4,800 matches
-
context, sensurile sunt, în mare măsură, dependente de context, bazate pe mecanisme ale implicitului; cunoștințele împărtășite de membrii comunității sunt semnalate prin formule fixe, clișee, proverbe; gândirea este concentrată, sintetică; în formularea concluziilor vorbitorii caută acordul membrilor grupului; este tolerată ambiguitatea comunicativă. Textele următoarelor glume reflectă diferența dintre semnificația dependentă contextual și semnificația transmisă literal în cadrul strict al textului: De ce și-a schimbat locotenentul Worf culoarea părului? Pentru că it was a good day to dye. O discuție între un reprezentant IBM
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
repetitiv-redundant sau o subordonează preocupării pentru conservarea armoniei sociale, iar vorbitorii spun altceva decât gândesc sau ar dori să spună sau să facă în mod sincer; culturi în care gradul de focalizare discursivă este foarte scăzut, în care gradul de ambiguitate este ridicat din cauza numărului mare de acte de vorbire indirecte, a atenuatorilor de expresie și a modalizatorilor, a elipselor numeroase etc., în care se acordă atenție conținutului, nu organizării formale a mesajului, ceea ce apare ca încălcare a maximelor griceene ale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiune Distanțe mici de interacțiune Zâmbetul - expresie a satisfacției Zâmbetul - sprijin al interacțiunii verbale Rolul important al conversației fatice Rolul puțin important al conversației fatice Strategii directe de comunicare, care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii indirecte de comunicare, cultivând ambiguitatea menită să protejeze relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu este reflectată în comunicare Agresivitate verbală Evitarea agresivității verbale Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare PUTERNICĂ EVITARE A INCERTITUDINII SLABĂ EVITARE A INCERTITUDINII Explicitul; sensul literal Implicitul; sensul nonliteral Lipsa ambiguității comunicative Ambiguitate comunicativă Intervenții verbale scurte Intervenții verbale lungi INDEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ DEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare Focalizare Nonfocalizare Patternuri deductive în comunicare Patternuri inductive în comunicare Redundanță Elipsă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reflectată în comunicare Agresivitate verbală Evitarea agresivității verbale Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare PUTERNICĂ EVITARE A INCERTITUDINII SLABĂ EVITARE A INCERTITUDINII Explicitul; sensul literal Implicitul; sensul nonliteral Lipsa ambiguității comunicative Ambiguitate comunicativă Intervenții verbale scurte Intervenții verbale lungi INDEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ DEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare Focalizare Nonfocalizare Patternuri deductive în comunicare Patternuri inductive în comunicare Redundanță Elipsă Rolul important
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a) este o formă restrânsă de comunicare, cu un conținut informațional redus, în care indivizii manifestă dorință limitată de interacțiune, gradul de interes interpersonal fiind direct proporțional cu anticiparea unor întâlniri viitoare; b) se caracterizează printr-un grad ridicat de ambiguitate și incertitudine, în măsura în care se solicită informație puțină interlocutorului și sunt activate stereotipurile, predicțiile fiind parțial blocate de dezinteres, parțial de stereotipuri; c) indivizii manifestă încredere scăzută în elaborarea atributelor și predictarea unor presupuse motivații. 3. Competența de comunicare interculturală Pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gradul de rigiditate/flexibilitate cognitivă, capacitatea de relativizare a perspectivei în interpretarea stimulilor externi și interni, orientarea spre cunoaștere, receptivitatea la diferențele culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care individul e capabil să dea dovadă în situații de stres. Capacitățile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verbal: (i) să nu ai o contribuție mai informativă decât e necesar; (ii) să nu ai o contribuție mai puțin informativă decât este necesar. Maxima relevanței: Fii relevant, vorbește la subiect. Maxima manierei: Fii clar: (i) evită obscuritatea; (ii) evită ambiguitatea; (iii) fii scurt; (iv) fii ordonat. Întâlnită doar în cultura chineză, maxima autodenigrării are cea mai mare forță de acțiune. Pentru un inventar de stări emoționale condiționate culturla, vezi Terzea-Ofrim (2002, pp. 32-33). „La latitudini nordice societățile trebuie să fie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să fie așa. Se poate întâmpla însă ca atracția, chiar iubirea simțită în vis să fie deranjante, jenante sau culpabilizante. Este cazul atunci când obiectul dorinței este necunoscut, înspăimântător, hidos sau, dacă este cunoscut, respins și neacceptat în realitate. Visul dezvăluie ambiguitatea sentimentelor resimțite față de cineva, atracție percepută ca un inconvenient sau ca un conflict interior. Mânie, furie Mânia resimțită sau manifestată în vis are adesea o valoare compensatorie. Ceea ce nu poate fi perceput în mod conștient în realitate se exprimă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
consolidează eficientă sinelui. Dispoziția de a găsi recompense extreme pentru lucrurile pentru care ei sunt motivați din interior să le facă. Conducătorii creativi, în aproape toate cazurile, sunt motivați intrinsec pentru munca pe care o fac. Dispoziția de a tolera ambiguitatea. Conducătorii își dau seama că în activitatea lor există perioade de incertitudine, care nu îi împiedică să ajungă la rezultatul dorit. Continuă dezvoltare intelectuală. Conducătorii creativi acumulează experiență în continuu, nu lasă „lecțiile să treacă pe lângă ei „. Modelul WICS al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
încercăm să obținem exact acest lucru. Prin transformări ale matricei de saturații inițiale urmărim să ajungem la o matrice mai simplă, ușor de interpretat. Problema rotației factorilor este o problemă de transformare a datelor într-un model factorial lipsit de ambiguități în ceea ce privește semnificația factorilor. Astfel, o transformare care să micșoreze complexitatea factorială a variabilelor și să mărească gradul lor de determinare factorială ne-ar ușura substanțial înțelegerea, interpretarea, „numirea” factorilor. Termenul de rotație denumește exact ceea ce implică: sistemul de axe ortogonale
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
clasificate astfel: ¬ Stiluri eficace - întreprinzător, realist, participativ, organizator (aceste stiluri sunt atribuite celor care pun în practică „regula celor 4 C” - coerență, claritate, curaj, considerație). ¬ Stiluri ineficace - autoritar, oportunist, demagog, birocrat (aceste stiluri sunt atribuite celor care constituie surse de ambiguitate și de neînțelegere în interiorul echipei; sunt situații când putem fi constrânși să le folosim, dar trebuie să fim conștienți de potențiala lor ineficiență). Clasificați-vă răspunsurile în ordine descrescătoare: veți obține propriul profil managerial. Pentru a vă înțelege interpretarea, iată
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
capriciul, dependența și conformismul față de opiniile grupului, ale colegilor și superiorilor; - autoritarismul și dogmatismul - evidente la persoanele care nu acceptă schimbările venite din exterior decât dacă sunt propuse sau susținute de superiori; - teama de risc și incapacitatea de a tolera ambiguitatea - mulți dintre noi nu ne simțim în siguranță decât dacă avem de-a face cu certitudini; incertitudinea poate duce la pierderea încrederii în sine, la căutarea siguranței afective în trecut („era mai bine înainte...”) sau la preocupare pentru judecarea, și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
mașinii (organizarea organelor în organismă, atât din punct de vedere ontologic, cât și științific sau socio-cultural, în timp ce subiectul uman s-a străduit să demonstreze că este mai mult decât o simplă mașină, fie grație raționalității, fie prin argumentul afectivității. Rezumând, ambiguitatea diacronică a metaforei mașinii în raport cu umanul a desemnat fie servitudinea omului în fața intrumentelor, fie capacitatea demiurgică a omului de transcendere a limitelor naturii, fie oglinda destinului tragic al individului-prizonier în închisoarea legilor implacabile, fie puterea subiectului de a se elibera
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lungul istoriei cu masculinitatea și chestionate de studiile de gender din cyberfeminismă. Umanizarea ordinatorului se leagă de dorința subiectului uman de a reduce anxietatea, frica sau frustrarea resimțite în procesul utilizării tehnologiilor comunicaționale, iar însăși analogia uman-tehnologic se evidențiază în ambiguitatea formulării sale: deși computerul, în sens tehnic, neagă corporalitatea umană, umanul atribuie reversibilitate relației om-mașină virtuală. Un al doilea paradox subliniază faptul că, deși suntem în era subiectului cyborgizat, eră în care utilizarea tehnologiilor și a artefactelor proliferează de la medicină
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgică nu face decât să scoată la lumină noi și crude limitări ale corpului cibernetizat. Sau, în alte cuvinte, cu cât încearcă trupul să se adapteze spațiului tehnologic virtual, cu atât mai mult sunt amplificate natura și condiția umane în ambiguitatea lor. În această direcție de interpretare, performările lui Stelarc chestionează relația corpului uman cu mașinile informatice, cu robotica și cu Internetul, ca tehnologii ale societății postindustriale. Automutilarea și suferința nu pot fi alungate din cadrul acestei relații, dimpotrivă chiar, cu cât
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al realității virtuale grație potențialului acestuia de producere a imaginilor spațializate și de imersare a subiectului uman. Lucrările sale de acest tip propun o estetică corporal-vizuală a realității virtuale, estetică bazată pe utilizarea mecanismelor de producere a transparenței și a ambiguității optice, spațial-tridimensionale, și pe generarea procesului de imersie corporal-senzorială a participantului într-o lume a virtualității, în special prin interfața respirației și a balansării trupului. Imaginea întrupată și spațializată este explorată, în aplicațiile artistei, prin procesul optic al contemplării interactive
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu-și politizează poziția ideologică, rămânând într-un stadiu al analizei ontopsihologice în cadrul feminismului. Din punctul de vedere al feminismului activist, acest lucru nu poate fi decât o inadvertență de aderare la mișcare: nu se concentrează suficient asupra conflictelor și ambiguităților relaționării femeilor la noile medii și nu propune sugestii de strategii feministe. Autoarea reușește să zdruncine anumite puncte comune și prejudecăți ale culturii masculine și să dovedească rolul femeii în dezvoltarea tehnologiilor, însă nu discută modul în care funcționează genul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Această orientare științifico-fantastică este învinuită, la rândul ei, că integrează tehnologismul într-un colaj al hedonismului și al contraculturii, rămânând important în aspectul estetic al metaforei care unește biologicul cu electronicul, însă fiind delegitimat prin ignorarea problemelor politice ridicate în legătură cu ambiguitatea controlului și a puterii. Un alt reproș atribuit curentului cyberpunk îl constituie neglijarea abordării femininului în egală măsură cu abordarea masculinului. Astfel, cyberpunkul, chiar dacă are o orientare subversivă în raport cu continuitatea om-mașină, este interpretat ca o orientare reducționistă a problematicii masculin-feminin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Capitolul 1. Provocări ale guvernărilor moderne | 39 În figura 2 avem o reprezentare a complexității structurilor de rețea. Acest tip de cartografiere a structurii de parteneriate furnizează o serie de informații importante pe termen lung, dar nu poate elimina total ambiguitatea și incertitudinea. Ipoteza 5. Mediul în permanentă schimbare Presiunile exercitate atât din interiorul, cât și din exteriorul rețelelor generează, pe de-o parte, restructurări ale organizațiilor participante la rețea (crearea de noi alianțe strategice, achiziții, implicarea tehnologiei în operaționalizarea rețelelor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
V51 Mușchiul semimembranos Mușchiul biceps femural V52 Mușchiul drept intern Mușchii gemeni Tendonul lui Ahile Calcaneu A 5-a metatarsiană Osul cuboid Astragal Maleolă externă Stăpânul inimii sau Pericardul Singularitatea acestui organ constă în faptul că nu este un organ. Ambiguitate sau paradox al medicinii chineze Stăpânul inimii este de fapt un sistem-meridian considerat ca un organ întrucât posedă funcții asemănătoare unui organ. Pe plan organic, acest meridian cuprinde învelișul inimii. Pe plan funcțional energetic, el este un sistem strâns asociat
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Din această cauză, cei mai mulți agresori verbali au îmbrățișat utilizarea subtilă a cuvintelor periculoase, întotdeauna tachinând la limita dintre ceea ce este acceptabil și ce este abuziv. Acțiunile împotriva agresorilor verbali sunt, în fapt, de multe ori întârziate cu lunile datorită acestei ambiguități - „Chiar a spus ce mi s-a părut mie că a spus?” Iar agresorul verbal prelungește aceste amânări prin afirmații de genul „Nu asta am spus - și cu siguranță nu este ce intenționam să spun!” atunci când sunt confruntați cu dovezile
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
corespundă modului DARAPTI, singurul mod valid cu premisele propoziții tip A. Concluzia Însă este o propoziție afirmativ-generală, ca și cum În acest caz s-ar fi produs un silogism În modul BARBARA. Este o primă incorectitudine strecurată În raționamentul analogic, generată de ambiguitatea relativă a propozițiilor afirmativ-singulare, care pot fi considerate ca referindu-se la „toate” elementele din sfera subiectului, chiar dacă elementele din această sferă se reduc la „unul” singur. Dacă era să fie corect, concluzia primului silogism trebuia să fie: Unii călugări
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
afirmativ-generală, fie una afirmativ-parțială. Dacă se consideră propozițiile (1) și (2) ca fiind propoziții tip I (parțial-afirmative), nu poate avea loc nici un silogism, deoarece figura a III-a nu cunoaște un mod valid cu premisele propoziții de tipul I. Așadar, ambiguitatea Între modurile BARBARA și DARAPTI este deplină. Începând cu al doilea silogism, lucrurile se complică și mai mult. Prima premisă, propoziția (3), poate fi, după cum am arătat, atât de tipul A, cât și de tipul I. A doua premisă, propoziția
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de concluzie - A sau I - pentru ambele silogisme. Dar dacă două silogisme au aceeași concluzie, se poate considera că premisele lor sunt analoage. Așadar, printr-o parcurgere În două sensuri a aceleiași Înlănțuiri de silogisme și prin jocul subtil Între ambiguitățile unui enunț fără cuantificator, mecanismul analogiei se poate produce. După cum se vede, raționamentul prin analogie este Întotdeauna Îndoielnic din punctul de vedere al unei logici riguroase, dar capacitatea sa persuasivă nu e de neglijat. Astfel se demonstra de către scolastici, prin
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]