7,295 matches
-
unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari sunt scurți, cu bazine de recepție reduse, incluzând un relief degradat. În asemenea condiții, șesul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
centru de vinificație, de la Spitalul orășenesc, S.C. Lactis S.A sau, accidental, de la unele ferme de animale din această zonă. În afara celor menționate, pe râul Bahlui, datorită vitezei mici de scurgere, a debitului redus, a temperaturii ridicate a apei, a albiei minore în special mâloase, prinse de vegetație, se produc inpurificări naturale cu emanații de gaze toxice și mirosuri puternice de putrefacție (M. Pantazică, 1974). 2.3. Raionarea hidrologică a bazinului râului Bahlui în amonte de Cotnari Pentru raionarea hidrologică a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
placa dură sarmațiană, din izvoare de pantă și parțial din apa meteorică. Densitatea rețelei hidrografice este relativ mare, iar panta puternică (râul Bahlui între izvoare și Pârcovaci are panta de 21,5 m/km, pârâul Pârcovaci de 60 m/km). Albiile majore sunt înguste sau lipsesc. Nivelul apelor este în tot anul pozitiv datorită izvoarelor cu debit constant și precipitațiilor abundente (600-690 mm/m2/an), cât și coeficientului de împădurire ridicat (80%). Raionul hidrologic al zonei de contact: Acest raion este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă au fost identificate, în regiunea cercetată următoarele subtipuri de sol. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Coluvisolurile întâlnite pe glacisul de racord dintre albia majoră a văii Bahluiului și terasa de 20-30 m, în avale de Hârlău cât și pe conurile de dejecție ale pâraielor Buhalnița, Scobinți, Cotnari, Nicolina Hârlău, Broscăria. Au un profil profund, îngroșat în partea superioară de aportul gravitațional și cuprinde
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vinețiu, bulgăros slab dezvoltat, slab compact). Coluvisolurile au o fertilitate naturală relativ ridicată, fiind favorabile culturii sfeclei de zahăr, a plantelor furajere, dar și a grâului și porumbului. Solul neevoluat aluvial tipic (succesiunea orizonturilor este (Ao-C). A fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la 80-100 cm. Textura este argilo-prăfoasă sau nisipoasă, conținutul de humus variază între 0,40-3,74%. Regosolul pseudorendzinic (succesiunea orizonturilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pădure. Văile secundare de tip subsecvent prezintă o orientare perpendicular pe direcția înclinării stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m și 6 10 m, cu suprafețe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m și 6 10 m, cu suprafețe mai mari în zona satului Pârcovaci și la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de luncă de 3-5 m și 6 10 m, cu suprafețe mai mari în zona satului Pârcovaci și la nord-vest de Hârlău. Afluenții Bahluiului din această subunitate sunt în general scurți, cu bazine de recepție ce
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de tranziție", infiltrându-se în zona joasă. În unele sectoare nivelul apelor subterane crește până spre suprafață, producând unele înmlăștiniri (Bădeni, Ceplenița, Cotnari). În urma secetelor nivelul apei subterane coboară foarte mult (circa 5 m) încât nu mai este intersectat de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora. (M. Pantazică, 1974) Apa freatică din această zonă are un grad de mineralizare ridicat și gust sălciu. Principala arteră hidrografică care drenează regiunea cercetată este râul Bahlui. Debitul mediu anual al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
a știut să le țeasă între tron și cler. Armatele persane asediaseră de mult timp masivele metereze ce înconjurau Babilonul, fără speranța vreunui succes. Se pare că din interiorul orașului a apărut o idee. Astfel, persanii au creat o altă albie Eufratului, apele s-au abătut din calea lor iar soldații au pătruns în cetate pe vechiul drum secat și l-au înjunghiat pe rege. Iată cum învingătorii i-au milostivit pe evrei punând astfel capăt robiei acestora. Dar acest contact
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
figuri. De pildă, în varianta lui Pieter Breugel cel Tânăr, backgroundul tabloului este mult mai bine conturat: se pot vedea silueta distinctă a țăranului și a celor câtorva păsări de pe pajiște, a celor două vaci care pasc liniștite, dar și albia râului. Tabloul Parabola orbilor este invocat în romanul lui Augustin Buzura în două ample intervenții din scena finală a dialogului dintre Ioana Olaru și doctorul Vlad Cosma. Exegeții romanului au semnalat în câteva ocazii prezența operei artistului flamand în universul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ar datora izbândei elementului ortodox asupra celui științific în Sfântul Sinod. Teamă ne e însă că toată această grabă de întoarcere la Ortodoxie nu e decât elementul trecător al amintitei panici. Și că, în curând, lucrurile vor reintra în vechea albie a Ortodoxiei românești de după război, catolică după metode, protestantă după spiritualitate". 21 Sinodul în gravă încăurcătură, nesemnat, în "Cuvântul", an V, nr. 1371, 14 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia, pp. 168-169: "Sinodul s-a decapitat însă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fi urmată de prăbușiri și de acumularea unor mase importante de grohotiș, procesul având efecte distructive asupra vegetației și amenajărilor antropice; b) eroziunea în adâncime transformă arii întinse de versanți în pământuri rele (badlands). Combinată cu eroziunea laterală, modifică puternic albiile râurilor și periclitează stabilitatea malurilor, cu toate ecosistemele aferente și frecvent cu așezări umane, culturi, drumuri etc.; c) alunecările de teren se manifestă prin deplasarea (uneori de tip curgător) a unor mase imense de materiale mobile pe versanți cu înclinare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
suprafață Județul Iași este situat din punct de vedere hidrografic în bazinele hidrografice ale râurilor Prut și Siret. Aceste râuri străbat platforma moldovenească constituită din roci cu rezistență slabă, structură care a permis formarea a numeroase coturi și meandre ale albiei minore a Prutului care s-au izolat în timp de cursul principal, transformându-se în ape stătătoare (prutețe). O altă caracteristică a bazinului hidrografic Prut o constituie prezența zonelor mlăștinoase specifice depresiunii afluentului principal Jijia. În apele râului Prut și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
extindere a spațiilor verzi existente și a centurii verzi ce înconjoară orașul, realizându-se astfel mai multe posibilități de agrement pentru locuitori. Zone vulnerabile ecologic care necesită măsuri de reconstrucție ecologică Datorită lucrărilor de regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albie minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare fără aport de apă permanent, fiind supusă colmatării și eutrofizării. Prin această transformare, biocenoza inițială cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chișcar întâlnit numai în acest
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este format din lunca râului Prut (albia majoră); depozitele de terasă de pe acest teritoriu sunt formate din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a prezenței marnelor calcaroase și a gresiilor. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip de relief-regiune geomorfologică: Podișul Fălticeni. b) Aspecte pedologice: pădurea azonală (de luncă) de la Mircești se află pe un sol de luncă neinundabilă: a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de subsidență), cu aspect de albie majoră. Procesele de modelare actuală a reliefului: “acumulare fluviatilă”; terase: albie majoră, lângă terase de luncă; tip de relief-regiune geomorfologică: Podișul Fălticeni. b) Aspecte pedologice: pădurea azonală (de luncă) de la Mircești se află pe un sol de luncă neinundabilă: a) conținutul în humus descrește treptat de la suprafață (3,5 g %), până la
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91FO păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: aria este amplasată în albia minoră și în cea majoră a râului Prut; este sedimentară, de vârsta holocenului superior. b) Aspecte pedologice: reprezentate prin aluviuni grosiere la bază și mijlocii spre fine la suprafață. c) Aspecte hidrologice: râu îndiguit; prin barajul Stânca-Costești se reglează debitul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: acumulare artificială de apă, situată pe albia majoră a pârâului Valea Lungă. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: lac de acumulare, rezervor tampon de apă potabilă pentru municipiul Iași, sursa majoră fiind râul Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: acumulare artificială de apă, situată pe albia majoră a râului Bahlui. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: lac de acumulare; sursă de apă potabilă pentru orașul Hârlău. d) Aspecte climatologice: rezervația se încadrează în sectorul de climă continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a habitatelor: vegetație: zone umede; geomorfologice: lac; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: habitate de apă dulce/zone umede Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: acumulare artificială de apă situată pe albia majoră a pârâului Valea Lungă. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: lac de acumulare, sursă de apă potabilă pentru municipiul Iași, sursa majoră fiind râul Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: albie minoră părăsită a râului Prut, formată din aluviuni recente. b) Aspecte pedologice: c) Aspecte hidrologice: luciul de apă variază în funcție de nivelul apelor râului Prut. d) Aspecte climatologice: datorită poziției sale teritoriale cade sub influența advecțiilor de aer de origine polară
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]