2,546 matches
-
coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente; Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului urmărite sub egida Organizației Națiunilor Unite sunt operaționalizate în indicatori cu un grad ridicat de dezagregare teritorială. Nivelurile de agregare teritorială la care datele sunt disponibile în România sunt: rural-urban - analiza datelor pe medii are o semnificație aparte pentru paradigma dezvoltării sociale. Gradul de urbanizare este utilizat ca un indicator de dezvoltare (mai ales în modelele care privesc dezvoltarea ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societății și la specializarea cercetătorilor și a studiilor pe unul dintre mediile de rezidență; regiune statistică - este scara cea mai redusă la care, în prezent, sunt reprezentative anchetele din sistemul statistic social; județ - estimările utilizate sunt din surse administrative, prin agregarea informațiilor la nivel de localitate, la care se adaugă informațiile de recensământ și provenind din anumite cercetări speciale; localitate - transferul de autoritate de decizie la acest nivel nu este dublat de o creștere a cantității și calității datelor disponibile; comunitate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
componenta sa să măsoare ceea ce-și propune să măsoare. Se presupune aici că nu au fost lăsate pe dinafară elemente care să inducă erori sistematice în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul lor la teste succesive. De aceea, la evaluarea acestor indecși trebuie urmărite cu atenție: selecția variabilelor; scalarea lor; ponderarea și agregarea componentelor indicilor; modalitatea specifică de validare ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în măsurare. În al doilea caz, este necesar ca indicii să respecte cerințele de agregare a indicatorilor, ca și comportamentul lor la teste succesive. De aceea, la evaluarea acestor indecși trebuie urmărite cu atenție: selecția variabilelor; scalarea lor; ponderarea și agregarea componentelor indicilor; modalitatea specifică de validare ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author><Year>2002</Year><RecNum>10</RecNum><record><rec-number>10</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Booysen, F.</author></authors></contributors><titles><title
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
size="100%">2005</style></title></titles><dates><year>2005</year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">București</style></pub-location><urls></urls></record></Cite></EndNote>(UNDP, România, 2005). Modificările constante ale formulei de calcul (atât de agregare, cât și a indicatorilor compoziți) fac posibilitățile de comparație anuală mai degrabă scăzute. O serie de critici au fost aduse IDU ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Raworth</Author><Year>2005</Year><RecNum>48</RecNum><Prefix>pentru o trecere în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ai cancerului cervical invaziv. Termenul „leziuni genitale precanceroase” corespunde leziunilor CIN 2/3, VIN 2/3 și VaIN 2/3. CONCEPTUL VACCINĂRII ÎN CANCER Etiologia infecțioasă a mai multor cancere a fost sugerată de studii epidemiologice care au semnalat fie agregarea unor cancere în areale care se suprapun cu regiuni geografice cu prevalență ridicată a unor virusuri (hepatită B, Epstein Barr etc.), fie de investigații serologice care probau prezența infecției la canceroși. Un argument decisiv a fost adus de posibilitatea prevenției
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ai cancerului cervical invaziv. Termenul „leziuni genitale precanceroase” corespunde leziunilor CIN 2/3, VIN 2/3 și VaIN 2/3. CONCEPTUL VACCINĂRII ÎN CANCER Etiologia infecțioasă a mai multor cancere a fost sugerată de studii epidemiologice care au semnalat fie agregarea unor cancere în areale care se suprapun cu regiuni geografice cu prevalență ridicată a unor virusuri (hepatită B, Epstein Barr etc.), fie de investigații serologice care probau prezența infecției la canceroși. Un argument decisiv a fost adus de posibilitatea prevenției
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
tip 1 pe parcursul întregii vieți este de 0,4% în populația generală, dar de 6% la rudele de gradul 1 ale pacienților cu diabet insulino-dependent (Risch, 1987). Riscul de 15 ori mai mare la rudele de gradul 1 demonstrează puternică agregare intrafamilială a cazurilor cu DZ tip 1 și susține importantă factorilor genetici. Din punct de vedere genetic, DZ tip 1 este o afecțiune complexă, poligenica, cu multiple alele predispozante și protectoare care interacționează între ele (Todd et al., 1991). Totuși
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
1989; Conncanon et al., 2005). Este interesant de remarcat că frecvență tipurilor HLA diabetogene în populația generală prezintă o corelație strânsă cu incidență DZ tip 1 în acea populație (Ronningen et al., 2001). Regiunea IDDM1 poate explica aproximativ 40% din agregarea intrafamilială a DZ tip 1, cu un λS specific de locus de aproximativ 3 (Rich, 1990). Cea de-a doua regiune sistematic demonstrată ca fiind asociată cu DZ tip 1, IDDM2, a fost localizată la nivelul genei insulinei și al
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
a oferit o morfologie, valabilă și astăzi, a acestora: Dată fiind importanța lor, mă consider Îndreptățit să deosebesc o categorie specială de rituri de trecere, care se descompun, În urma analizei, În rituri de separare, rituri de limită și rituri de agregare. Cele trei categorii secundare nu sunt dezvoltate În mod egal la o aceeași populație și nici Într-un același ansamblu ceremonial. Riturile de separare sunt mai dezvoltate În cadrul funeraliilor, riturile de agregare În ceremonialurile de căsătorie, iar În ceea ce privește riturile de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de separare, rituri de limită și rituri de agregare. Cele trei categorii secundare nu sunt dezvoltate În mod egal la o aceeași populație și nici Într-un același ansamblu ceremonial. Riturile de separare sunt mai dezvoltate În cadrul funeraliilor, riturile de agregare În ceremonialurile de căsătorie, iar În ceea ce privește riturile de limită, ele pot constitui o secțiune importantă, de exemplu, În graviditate, logodnă, inițiere, sau se pot reduce la minimum În cazul adopției, celei de-a doua nașteri, cele de-a doua căsătorii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
minimum În cazul adopției, celei de-a doua nașteri, cele de-a doua căsătorii, trecerii de la vârsta a doua la a treia. Deci, dacă schema completă a riturilor de trecere comportă În teorie rituri preliminare (separație), liminare (prag) și postliminare (agregare), ar trebui ca În practică să existe o echivalență a celor trei grupe, fie datorită importanței lor, fie În ceea ce privește gradul lor de elaborare (A. Van Gennep, 1996, p. 22). Contribuția majoră a lui Van Gennep nu este atât aceea de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
apare ca o „situație legitimă de eliberare de constrângerile culturale și de clasificările sociale” (1968, vol. X, p. 581), așadar ca o sursă de potențialitate, de reflecție, de creație (culturală) și de schimbare (socială). Instituind și legitimând asemenea forme de agregare socială și de acțiune simbolică, ritul funcționează ca un mecanism generator de structuri sau modele de structuri sociale noi: „Semnificațiile, În cultură, tind să fie produse la interfața dintre subsistemele culturale deja stabilite. ș...ț Liminalitatea reprezintă acest interstițiu temporal
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
A. White (1993) sau cel de festive misrule utilizat de unii istorici ai carnavalului (M. Bristol, 1985; T. Castle, 1986; C. Humphrey, 2001). Cu ajutorul acestui operator simbolic, carnavalul Își impune regulile asupra Întregii societăți și instaurează un mod unic de agregare ritualică, Întemeiat pe răsturnarea regulilor sociale acceptate și pe comuniunea generalizată. Formele prin care se concretizează În plan ritualic inversiunea (care definesc, simultan, caracteristicile majore ale carnavalului) sunt: reorganizarea spațiului și timpului social, anularea ordinii sociale și contestarea Puterii, excesele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
galbenă (3); ger (3); liniște (3); murdară (3); om de zăpadă (3); albeață (2); anotimp (2); curățenie (2); iarbă (2); imaculată (2); lucitoare (2); noroi (2); om (2); sărbătoare (2); schi (2); soare (2); strălucire (2); strălucitoare (2); vacanță (2); agregare; alb si rece; aleea; amuțire; arat; argint; aspră; basm; bătaie cu bulgări; bulgăre; bună; caldă; căldură; catifea; cauciucuri uzate; chiseliță; climă; cocă; cocaină; coco; cristalină; cros, Crăciun; culoare, alb; da; facultate; feerie; fină; Frank Sinatra; frig, frumusețe; fulgi Crăciun; fum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dias tolice în jur de 80-90 mmHg reprezintă un compromis benefic pentru o perfuzie optimă post-AVC (25). Antiagregarea pacienților cu AVC joacă un rol important în prevenția primară și secun dară. Studiile au concluzionat că aspirina, prin inhibarea adeziunii și agregării plachetare, reduce mortalitatea pacienților cu AVC ischemic acut, dacă este administrată în primele 48 de ore de la debutul simptomelor. Ridker și colaboratorii săi au arătat întrun studiu randomizat că doze mici de aspirină reduc semnificativ riscul de AVC ischemic la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
gradului vulnerabilității relativ la fiecare resursă sau amenințare. 4) Identificare, analiză și evaluare riscuri de securitate a informațiilor: * estimarea gradului impactului relativ la fiecare resursă critică; * estimarea probabilității unui atac din partea unui potențial adversar; * estimarea probabilității ca o vulnerabilitate să fie exploatată; * agregarea gradului impactului (valorii resursei) cu probabilitatea unui atac de succes (amenințare x vulnerabilitate) pentru a determina gradul relativ al riscului; * prioritizarea riscurilor de securitate a informațiilor bazată pe o evaluare integrată. 5) Tratare riscuri și determinarea măsurilor adecvate: * tratarea riscurilor
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
Mare), cât și cantitativ, cu valori între 0% și 100% (două valori, Vmax și Vmin). ( Etapa "Identificare, analiză și evaluare riscuri de securitate a informațiilor": * estimarea gradului impactului relativ la fiecare resursă critică; * estimarea probabilității ca o vulnerabilitate să fie exploatată; * agregarea gradului impactului (valorii resursei) cu probabilitatea unui atac de succes (amenințare x vulnerabilitate) pentru a determina gradul relativ al riscului de securitate a informațiilor; * prioritizarea riscurilor de securitate a informațiilor bazate pe o evaluare integrată; * clasificarea riscurilor de securitate a
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
3. După conținut, pot fi: informații elementare; informații complexe; informații sintetice. Informațiile elementare sunt specifice sistemului operațional în care se desfășoară nemijlocit activitățile economice și definesc operații și fenomene indivizibile (datele din documentele primare). Informațiile complexe sunt informațiile rezultate din agregarea informațiilor elementare pentru a caracteriza un proces sau un fenomen (nivelul productivității muncii, valoarea producției marfă, costul producției etc.). Informațiile sintetice se obțin, de regulă, prin adiționarea informațiilor elementare de același tip (balanțe de verificare, bilanț contabil etc.). 4. După
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
microeconomic). De aceea, politicile macroeconomice de ajustare (îndeosebi politica monetară - aflată la dispoziția băncii centrale - și cea fiscală - aflată la dispoziția guvernului) trebuie să fie corelate cauzal, structural și funcțional în ceea ce se numește mix-ul de politici fiscal-monetare, așa încât agregarea efectelor la nivel macroeconomic să conducă la atingerea convergentă a țintelor stabilite Dacă, așa cum am menționat, semantica nu mai joacă nici un rol în aplicarea unei politici guvernamentale de ajustare, odată ce algoritmul a fost proiectat, indiferent dacă este vorba despre un
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
tip 1 Argumente pentru condiționarea genetică a T1DM Mai multe argumente vin în sprijinul afirmației că T1DM apare pe un fond de susceptibilitate genetică moștenită. În primul rând este vorba de observația empirică că diabetul de tip 1 prezintă o agregare familială semnificativă [101], adică frecvența bolii este mult mai frecventă în unele familii spre deosebire de altele. Riscul de apariție a T1DM pe parcursul întregii vieți este de 0.4% în populația generală dar de 6% la rudele de gradul 1 ale pacienților
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
respectiv a prevalenței bolii în populația generală, Risch propune calcularea unui parametru cheie ?s (s = sibling - frați/surori) ca raportul dintre riscul la rudele de gradul I și respectiv riscul în populația generală [79]. ?s va reprezenta practic indicele de agregare intrafamilială a cazurilor de boală și va fi în cazul DZ tip1 de 6% / 0.4% = 15. Spre comparație ?s în cazul sclerozei multiple este 2.4, și 7 pentru boala Hodgkin [79]. Agregarea intrafamilială a cazurilor de T1DM ar
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
?s va reprezenta practic indicele de agregare intrafamilială a cazurilor de boală și va fi în cazul DZ tip1 de 6% / 0.4% = 15. Spre comparație ?s în cazul sclerozei multiple este 2.4, și 7 pentru boala Hodgkin [79]. Agregarea intrafamilială a cazurilor de T1DM ar putea fi explicată, cel puțin teoretic, nu numai prin existența unui teren genetic predispozant ci și prin faptul că familiile sunt expuse acelorași factori de mediu. Un argument mai puternic pentru intervenția factorilor genetici
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
semnificativ mai mare de a face boala în cazul gemenilor identici ai pacienților diabetici (risc 30-50%) comparativ cu cel al gemenilor neidentici (risc de aproximativ 5%) [4]. Riscul de 15 ori mai mare la rudele de gradul 1 demonstrează puternica agregare intrafamilială a cazurilor cu T1DM și susține importanța factorilor genetici. Din punct de vedere genetic, T1DM este o afecțiune complexă, poligenică, cu multiple alele predispozante și protectoare care interacționează între ele, prezența izolată a nici uneia dintre ele nefiind necesară și
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
candidat puternic pentru susceptibilitatea genetică pentru T1DM, cel puțin în unele populații. 2. Genetica Diabetului Zaharat de tip 2 Diabetul Zaharat de tip 2 este o afecțiune în care încărcătura ereditară este foarte pronunțată. Astfel, studiile au arătat o înaltă agregare intrafamilială a cazurilor de T2DM [72]. În același timp, studiile pe gemenii monozigoți au indicat un coeficient de concordanță apropiat de 100%, sugerând că în societatea actuală factorii de mediu sunt suficient de diabetogeni pentru ca factorii genetici să devină principalii
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]