4,144 matches
-
indo-europeană comună, datorită contactelor reduse cu limbi de altă origine. Migrația triburilor slave a dus la diversificarea dialectala a slavei comune în trei ramuri: de est, de vest și de sud. Slavă veche a folosit un alfabet glagolitic (bazat pe alfabetul grecesc cu minuscule) și chirilic (bazat pe alfabetul grecesc cu majuscule). Slavona reprezintă mai multe variante locale ulterioare și a fost limba de cultură în țările de limbă slavă, partial în țările baltice și în țările române. A jucat rolul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
altă origine. Migrația triburilor slave a dus la diversificarea dialectala a slavei comune în trei ramuri: de est, de vest și de sud. Slavă veche a folosit un alfabet glagolitic (bazat pe alfabetul grecesc cu minuscule) și chirilic (bazat pe alfabetul grecesc cu majuscule). Slavona reprezintă mai multe variante locale ulterioare și a fost limba de cultură în țările de limbă slavă, partial în țările baltice și în țările române. A jucat rolul latinei medievale din Europa Occidentală. Dintre trăsăturile generale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de faptul că numeroase cuvinte încep și se termină cu vocale. Există mari diferențe între limbile literare și cele vorbite și diferențe sociale (de casta) importante. Sînt influențate mai mult (kannada, malayalam, telugu) sau mai putin (tamil) de sanscrita. Au alfabete proprii, provenind din scrierea indiană grantha. Dintre caracteristicile gramaticale amintim: utilizarea sufixelor, opt cazuri, trei genuri, flexiune verbală foarte bogată. Absența tonurilor, a prefixelor și infixelor, a dualului și a propozițiilor subordonate. Topica adjectiv-substantiv-verb și SOV. Au o tradiție culturală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
substantiv-adjectiv. Numeroase limbi din această familie șunt ergative, utilizează frecvent prepozițiile și numărul prefixelor și infixelor îl domină net pe cel al sufixelor. În limba mon, cea mai veche limba literară din Birmania (Myanmar), s-au păstrat inscripții într-un alfabet propriu de origine indică datînd din secolul VI d.C. Majoritatea clasificărilor au în vedere două ramuri: 6.7.1. Familia munda e alcătuită din limbi vorbite în India; mai importante, ca număr de vorbitori sînt: santali (6 mîl. de vorbitori
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
egiptean, siro-palestinian, irakian, dialectele peninsulare etc.); unii lingviști afirmă că dialectele arabe sînt de fapt limbi de sine stătătoare, ca în cazul limbilor romanice, descendente din latină familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; flexionara; VSO arabă abjad, derivată din alfabetul fenician; notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sacre a zoroastrianismului, Avesta, cuprinzînd predici versificate (sec. VIII i.C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica, provenită din alfabetul pahlevi 24. awadhi N / India, Nepal familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian est central; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 25. aymara O Bolivia, Peru / N Argentina, Chile; patru persoane gramaticale; "concepție inversă" a timpului: trecutul, cunoscut și vizibil se
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba în comerțul din Africa de Vest familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandinga; tonala (două tonuri); nu are gen gramatical; nu are conjugare; SauxOV (subiect - auxiliar - obiect - verb); subst. - adj. proprie (silabar african n'ko citit de la dreapta la stînga); transcriere latină (alfabetul "Africa") 35. bangala N Republică Democratică Congo, Sudanul de Sud (țară independentă din 2011), Uganda; limba de circulație pentru populații bantu, dar și nilo-sahariene familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional transcriere latină 36. bariba (baatonum) N Benin, Nigeria familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
vechi texte slave. Frații Chiril și Metodie, călugări greci, traduc în a doua jumătate a sec. al IX-lea texte din Vechiul și Noul Testament și alte lucrări de cult din limba greacă într-un dialect vechi bulgar. Ei folosesc un alfabet propriu, numit glagolitic, creat de Chiril pe baza scrierii grecești cu minuscule cursive, completat cu o serie de semne pentru foneme specific bulgare. Slavă veche are particularități arhaice care o apropie de slavă comună. Răspîndită prin scris, slavă veche a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
basca, cu limbile caucaziene, dravidiene și cu cele ieniseiene; "verigă intermediară între caucaziana și paleo-asiatică"; limba izolată; aglutinanta; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst.; sistem de numerotare bizecimal (30 = altar-toorimi - "douăzeci-zece"); morfologie verbală extrem de complexă predominant vorbită; varianta urdu a alfabetului arab 58. cantoneză (yue) O Chină (Canton, Hong Kong, Macao); considerată dialect chinez, desi diferențele între cantoneză și mandarina sînt mai mari ca între două limbi romanice, de exemplu; nouă tonuri (unele foneme se pot pronunța în noua moduri diferite cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mai mari ca între două limbi romanice sau între două limbi germanice. familia sino-tibetană, ramura chineză; tonala; tendința monosilabica; izolanta cu elemente de aglutinare (polisintetism); limba "aproape fără gramatică"; SVO + SOV proprie ideografica: hieroglifica silabica han; pinyin (transcriere fonetica în alfabet latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola; R.D. Congo, Zambia; folosită că lingua franca în estul Angolei de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 73. chuuk (truk, r(o)uk) OR Chuuk (Statele Federale ale Microneziei) familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba pe care o vorbesc liiyiliil ("limba adevărată"); deosebiri interesante, la nivel fonetic și lexical, între vorbirea femeilor și vorbirea bărbaților familia ciukoto-kamceatkiană, limba paleo-siberiană; armonie vocalica; structuri incorporante, dar și aglutinante și analitice; ergativă; SOV; adjectiv-substantiv fără scriere, ulterior alfabet latin și chirilic 76. ciuvașa O Rusia (R. Ciuvașa); strămoșii ciuvașilor au fost bulgarii de pe Volga, descendenți ai hunilor; singură limba din grupul bulgar al limbii altaice care a supraviețuit; diferențiere puternică față de limbile turcice; posibilă poziție intermediară între limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un vas de lut descoperit în Munții Orăștiei la Grădiștea Muncelului: DECEBALUS PER SCORILO marea familie indo-europeană, familia paleo-balcanică, ramura traco-dacă sau protolimbă anterioară apariției limbilor indo-europene limba exclusiv orală (posibilă interdicție de scriere, de natură religioasă) sau scriere cu alfabet grecesc 87. dakota N SUA, Canada; limbi/dialecte dakota: dakota propriu-zisă, nakota, lakota familia amerindiana, ramura siouană (sioux); SOV, subst. - adj. pictografica, transcriere latină 88. dalmata LM Dalmatia (Coasta Adriaticii), astăzi în Croația; ultimul vorbitor, Tuone Udaina, anchetat de lingvistul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-lea familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav oriental; flexionara; SVO; adj. - subst. latină 90. diula (dyula, jula) limba vehiculara în Africa de Vest (Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scandinav oriental; flexionara; SVO; adj. - subst. latină 90. diula (dyula, jula) limba vehiculara în Africa de Vest (Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai bun alfabet pentru transcrierea limbilor tonale) 91. divehi (maldiviana) O Maldive / N India familia indo-europeană, ramura indo-iraniană thâna, derivată din arabă 92. dogri O India (Jamuu și Kașmir) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental devanagari și arabo-persană modificată 93. dogon LN
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pe coasta mediteraneană (mai ales in Cartagina antică - limba punica, peninsula Iberica, sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
in Cartagina antică - limba punica, peninsula Iberica, sudul Franței, Malta, Sicilia) familia afro-asiatică, ramura semitica, grupul semitic central; VSO feniciana, de prin 1050 i.C.; în linie, de la dreapta la stînga; fenicienii sînt considerați inventatorii alfabetului; stă la baza tuturor alfabetelor ulterioare, semitice sau indo-europene (grec, etrusc, latin, chirilic, gotic, copt, ebraic, aramaic etc.) 109. fijiana O Fiji familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oriental; VOS latină 110. filipino, pilipino O Filipine; varianta standard a limbii tagalog familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gaulois) LM, vorbită pînă în sec. V d.C. în Galia; înlocuită treptat de latină (sec. I - IV d.C.) care, la rîndul ei, s-a transformat în franceză și occitană familia indo-europeană, ramura celtica, grupul continental puternică tradiție orală; rar, cu alfabet grec, etrusc și român 121. galiciana (galego, gallego) CO Galicia (Spania) dialect al limbii portugheze, indo-europeană, romanica latină 122. ganda (luganda) N Uganda familia nigero-congloeză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; aglutinanta; SVO latină 123. găgăuza N Moldova, Ucraina, România, Bulgaria, Grecia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
astăzi) 124. georgiana (gruzina, kartuli) O Georgia (mkhedruli) Limba veche de cultură. Prima atestare: o inscripriție de la sfîrșitul sec. V d.C. Poemul Viteazul în blană de tigru (≈ anul 1200) de Sota Rustaveli cuprinde peste 1000 de strofe de 4 versuri. Alfabet propriu scris de la stînga la dreapta. Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, era originar din Ivir (Georgia). În timpul sau s-au realizat la noi tipărituri în limba gruzina. Unii lingviști vorbesc de o familie de limbi ibero-caucaziene, în care ar intra
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și una scrisă (katharevusa "purificata"), apropiată de greacă veche, folosită în ocazii oficiale familia indo-europeană, grupul helenic (greacă veche și macedoneană veche); actualmente neogreaca formează o ramură unilingva; SVO grecească, cu 24 de litere, de origine feniciana; stă la baza alfabetelor copt, gotic, glagolitic și chirilic 131. groenlandeza O Groenlanda (Danemarca); numită de populația autohtonă kalaallisut ("limba poporului") familia eschimo-aleută, ramura eschimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă; aproape că nu are cuvinte compuse latină 132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
negro-africană, grupul nigero-ciadian arabă (în trecut), latină 139. hawaiană O Hawai (SUA) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; VSO transcriere latină 140. herero (otjiherero) N Namibia, Botswana, Angola; limba bantu, vorbită de populația herero familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu alfabet latin 141. hindi-urdu (hindustani) O India (hindi), Pakistan (urdu), Fiji (hindustani de Fiji); lingua franca în India; denumirea hindustani desemnează limbile hindi și urdu înainte de separarea lor (1947, din motive politice; scrise cu alfabete diferite) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu alfabet latin 141. hindi-urdu (hindustani) O India (hindi), Pakistan (urdu), Fiji (hindustani de Fiji); lingua franca în India; denumirea hindustani desemnează limbile hindi și urdu înainte de separarea lor (1947, din motive politice; scrise cu alfabete diferite) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian central; SOV devanagari (hindi, hindustani), persano-arabă adaptată - nasta'liq (urdu) 142. hiri motu O Papua-Noua Guinee, alături de engleză și tok pîșin este un pidgin bazat îndeosebi pe motu (limba austroneziana, malayo-polineziană, grupul oceanic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta fluviului Niger) familia nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest; VSO; adj. - subst.; fuziune de elemente germane, ebraice, slave; considerată și limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Canada; N SUA (Alaska), Rusia (Insulele Diomida); considerată și dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit, alături de inupiak (Alaska), inuktun (nord-vestul Canadei) și groenlandeza (Groenlanda) familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV notație silabica proprie (silabar) sau alfabet latin 161. inupiaq N SUA (Alaska), Canada (Teritoriile de Nord-Vest), Rusia; considerată și dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV latină 162. irlandeză O și N în Irlanda (Gaeltachtai), Irlanda de Nord
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dialect al limbii (de fapt un continuum lingvistic) inuit familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; baza SOV latină 162. irlandeză O și N în Irlanda (Gaeltachtai), Irlanda de Nord; denumire proprie: Gaeilge. Cea mai conservatoare dintre limbile celtice. Vechea irlandeză, notata cu alfabet ogamic, este atestata în numeroase inscripții din secolele IV-VI d.C. Limba a unei bogate literaturi populare. familia indo-europeană, ramura celtica insulara, grupul gaelic; VSO latină 163. islandeza O Islanda Islenska. Limba a unor populații norvegiene care au colonizat Islanda
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Niger, Camerun familia nilo-sahariană, ramura sahariana (sau nilo-ciadiană), grupul kanuri-kanembu; SOV latină "Africa", arabă Ajami (ocazional) 180. karakalpak OR Uzbekistan (Karakalpakistan) / N Kazahstan, Afganistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; SOV; armonie vocalica arabă, latină, chirilica; revenire la alfabetul latin 181. kareliană (careliană) O Rusia (Rep. Karelia) / N Finlanda; considerată și dialect al limbii finlandeze; kareliană propriu-zisă, lude și olonețiană familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; armonie vocalica latină 182. karen N Myanmar (fosta Birmanie), Thailanda; considerată și grup
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]