mai reprezentativ pentru investigația sa cu adevărat critică a fenomenului secularizării, ortodoxia nu este o manifestare a unei credințe religioase, ci a unei forme culturale de afirmare a politicului. Daniel Barbu face o interesantă distincție Între credință și lege În practica ortodoxiei românești, arătând convingător că ea a fost mai puțin o credință, cât o „lege”, interpretată apoi În imaginarul românesc ca „lege a pământului”. De asemenea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
religioasă creează o tensiune vizibilă, care nu poate fi rezolvată prin redistribuirea bogăției comunitare (acceptată În comunități cultice ori sectare restrânse), nu Însă În Întregul unui stat modern. Credința religioasă ca formă de constrângere și proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individualiste sunt factori modelatori pentru crearea unei nivelări, și de aici a unui nivel de conformitate socială și culturală necesar pentru definirea modernității, implicit pentru afirmarea unui model cultural care să aibă Însemnele „localității”, deci și ale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
religioasă ca formă de constrângere și proprietatea modernă ca formă de afirmare a unei etici individualiste sunt factori modelatori pentru crearea unei nivelări, și de aici a unui nivel de conformitate socială și culturală necesar pentru definirea modernității, implicit pentru afirmarea unui model cultural care să aibă Însemnele „localității”, deci și ale unui proces de localizare pe care modernitatea ca tranziție Îl Învederează. Problema proprietății este probabil mai specială decât cea a constrângerii religioase În contextualitatea istorică și socială a României
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]