3,174 matches
-
luna octombrie, ceva mai devreme decât în restul Podișului Sucevei, iar dezghețul se produce destul de târziu, la sfârșitul lunii martie. Rețeaua hidrografică este compusă din râul Suceava, în cursul său inferior pe distanța de 8 km și afluenții săi. Dintre afluenții râului Suceava, cel mai însemnat este râul Hatnuța care străbate pe o lungime de 14 km teritoriul comunei Dărmănești. Ca ape stătătoare întâlnim bălție din lungul văii Sucevei, de mici dimensiuni, în parte populate cu pește, fiind alimentate atât din
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
pe treapta cea mai înaltă a unui amfiteatru natural ce domină zona, respectiv între Dealul Cetății (368 m) și Dealul Tătărași (385 m). Relieful se înfățișează ca o alternanță de platouri structurale, coline și dealuri în care valea Sucevei și afluenții ei și-au croit drum. Apele sunt, de fapt, răspunzătoare în cea mai mare parte de modelarea reliefului Podișului Fălticeni. Teritoriul comunei Ipotești este încadrat din punct de vedere administrativ de unitățile teritoriale aparținând: municipiului Suceava (Nord), comunei Bosanci (Sud
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
prezintă o albie majoră cu lățime variabilă cuprinsă între 250 m la ieșirea din zona muntoasă până la 500 m în zona centrală a comunei. Din punct de vedere hidrografic, comuna Marginea se situează în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane. Vegetația și fauna Vegetația este
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitații abundente). La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primește că afluent mai important pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
pe partea dreaptă pârâul Șoarecele, iar pe partea stângă pârâul Voivodeasa. Valea Șoarecele traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei Arbore. Secțiunea 4. Populația "'a. Numărul populației "' Populația localității Marginea, la
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
traversează partea de vest și sud vest a teritoriului comunei și prezintă o rețea deasa de afluenți mai ales pe partea stângă. Pe partea dreaptă primește că afluent mai important - pârâul Hasca. Din zona Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita primește ca afluenți pe partea dreaptă pâraiele Hârbovat, Volovat și Iaslovat. Pârâul Iaslovat, formează limită administrativă cu teritoriul comunei Arbore. Secțiunea 4. Populația "'a. Numărul populației "' Populația localității Marginea, la nivelul lunii iulie 2012, era de 10529 de locuitori, din care circa 50
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
germană Sadowa) este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Așezat în partea de vest a județului Suceava, spațiul geografic al comunei Sadova se suprapune peste bazinul hidrografic al pîrîului Sadova, afluent al rîului Moldova, fiind situat în marea subunitate flzico-geografică a Obcinelor Bucovinei, subunitate bine individualizată în nord-estul Carpaților Orientali. Intersecția paralelei de 47 grade și 30 minute latitudine nordică cu meridianul de 25 grade și 39 minute longitudine estică, definește
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
și la distanță de 2 km nord - vest de municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei cuprinde zona montană formată din ultimele ramificații sud - vestice ale Obcinei Feredeului, munții: Muncel, Măgurele, Măcieș, Floarea, dealul Ardeloaia și din valea pârâului Sadova cu principalii afluenți ai acestuia pâraiele: Iezer, Zbrancani, Roatelor, Mazăre și Pârâul Morii. Altitudinea teritoriului este cuprinsă între 700 m la confluența pârâului Sadova cu râul Moldova și 1364 în Vârful Pietriș. Din punct de vedere administrativ comuna Sadova se învecinează spre nord
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este valea Boișoara, de unde și-a luat denumirea și satul Boișoara. Cum în general denumirile localităților sau ținuturilor s-au luat de la numele apelor care le străbat așa și-
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
reședința) și Slătioara. Se pare ca numele de Râșca reprezintă «românizarea» slavonescului „РЁЧЌА”, care inseamna „pârâu” (1), astfel mănăstirea și apoi localitatea împrumutând toponimul râului (pârâului) care curge în apropiere, și al moșiei pe care au fost așezate. Râul Râșca, afluent de dreapta al râului Moldova are un bazin de orientare NV-SV, ce se desfășoară pe o lungime de 53 km, cu o lățime maximă de 11 km. El se suprapune părții de SV a județului Suceava, dar se continuă și
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul 1974 și minima de 469 mm³ în 1973; în general, ele au aspect torențial. Caracterul neregulat și torențial al ploilor influențează semnificativ debitul râului Râșca, afluent de gradul I al râului Moldova; râul Râșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu anual de 1,34 m³/sec., și șapte afluenți constitutivi: Râșca Mare, Râșcuța, Moișa, Slatina, Țiganca, Bogdănești și Jărna. Temperatura aerului este în
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
au aspect torențial. Caracterul neregulat și torențial al ploilor influențează semnificativ debitul râului Râșca, afluent de gradul I al râului Moldova; râul Râșca are o pantă medie de 12‰, un debit mediu anual de 1,34 m³/sec., și șapte afluenți constitutivi: Râșca Mare, Râșcuța, Moișa, Slatina, Țiganca, Bogdănești și Jărna. Temperatura aerului este în medie de 7,5 °C/an. Vânturile sunt cele specifice întregului județ Suceava și se datorează în principal celor doi curenți barici - cel din Atlantic și
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
orașul Fălticeni. Aici se ajunge de pe Drumul Național Roman-Fălticeni, urmând drumul din partea stânga din dreptul comunei Vadu Moldovei și trecând apoi prin satele Bogdănești și Râșca. Mănăstirea se află la baza unui deal împădurit de pe pitoreasca vale a râului Râșca, afluent al râului Moldova. Mănăstirea Râșca este rezultatul mai multor etape succesive de construcții. Ea își trage originea în Mănăstirea Bogdănești, care fusese zidită în jurul anului 1363 de către voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365). Distrusă din temelie de către turci și tătari
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare marmoreene. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crișului Repede, râu care traversează teritoriul comunei Negreni pe direcția E - V. Crișul Repede primește ca afluenți: pâraiele din Valea Neportocului Valea Caselor Valea Negrii Valea Făgădăului În arealul geografic al comunei Negreni este predominant un climat continental moderat cu influențe baltice, aceasta fiind specifică dealurilor înalte. Iernile sunt lungi și blânde, iar verile sunt cu temperaturi
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
fost stabilizate prin lucrări tehnice și culturi de pomi fructiferi. Clima satului Rugășești este temperat-continentală, cu temperaturi medii anuale de 8˚-10˚C și precipitații medii anuale de 700-800 mm/an. Cel mai important râu care străbate satul este Sălătruc, afluent pe dreapta al râului Someș. Acesta are o alimentare nivopluvială și are un regim hidrologic cu ape mari de primăvară și ape mici de vară. Ca afluenti primește pe teritoriul satului Valea Gugii cu caracter permanent și câteva râuri mici
Rugășești, Cluj () [Corola-website/Science/300350_a_301679]
-
Suatu, precum și la limita hotarelor, unde masele au alunecat pînă în lunca pârâului numit "La Rât”, determinind reducerea înălțimii culmilor și atenuarea energiei reliefului. Rețeaua hidrografica a satului este reprezentată prin cursuri de pâraie din bazinul superior de recepție al afluentului ce se varsă, la Bonțida, în Someșul Mic . Cursurile de apă, în formă de evantai se adună din hotarul satului, urmând direcția nord - est și unindu-se spre Suatu cu alti afluenți, continuând direcția spre podul Ghirișului, Căianu, Gădălin și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de pâraie din bazinul superior de recepție al afluentului ce se varsă, la Bonțida, în Someșul Mic . Cursurile de apă, în formă de evantai se adună din hotarul satului, urmând direcția nord - est și unindu-se spre Suatu cu alti afluenți, continuând direcția spre podul Ghirișului, Căianu, Gădălin și Bonțida. Linia de cumpănă dintre bazinul Someșului și Arieșului se situează pe hotarul satului Aruncuta, mai precis pe aliniamentul Țigla Frații - Dealul Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la vest de Jiu. Relieful apare sub formă de câmpuri prelungi și largi între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E a teritoriului este străbătută de pârâul Rasnic, afluent al Jiului, iar, în partea centrală, de pârâul Breasta, afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
prelungi și largi între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E a teritoriului este străbătută de pârâul Rasnic, afluent al Jiului, iar, în partea centrală, de pârâul Breasta, afluent al Rasnicului. Albiile acestora sunt în general largi și înalte, oferind condiții favorabile dezvoltării localităților din jur. Pe văile mai largi apar luncile și terasele inferioare aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
satele Călinești, Gogoșești, Mischii (reședința), Mlecănești, Motoci și Urechești. Comună Mischii este așezată în N-E județului Dolj și a orașului Craiova, la aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate ale comunei. Comună Mischii are o suprafață de 4.993
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
Urechești. Comună Mischii este așezată în N-E județului Dolj și a orașului Craiova, la aproximativ 10 km de acesta, în câmpia colinara a Podișului Getic, pe valea râului Teslui și a afluenților săi Oda, Tarova, Vișina, Ocina, precum și a afluenților Gemărtăluiului. Prin comună trece șoseaua națională Craiova-Bălcești-Rm. Vâlcea (prin satul Motoci) din care se ramifică drumul județean 641 care leagă celelalte sate ale comunei. Comună Mischii are o suprafață de 4.993 de ha, altitudinea maximă fiind de 225 m
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
mai ploioasa fiind februarie, iar cea mai secetoasa fiind iunie. Datorită cursului schimbător al prâului Teslui, s-a produs rectificarea cursului, de-a lungul căruia se află satele Motoci, Mischii, Urechești, Melcănești, satele Călinești și Gogoșești aflâdu-se de-a lungul afluenților Geamărtăluiului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mischii se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,88%). Pentru 2,67% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
în trecut, Chiriacu și Beiu) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Chiriacu, Dimitrie Cantemir, Izvoarele (reședința), Petru Rareș, Radu Vodă și Valea Bujorului. Comuna se află în vestul județului, pe malurile, râurilor Negrile și Ismar, afluenți ai Câlniștei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ505, care o leagă spre est de Schitu (unde se termină în DN5B) și spre sud-vest de Stănești. Între Chiriacu și Izvoarele, acest drum are un parcurs comun cu șoseaua județeană DJ503A, care
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
satele Budeni, Comana (reședința), Falaștoaca, Grădiștea și Vlad Țepeș. Comuna se află în estul județului, la limita cu județul Ilfov, pe malul drept al Argeșului, acolo unde el primește apele Neajlovului, care la rândul său primește pe teritoriul său apele afluentului Gurbanu. Este străbătută de șoseaua națională DN5A, care o leagă Adunații-Copăceni (și DN5) de Hotarele (și DN41). Lângă Falaștoaca, acest drum se intersectează și începe un traseu comun cu șoseaua județeană DJ411, care duce spre est în județul Călărași la
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]