6,939 matches
-
psihanalitic cu folosirea noțiunii de pulsiune de agresiune. Scopul acesteia este distrugerea obiectului, ea fiind expresia jocului Între eros și thanatos. Pulsiunea morții (thanatos) se opune pulsiunii vieții tinzând către reducerea completă a tensiunilor și Întoarcerea la starea anorganică. Sublimarea agresiunii pune la dispoziția Eu-lui o energie neutră ce poate fi Întrebuințată În activități și adaptare. Experiența psihoterapeutică demonstrează că anularea defenselor patogene are consecințe asupra activismului persoanei În cauză. Sublimarea agresivității este observabilă În activitatea reală: inhibiția muncii (la cei
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
neutră ce poate fi Întrebuințată În activități și adaptare. Experiența psihoterapeutică demonstrează că anularea defenselor patogene are consecințe asupra activismului persoanei În cauză. Sublimarea agresivității este observabilă În activitatea reală: inhibiția muncii (la cei pentru care orice activitate este o agresiune), inhibiție socială (la persoane guvernate de teama de a pierde afecțiunea). Apariția unor afecțiuni psihosomatice (ulcer gastro-duodenal, rectocolită ulcerohemoragică, infarct miocardic, HTA, manifestări alergice) este după opinia psihanaliștilor o manifestare a refulării agresivității. Teoria frustrației elaborată de W. Scott și
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
apărea explozii de agresivitate la pacienții cu epilepsie. Gastaut a raportat furii paroxistice la 50 % din grupul de pacienți cu epilepsie temporală. Currie - 1971, Într-un grup de 666 pacienți cu epilepsie temporală (etiologic și tipul intricat) a raportat 7 % agresiune. Rodin a raportat agresiune patologică În doar 4,8 % din 700 de cazuri. Bingley a urmărit 90 de pacienți atât din clinici neurologice cât și neurochirurgicale În Elveția și a constatat că 17 % dintre pacienții cu epilepsie temporală au manifestat
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
la pacienții cu epilepsie. Gastaut a raportat furii paroxistice la 50 % din grupul de pacienți cu epilepsie temporală. Currie - 1971, Într-un grup de 666 pacienți cu epilepsie temporală (etiologic și tipul intricat) a raportat 7 % agresiune. Rodin a raportat agresiune patologică În doar 4,8 % din 700 de cazuri. Bingley a urmărit 90 de pacienți atât din clinici neurologice cât și neurochirurgicale În Elveția și a constatat că 17 % dintre pacienții cu epilepsie temporală au manifestat comportament agresiv. Falconer - 1973
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
mesaj unui individ și acesta, la rândul său, să-l accepte logic și să-l urmeze. În cazul în care modificăm componentele paraverbale ale aceluiași mesaj: tonul, intonația, accentul, ritmul vorbirii, înălțimea vocii, mesajul va fi perceput ca pe o agresiune din exterior, un ordin, față de care va apărea reacția de respingere și chiar impulsul de a face opusul. Se poate ca mesajul pe care l-am transmis noi să fie logic și folositor, dar datorită componentei emoționale a mesajului, acesta
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
general animalele. Iar cortexul său Îi spune să-și imprumute femeia străinilor În schimbul avantajelor politice... I-ar place să-și ucidă tatăl, dar Își suprimă cu viclenie acest impuls natural: Într-o zi el va fi bătrânul...” În dicționarul Larousse agresiunea se definește ca “atac brutal neprovocat; atentat la integritatea psihologică sau fiziologică a persoanelor”. Din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a: “Agresiune - atac Împotriva unei personae sau a unui stat - Din lat. aggressio-atac”. Gorgos definește agresivitatea ca
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
cu viclenie acest impuls natural: Într-o zi el va fi bătrânul...” În dicționarul Larousse agresiunea se definește ca “atac brutal neprovocat; atentat la integritatea psihologică sau fiziologică a persoanelor”. Din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a: “Agresiune - atac Împotriva unei personae sau a unui stat - Din lat. aggressio-atac”. Gorgos definește agresivitatea ca “ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, in scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect investit de
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Irenaeus EiblEibesfeldt, Arno Plack, Ashley Montagu, Konrad Lorenz ș.a.). Există mai multe ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer; instinctuală - Freud, Adler, M.Klein, K. Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor răspunsuri sunt de furie și iritare. b) Răspunsuri intrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația sie Însuși. Reacțiile asociate acestora sunt culpabilizarea și remușcarea. c) Răspunsuri impunitive - În care agresiunea nu apare ca o forță generatoare. Se exprimă prin Încercarea de a evita formularea unui reproș, fie adresat altora, fie sie Însuși și prin privirea situației frustrante În chip conciliant. Cum putem observa din această clasificare, frustrația primară apare din
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Îndepărtează (Ebbesen, Duncan și Konecni, 1975). Aceste rezultate infirmă ideea că agresivitatea are un caracter catarctic. Totuși există și circumstanțe În care exprimarea agresivității poate scădea incidența acesteia. De exemplu, comportamentul agresiv poate produce agresorului sentimente de anxietate care inhibă agresiunea următoare, mai ales dacă persoana În cauză observă că acțiunile sale pot aduce pagube. Dar, În aceste cazuri, efectul asupra comportamentului agresiv poate fi explicat fără a considera că s-a redus impulsul agresiv. De asemenea, deși exprimarea activă a
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
victimei sau chiar de infractor; victime decedate dar care nu sunt dispărute, acestea furnizează informații despre autor în funcție de modul în care a fost comisă fapta, obiectele folosite, atitudinea victimei în timpul actului agresional și urmările vizibile ale acesteia; victime ce supraviețuiesc agresiunii dar nu pot identifica infractorul din motive obiective (fapta s-a comis pe întuneric, infractorul era mascat), ele pot oferi unele informații în legătură cu unele caracteristici fizice sau psihice ale infractorului cum ar fi vocea, nervozitatea lui, precipitarea; victime ce supraviețuiesc
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
dar nu pot identifica infractorul din motive obiective (fapta s-a comis pe întuneric, infractorul era mascat), ele pot oferi unele informații în legătură cu unele caracteristici fizice sau psihice ale infractorului cum ar fi vocea, nervozitatea lui, precipitarea; victime ce supraviețuiesc agresiunii și care cunosc infractorul dar nu îl denunța din teama de răzbunare a acestuia; victime care supraviețuiesc agresiunii și cunosc infractorul dar nu îl denunță din motive ce țin de viața lor particulară (de exemplu agresorul e concubinul victimei casătorite
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
pot oferi unele informații în legătură cu unele caracteristici fizice sau psihice ale infractorului cum ar fi vocea, nervozitatea lui, precipitarea; victime ce supraviețuiesc agresiunii și care cunosc infractorul dar nu îl denunța din teama de răzbunare a acestuia; victime care supraviețuiesc agresiunii și cunosc infractorul dar nu îl denunță din motive ce țin de viața lor particulară (de exemplu agresorul e concubinul victimei casătorite); victime care supraviețuiesc agresiunii, cunosc pe infractor dar refuză să îl denunțe, încercând să i găsească o justificare
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
infractorul dar nu îl denunța din teama de răzbunare a acestuia; victime care supraviețuiesc agresiunii și cunosc infractorul dar nu îl denunță din motive ce țin de viața lor particulară (de exemplu agresorul e concubinul victimei casătorite); victime care supraviețuiesc agresiunii, cunosc pe infractor dar refuză să îl denunțe, încercând să i găsească o justificare, inclusiv autoacuzându se; victime care supraviețuiesc agresiunii și care cunosc pe infractorul adevărat dar denunță o altă persoană pe care vor să se răzbune; victime care
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
denunță din motive ce țin de viața lor particulară (de exemplu agresorul e concubinul victimei casătorite); victime care supraviețuiesc agresiunii, cunosc pe infractor dar refuză să îl denunțe, încercând să i găsească o justificare, inclusiv autoacuzându se; victime care supraviețuiesc agresiunii și care cunosc pe infractorul adevărat dar denunță o altă persoană pe care vor să se răzbune; victime care supraviețuiesc infracțiunii, cunosc infractorul și, profitând de situație, pune pe seama lui fapte pe care nu le-a comis (de exemplu victima
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
infracțiune care nu a avut loc, din dorința de răzbunare față de pretinsul infractor sau pentru a profita de pe urma acestuia. I.2. Cauzalitatea victimală Cauzalitatea victimală reprezintă o structură comportamentală complexă a victimei care a jucat un rol oarecare în săvârșirea agresiunii și care este determinată de interdependența unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
unor factori obiectivi (economici, politici, ideologici, religioși) și a unor factori subiectivi (interese individuale, sentimente de inferioritate, de superioritate, atitudinile și relațiile interindividuale). Cauzalitatea victimală este întotdeauna concretă și formează împreuna cu mediul ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și natural. Clasificarea factorilor de risc victimal este determinată de mediile sociostructurale de proveniență a victimelor, de tipologia valorilor lezate (fizice, morale, religioase, politice), de
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ previzibilă. În relația cu agresorul conduita victimei este dată de structura conștient-inconștient. Voința victimei în răspunsul la agresiune poate fi nascută în baza coordonării inteligenței și experienței personale, sau poate fi înlăturată prin exercițiul spontan al instinctelor. Stilul victimal. Determinarea condițiilor necesare adaptabilității victimei la realitatea conflictului agresional va releva exercițiul spontan sau masura adaptabilității la mediul respectiv
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
sau profesional, lipsiți de mijloace materiale și financiare sau care nu au posibilitatea să obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea devianței și infracționalității, prin practicarea unor ”ocupații” aflate în zona devianței sancționate penal (furturi, agresiuni, prostituție, consum de alcool și droguri). Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea, încă de la o varstă fragedă, a unor acte predelincvente (furturi de acasă sau de la vecini, colegi de clasă, fumat, fuga de la școală și abandon școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la realizarea unor fapte penale mult mai grave (tâlhărie, viol, furt, agresiuni fizice). minori cu comportamente delincvente recurente și reiterative, care comit fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
predelincvente (furturi de acasă sau de la vecini, colegi de clasă, fumat, fuga de la școală și abandon școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la realizarea unor fapte penale mult mai grave (tâlhărie, viol, furt, agresiuni fizice). minori cu comportamente delincvente recurente și reiterative, care comit fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
în care mai fusese de foarte multe ori. După aproximativ o oră de la plecarea fetei, A.C. a auzit-o țipând și plângând .Încă de la început, minora în vârstă de 13 ani, l-a indicat pe minorul B.C., ca find autorul agresiunii exercitate asupra sa. A.M.C. i-a relatat tatălui său că, în timp ce se afla la fântână, prin spatele ei a venit B.C., a strâns-o de gât, a trântit-o la pământ și a început să o tîrască spre un
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
etc.); 3) Modificări patologice dobândite de caracter, întâlnite în cursul evoluției clinice a nevrozelor, al unor procese organice cerebrale, în psihoze etc. Agresivitatea și violența Agresivitatea și violența ocupă un loc important în tematica psihopatologiei. Pentru O. Klineberg, cuvântul de „agresiune” presupune noțiunea de „ostilitate”. Ostilitatea are o conotație negativă, pe când agresivitatea este orientată într-o anumită direcție sau asupra unui obiect precis. Trebuie făcută deosebirea între agresivitate și actul agresiv. Agresivitatea face parte din componentele psiho-afective și comportamentale ale persoanei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme și gravități, f) incapabili de a desfășura o activitate profesională teoretică sau practică utilă, susținută, continuă, indisciplinați, nepunctuali, instabili, vanitoși, suspicioși, invidioși față de colegii lor, g) tendință la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendință la perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
doilea termen îl redublează pe primul, în mod reciproc, printr-o mișcare inversă (J. Starobinski). Acest aspect a fost remarcat de numeroși specialiști. Apar două noțiuni noi, specifice patologiei, care derivă din cele de mai sus, în explicarea mecanismelor reacțiilor: - agresiunea, care este o acțiune negativă, distructivă, cu rol patogen, - apărarea, care este o reacție pozitivă, reparatoare, cu rol restaurator, legată de principiul vital, deci sanogenetică. Orice agresiune presupune un agent traumatic, o „psihotraumă” care acționează din exterior asupra persoanei, având
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]