6,823 matches
-
vâslire cu unul dintre brațe, se revine la suprafața apei executându-se inspirația și continuarea cursei prin mișcări ritmic coordonate. Greșeli: a) în poziția inițială: - dispunerea greșită a vârfurilor picioarelor pe perete - împingerea în perete este ineficientă și poate produce alunecarea picioarelor la start; - lipsa ridicării în brațe prin flexia coatelor pentru apropierea pieptului de perete - elan scurt datorită deplasării bazinului prin apă; b) la elan: - nevalorificarea rolului conducător al capului; nu se realizează extensia gâtului - „cade” centrul de greutate; - brațele
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
deplasarea picioarelor prin apă sau atingerea ei cu spatele, în poziție aproape orizontală - crește rezistența la înaintare; d) în faza lucrului sub apă și la revenire: - mișcări de picioare prin apă, executate prea devreme sau prea târziu - nu este valorificată alunecarea în imersie; 50 - vâslire prematură executată cu primul braț - scade viteza de deplasare; 3.2.7. Întoarcerea În procedeul spate se execută în special două tipuri de întoarceri: - în plan orizontal (prin pivotare laterală) sau stil „farfurie”: - prin rostogolire: Întoarcerea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
sprijinite pe perete, sub nivelul apei, aproximativ în locul în care a atins brațul de atac peretele. În această poziție, corpul este scufundat în întregime sub nivelul apei. Împingerea în perete se execută simultan cu avântarea brațelor peste cap spre înainte. Alunecarea se realizează sub nivelul apei, pentru a evita turbulența de suprafață. Ea va fi lungă și rapidă dacă împingerea în perete s-a efectuat pe o traiectorie cât mai perpendiculară cu suprafața apei. Lucrul sub apă și revenirea la suprafața
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
De exemplu, dacă brațul stâng realizează atacul, întoarcerea se va executa spre dreapta, printr-o rostogolire înainte, urmată imediat de împingere în perete, fără pivotare în plan orizontal. Greșeli: a) la atac: - oprirea lucrului de brațe mult prea devreme și alunecarea către perete - scade mult viteza de înot; - întoarcere efectuată fără atingerea peretelui - greșeală regulamentară; b) la întoarcerea propriu-zisă: - atingerea peretelui și sprijinul pe acesta pe un singur picior; - sprijin prea înalt sau prea coborât pe perete - determină o împingere necorespunzătoare
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
efectuată fără atingerea peretelui - greșeală regulamentară; b) la întoarcerea propriu-zisă: - atingerea peretelui și sprijinul pe acesta pe un singur picior; - sprijin prea înalt sau prea coborât pe perete - determină o împingere necorespunzătoare cu nivelul apei; c) la împingere și la alunecare: - împingerea într-un singur picior - scade forța de împingere; - menținerea brațelor lângă corp în timpul și după împingerea în perete încetinirea alunecării; d) în lucrul sub apă și la revenirea spre suprafață: - ieșirea prea repede sau prea târzie din apă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
înalt sau prea coborât pe perete - determină o împingere necorespunzătoare cu nivelul apei; c) la împingere și la alunecare: - împingerea într-un singur picior - scade forța de împingere; - menținerea brațelor lângă corp în timpul și după împingerea în perete încetinirea alunecării; d) în lucrul sub apă și la revenirea spre suprafață: - ieșirea prea repede sau prea târzie din apă după efectuarea împingerii în perete- se pierde foarte mult timp și scade alunecarea; - neexecutarea mișcărilor cu picioarele după împingerea în perete; 3
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
corp în timpul și după împingerea în perete încetinirea alunecării; d) în lucrul sub apă și la revenirea spre suprafață: - ieșirea prea repede sau prea târzie din apă după efectuarea împingerii în perete- se pierde foarte mult timp și scade alunecarea; - neexecutarea mișcărilor cu picioarele după împingerea în perete; 3.3. Procedeul bras Acțiunile motrice specifice acestui procedeu sunt mișcări circulare denumite după verbul din limba franceză brasser care înseamnă - a amesteca cu putere. Procedeul este cunoscut încă din antichitate, atunci
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
se înota bras într-o poziție foarte înaltă, cu capul mult ridicat și cu mișcări laterale ample - brasul german. În anul 1935, datorită unui regulament competițional mai puțin clar, unii înotători scoteau brațele din apă la revenirea în poziție de alunecare, dând naștere unui nou procedeu denumit atunci „fluture - bras”. Procedeul bras pe sub apă apare între anii 1950-1957, particularizat prin vâsliri lungi cu brațele, realizate în apnee prelungită. În anul 1957, Federația Internațională (F.I.N.A.) interzice această variantă de înot a procedeului
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
le mișca din nou. Mișcarea de propulsie pe care o execută înotătorii, este o mișcare moderată care crește treptat ca 55 forță, pe măsură ce labele picioarelor se apropie de faza următoare. Faza a doua, faza propulsivă sau împingerea, asigură înaintarea și alunecarea pe apă. Pe parcursul extinderii progresive a genunchilor, tălpile presează apa pe o traiectorie semicirculară, ușor în exterior, în jos și apoi în interior, cu presiuni minime în înapoi. Picioarele acționează asemănător elicei unui vapor, modificându-și treptat ughiul de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Picioarele acționează asemănător elicei unui vapor, modificându-și treptat ughiul de atac. În finalul acțiunii, picioarele sunt extinse și adduse (vârfurile depărtate și călcâiele apropiate la poziția inițialăă. Între cele două faze ale lucrului picioarelor se înregistrează un moment de alunecare, mai ales după terminarea fazei a doua. Faza propulsivă este uniform accelerată și se realizează în interiorul liniei umerilor, printr-o mișcare „îngustă”, de strângere a picioarelor, mișcare foarte importantă pentru realizarea corectă a alunecării și înaintării pe apă. Greșeli: aă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
picioarelor se înregistrează un moment de alunecare, mai ales după terminarea fazei a doua. Faza propulsivă este uniform accelerată și se realizează în interiorul liniei umerilor, printr-o mișcare „îngustă”, de strângere a picioarelor, mișcare foarte importantă pentru realizarea corectă a alunecării și înaintării pe apă. Greșeli: aă în faza pregătitoare: - flexia pronunțată a șoldurilor - coapsele sunt poziționate spre verticală, determinând o suprafață aproape plană și creșterea rezistenței de formă; - menținerea călcâielor apropiate și depărtarea genunchilor - determină rezistența crescută la înaintare, propulsia
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
tehnică, iar sportivul este descalificat); c) pe mișcarea în ansamblu: - executarea mișcării la o adâncime prea mare sau imediat sub nivelul apei; - mișcări scurte, cu frecvență mare și amplitudine mică; - acțiuni inițiate din genunchi - eficiență scăzută care duce la frânarea alunecării; 3.3.3. Mișcarea brațelor Prin traiectoria descrisă, brațele asigură faza de tracțiune (propulsivă), precum și înălțarea corpului pentru executarea inspirației și diminuarea rezistenței frontale. Mișcarea cu brațele se realizează simultan - simetric, pe sub nivelul apei, pe durata a două faze: Tracțiunea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Revenirea - se realizează prin extinderea spre înainte a brațelor și orientarea palmelor în jos. Această mișcare se execută energic, cu palmele mâinilor cât mai apropiate sau lipite una de cealaltă pentru a învinge rezistența apei și pentru a nu frâna alunecarea și înaintarea înotătorului. Mișcarea se poate executa pe sub nivelul apei, dar și cu palmele pe deasupra apei, la o distanță foarte mică de suprafața acesteia. Pe sfârșitul fazei de tracțiune, când brațele încep să se apropie, umerii se ridică din apă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
este comprimată sub piept, diminuând eficiența vâslirii; b) la revenire: - poziția mâinilor în extensie; - depărtarea mâinilor una de cealaltă - în ambele cazuri crește rezistența la înaintare. 3.3.4. Coordonarea brațe - picioare Sunt practicate trei tipuri de coordonări: continuă, de alunecare și de suprapunere. În coordonarea continuă, vâslirea cu brațele începe pe finalul fazei propulsive a mișcării de picioare. În coordonarea de alunecare există un timp de alunecare a corpului pe apă, între finalul mișcării de picioare și inițierea unei noi
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
crește rezistența la înaintare. 3.3.4. Coordonarea brațe - picioare Sunt practicate trei tipuri de coordonări: continuă, de alunecare și de suprapunere. În coordonarea continuă, vâslirea cu brațele începe pe finalul fazei propulsive a mișcării de picioare. În coordonarea de alunecare există un timp de alunecare a corpului pe apă, între finalul mișcării de picioare și inițierea unei noi vâsliri (Fig. 24). În coordonare de suprapunere, pe timpul fazei pregătitoare a mișcării picioarelor (gruparea picioareloră începe apucarea apei. Astfel, picioarele realizează împingerea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
3.4. Coordonarea brațe - picioare Sunt practicate trei tipuri de coordonări: continuă, de alunecare și de suprapunere. În coordonarea continuă, vâslirea cu brațele începe pe finalul fazei propulsive a mișcării de picioare. În coordonarea de alunecare există un timp de alunecare a corpului pe apă, între finalul mișcării de picioare și inițierea unei noi vâsliri (Fig. 24). În coordonare de suprapunere, pe timpul fazei pregătitoare a mișcării picioarelor (gruparea picioareloră începe apucarea apei. Astfel, picioarele realizează împingerea când brațele revin înainte. Cea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
Cea mai eficientă este coordonarea de suprapunere, deoarece asigură cursivitatea propulsiei. Acest tip de coordonare este utilizat de majoritatea înotătorilor de performanță. Greșeli: - flexia genunchilor și șoldurilor prea devreme pe tracțiune - crește rezistența la înaintare, diminuând eficiența vâslirii; - momentul de alunecare după terminarea ciclului este mult prelungit - duce la o importantă pierdere de viteză. 3.3.5. Coordonarea brațelor cu respirația În coordonarea vâslirii se realizează o respirație la un ciclu de brațe. În momentul grupării brațelor la piept, odată cu ridicarea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
sub apă și revenirea la suprafață. Intrarea în apă se realizează la o adâncime mai mare, pentru a permite efectuarea eficientă a lucrului pe sub apă, unghiul de intrare în apă fiind de aproximativ 50° - 70°. Dup ă un moment de alunecare pe sub apă, înotătorul execută o vâslire lungă cu amândouă brațele concomitent, vâslire care se aseamănă cu tracțiunea brațelor pe sub apă la procedeul fluture. După realizarea tracțiunii, brațele sunt duse spre înainte pe sub burtă, la o distanță cât mai mică de
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
o vâslire lungă cu amândouă brațele concomitent, vâslire care se aseamănă cu tracțiunea brațelor pe sub apă la procedeul fluture. După realizarea tracțiunii, brațele sunt duse spre înainte pe sub burtă, la o distanță cât mai mică de corp pentru a favoriza alunecarea și înaintarea înotătorului. Când brațele, în drumul lor spre înainte, ajung aproximativ în dreptul pieptului, începe faza pregătitoare a mișcării picioarelor, care continuă cu faza propulsivă după terminarea revenirii brațelor. Faza de alunecare este mai lungă și este însoțită în a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cât mai mică de corp pentru a favoriza alunecarea și înaintarea înotătorului. Când brațele, în drumul lor spre înainte, ajung aproximativ în dreptul pieptului, începe faza pregătitoare a mișcării picioarelor, care continuă cu faza propulsivă după terminarea revenirii brațelor. Faza de alunecare este mai lungă și este însoțită în a doua parte a ei de tracțiunea brațelor specific procedeului bras. În momentul începerii tracțiunii cu brațele, capul înotătorului trebuie să fie la suprafața apei. Greșeli: a) la intrarea în apă: - pătrunderea în
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
revine la timp la suprafață apei, pentru a se executa inspirația și apare senzația de sufocare; b) la lucrul sub apă: - nu se efectuează lucrul sub apă cum trebuie, nu se apucă apă corespunzător unei tracțiuni eficiente - se pierde din alunecarea înotătorului pe sub apă; - tracțiunea cu brațele este executată incomplet; - ducerea brațelor spre înainte executată cu coatele îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
apă cum trebuie, nu se apucă apă corespunzător unei tracțiuni eficiente - se pierde din alunecarea înotătorului pe sub apă; - tracțiunea cu brațele este executată incomplet; - ducerea brațelor spre înainte executată cu coatele îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea și alunecarea sunt asemănătoare fazelor corespondente ale întoarcerii simple la procedeul craul. Caracteristic întoarcerii la procedeul bras este atacul peretelui care se realizează prin așezarea ambelor
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
pe sub apă; - tracțiunea cu brațele este executată incomplet; - ducerea brațelor spre înainte executată cu coatele îndoite; - începerea prea devreme a lucrului cu picioarele - frânează alunecarea înotătorului pe sub apă; 3.3.7. Întoarcerea La procedeul bras, întoarcerea propriu-zisă, împingerea și alunecarea sunt asemănătoare fazelor corespondente ale întoarcerii simple la procedeul craul. Caracteristic întoarcerii la procedeul bras este atacul peretelui care se realizează prin așezarea ambelor palme pe perete în același timp dar nu obligatoriu la același nivel, cu menținerea umerilor paraleli
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
startul - întoarcerea 3.4.2. Mișcarea picioarelor Loviturile sau bătăile determină înălțarea înotătorului peste apă, facilitând înaintarea și, în special, deplasarea brațelor peste apă. În condițiile orientării corecte a picioarelor în ușoară inversie, aceste structuri motrice asigură propulsia - înaintarea și alunecarea înotătorului pe apă. În coordonarea brațe-picioare, la un ciclu de brațe se realizează două bătăi de picioare; prima lovitură este propulsivă, iar a doua asigură o poziție înaltă a corpului pe suprafață apei. Acțiunea picioarelor este simultană și se realizează
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
nivelul mâinii. Acțiunea brațelor este favorizată de mișcările ondulatorii pe care le execută corpul pe tot acest timp cât durează mișcarea cu brațele. Greșeli: a) la intrarea brațului: - pătrunderea brațelor în apă mult în exterior - reduce viteza de deplasare și alunecarea la apă; - neexecutarea extensiei brațelor din articulația cotului după intrarea brațelor în apă - produce o contraforță și scurtează tracțiunea: - pleznirea brațelor pe apă - crește turbulența de suprafață și rezistența valurilor, determinând și dragarea unei cantități inutile de apă: bă la
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]