190,296 matches
-
și de al său cutremurător "Los Olvidados") la "Angel Exit" (în regia cehului Vladimir Michalek care, povestind despre niște tineri drogați, s-a lăsat furat de experiment uitând, din păcate, de personaje), de la Lovely Rita" (debutul austriecei Jessica Hausner - o analiză rece, detașată a relațiilor unei tinere cu părinții, prietenii, cei din jur și drumul ei spre crimă - se revendică din familia spirituală a compatriotului ei, Michael Haneke) la Ghost World ( o amuzantă comedie trăznită , un fel de "Cele două Margarete
Previzibilul Karlovy Vary... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15956_a_17281]
-
dintre aceste zone semantice mi se pare a fi cea a copilului - considerat nu atât din punctul de vedere al vîrstei ("defectul" de imaturitate), cît din acela al raportului familial, al atitudinii părinților (vina alintului, ridicolul protecției exagerate). Rezultatele unei analize semantice asupra desemnărilor copilului poate produce anumite surprize, mai ales pentru cine are prejudecata că aici s-ar manifesta mai ales sentimente frumoase, sensibilitate și afectivitate pozitivă. Tema nu poate să nu evoce cazul Caragiale: în a cărui receptare și
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
care au participat intelectuali de primă mînă, români și străini. Cronicarul recomandă celor care au scăpat din vedere numărul cu pricina să-l citească neapărat. Cîteva spicuiri se pot face totuși în limitele spațiului de care dispunem. O absolut remarcabilă analiză, prin prisma ideii naționale a Constituției României și a dezbaterilor pe marginea ei din Constituantă (iulie 1990-decembrie 1991) întreprinde dl Cristian Preda. "Relația dintre națiune și Constituție - afirmă din capul locului autorul - este un aspect al tranziției românești. Pe urmele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
monstru: un naționalism fără națiune". Frecvența conceptului de națiune în Constituția din 1991 este precară (doar două referințe), în vreme ce a conceptului de național e masivă, începînd prin a fi unul din cele opt atribute ale statului român. Ideea centrală a analizei d-lui Preda este că accentul pus pe istorie, pe trecut, pe tradiție a întunecat natura firească a problematicii referitoare la Constituție și anume aceea juridică privind democrația și statul de drept. De aici s-au născut o serie de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
penitenciară, care elogiază aparatul de înscriere a pedepsei direct în corpul condamnatului, sfîrșind prin a-i demonstra utilitatea cu prețul propriei vieți. Sînt pagini în care aluziile la ororile oricărui regim totalitar - cum nu se poate mai transparente - coexistă cu analiza detaliată a psihologiei eroului tragic și a esenței fenomenului tragic, în general: "Desigur , nu e vorba doar de un simț acut al tragediei - notează autoarea în legătură cu povestirea lui Kafka - ci și de unul la fel de acut al crizei vremii sale, al
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
între acestea și viziunea modernă, îi permite să se miște nestingherită într-un cîmp cultural extrem de vast, stabilind necontenit paralele și analogii și mai cu seamă îi îngăduie să identifice în fenomenul tragic o constantă a spiritului uman. Revenind la analiza Cărții lui Iov, căreia Mircea Ciobanu i-a consacrat, de asemenea, pagini de profundă și înfrigurată meditație, trebuie să remarcăm că Ileana Mălăncioiu insistă încă o dată asupra faptului că în sistemul de valori al eroului tragic viața, existența cu tot
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
sens. Moartea survenită o dată cu vina pe care a fost constrîns de împrejurări să și-o asume, îl eliberează pe Hamlet, dar după ce va fi parcurs drumul pe care se ajunge la macularea gîndirii prin faptă. Trebuie să notăm că în analiza celebrei tragedii shakespeariene, autoarea strecoară o serie întreagă de constatări care, în contextul de dinainte de 1989, ar fi putut fi interpretate ca aluzii la ororile oricărui regim politic bazat pe crimă. În condițiile în care crima constituie un secret de
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
ca poeți, romancieri, eseiști, critici literari, dar și traducători, comparatiști, folcloriști, critici și istorici de artă. Fenomenul literar românesc se deschide pe măsură ce capătă contur, cuprinde și prozatorii sf, și cercetătorii aflați în no man's land-ul interdisciplinarității. Alături de scurtele analize semnificative, articolele conțin prezentări succinte ale vieții personajelor, de multe ori mici istorii in nuce: "după absolvirea în 1965 a liceului Spiru Haret din București, urmează Institutul Politehnic din București, Facultatea de Utilaj Tehnologic, luîndu-și licența în 1970. După absolvire
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
spre înțelegerea țării sale așa cum este, spre justificarea stării ei de inferioritate; conștiința lui de european însă îl face rigid și neînduplecat cu păcate ale căror resorturi adînci nu le mai vede". Să reținem această surprinzătoare contradicție a condeiului noician: analiza obiectivă a defectelor propriei nații ar fi o probă de "înstrăinare", spiritul critic în act ar fi, într-o atare situație, antinațional! Conștiința europeană ar fi o probă de "rigiditate"! Nu cumva "rațiunile" inimii filosofului, pentru a apela la un
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
astăzi) canon, adică o listă de opere considerate importante și valoroase, dar o listă în mod esențial contestabilă, fie prin adițiuni, fie prin omisii. Profesorul Mircea Martin a publicat în "România literară" cu puțin timp în urmă o foarte interesantă analiză a studiului lui Harold Bloom, Canonul Occidental. În această analiză, Mircea Martin salută folosirea criteriului estetic (socotit drept justă măsură a valorii literare), dar e revoltat pe drept cuvînt de totala omitere de pe lista lui Bloom a literaturii române, de
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
valoroase, dar o listă în mod esențial contestabilă, fie prin adițiuni, fie prin omisii. Profesorul Mircea Martin a publicat în "România literară" cu puțin timp în urmă o foarte interesantă analiză a studiului lui Harold Bloom, Canonul Occidental. În această analiză, Mircea Martin salută folosirea criteriului estetic (socotit drept justă măsură a valorii literare), dar e revoltat pe drept cuvînt de totala omitere de pe lista lui Bloom a literaturii române, de pildă, și cu siguranță a altor literaturi, pur și simplu
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
Fischer a Operelor lui Freud. Sunt în situația realmente îmbucurătoare de a-l prezenta acum pe cel de-al patrulea, intitulat Studii despre societate și religie. El cuprinde nouă lucrări, printre care celebrele Totem și tabu (1912-1913), Psihologia maselor și analiza eului (1921), Viitorul unei iluzii (1927), Disconfort în cultură (1930) și Moise și religia monoteistă (1939). Este de remarcat selecția titlurilor pentru acest volum, dată fiind apropierea explicită care există între lucrările freudiene despre societate și cele care se opresc
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
în această campanie a războiului rece, iar după părerea lui Puddington, ele au adus victoria, mai mult decît orice altceva. Puddington descrie pe larg implicarea CIA-ului în formarea și dirijarea acestor posturi de radio, dar o să mă opresc asupra analizei lui referitoare la funcționarea din interior mai curînd decît asupra influențelor din afară. În primii ani, strategia Europei Libere a fost de a identifica și nominaliza diverși oficiali comuniști, tocmai pentru a-i intimida cu propriile lor arme, avertizîndu-i că
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
Rodica Zafiu Între definițiile cuvintelor argotice din diverse glosare de specialitate apar adesea deosebiri, uneori substanțiale; etimologiile incerte și oscilațiile uzului complică și mai mult analiza semantică a unor asemenea termeni. Unul dintre ei e panacot, cuvînt înregistrat în dicționarul de argou al Ninei Croitoru-Bobârniche (1996), ca substantiv neutru, cu două sensuri: 1) "mijloc de transport (tramvai, troleibuz, autobuz etc.)" și 2) "înghesuială, aglomerație"; la acestea
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
la iveală rigiditatea, imposibilitatea de a-i înțelege pe ceilalți. O formă de apărare sau cumplită indiferență? Spectacolul se încheie, conform indicațiilor lui Mrozek, în ritmurile tangoului La Cumpacita. Aș fi simțit nevoia să recunosc aici, în cîteva cuvinte, sinteza analizei regizorului, exprimată prin alt tip de limbaj, cel al dosarului. Aș fi vrut să recunosc violența reținută, mecanica pașilor, visceralitate, sentimentul de posesiune, de izbîndă, tensiunea, confruntarea. Toate astea sînt în piesă și în schema dansului. Să nu fiu înțeleasă
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
de virtuozitate, în sine. Spectacolul s-ar fi terminat foarte bine și fără acest final, fără această concluzie comentată vizual. Cred că aici se mai poate lucra. Capitolul Tangoul din Radiografia pampei al lui Martinez Estrada este cea mai sublimă analiză a acestui dans argentinian, care sparge șabloanele prejudecăților și etichetelor romantice, și în care se găsește esențial construcția piesei lui Mrozek. Tentația de a cita pasaje întregi este greu de oprit. Norocul meu, lipsa de spațiu. Flash-uri: "Tango-ul
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
de l'Europe, despre "caracterul senioral' al turcilor!). Reproșîndu-ne o prejudecată, ne temem că dl Alexandru George cade el însuși pradă uneia. De ce ține a lua neapărat conceptul cu pricina pe latura sa peiorativă? Chiar contextul în care am înscris analiza personalității d-sale, cu pronunțat pigment balcanic în perspectiva noastră, exclude ipoteza "palavragiului de cafenea', mai puțin, recunoaștem, pe cea a insului "care încearcă să facă pe teribilul' (evident, la un anumit nivel!), în favoarea unei combinații a fondului funciar cu
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
sînt de natură să dea de gîndit, și cu siguranță că aceasta a fost intenția primară a autoarei, dacă ținem să descoperim una. Dincolo de asta, cartea permite numeroase lecturi, iar stilul este elegant în ironie și de o subtilitate a analizei admirabilă atunci cînd e 'pliat' pe ceea ce personajul exprimă și/ sau sim-te. Directețea și aparenta simplitate a discursului, ca și elementele de senzațional fac din acest roman, care ridică, în fond, multe probleme, o lectură, totuși, lejeră. Copiii Sabatului este
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
critică extrem de aplicată ' textul este sfînt, cam așa ne învață critica tradițională și atunci îl analizăm amănunțit fără să discutăm prea mult valabilitatea lui, rezistența lui. Ca să nu mai vorbim că nici un autor mare nu mai suportă o astfel de analiză ca la școală. Nu mai e de ajuns să observi rafinamentul scriiturii, narațiunea complexă etc. Geo Vasile ordonează scriitorii comentați în ordine alfabetică și obține astfel un soi de dicționar. Foarte mulți anonimi apar tratați ca mari scriitori. Astfel, 'Paul
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
Care medici? Mai bună decît Céline? Și cam așa te poți întreba la nesfîrșit citind cronicile lui Geo Vasile. Și tot cam așa ajungi la întrebarea perfect justificată 'la ce bun critica?' Dacă criticul de întîmpinare Geo Vasile își exersează analiza pe toți anonimii, ce credit mai poate avea cînd se apropie de Breban sau de Buzura. Deși analizele în cazul celor doi sînt corecte, atente, ele nu mai au nici o relevanță ' amestecul valorilor face indistinctă orice afirmație critică. Geo Vasile
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
Vasile. Și tot cam așa ajungi la întrebarea perfect justificată 'la ce bun critica?' Dacă criticul de întîmpinare Geo Vasile își exersează analiza pe toți anonimii, ce credit mai poate avea cînd se apropie de Breban sau de Buzura. Deși analizele în cazul celor doi sînt corecte, atente, ele nu mai au nici o relevanță ' amestecul valorilor face indistinctă orice afirmație critică. Geo Vasile dorește să readucă în prim-plan critica de identificare. Criticul se autocaracterizează extrem de generos: 'cu o floretă empatic-iscoditoare
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
abil ' instrumentele critice sînt clasice. Pe Nicolae Breban îl luăm peste picior pentru 'greșeli estetice' evidente, dar îl salvăm cu grație în final. Mecanismul ar fi acesta: iată cît de multe imperfecțiuni are și totuși cît de mare e! Surprind analizele amănunțite de roman așezate lîngă pasaje precum: ' Susținînd și în publicistică, dar și prin operă, idealul maiorescian și lovinescian al primatului valorii, Nicolae Breban a fost și mai este, poate, suspectat, precum au fost suspectați și cei doi mari critici
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
personale. Cam aceasta ar fi concluza tristă a periplului prin raftul ascuns al criticii contemporane. Cei doi reprezintă o clasă consistentă de critici, prozatori, poeți, care umplu, parcă din obligație, sute de pagini din sutele de reviste culturale fără cititori. Analiza de mai sus poate părea tendențioasă pentru că discută un fenomen alegînd două exemple poate nu tocmai potrivite. Însă acel 'cititor leneș' contemporan (fără aplecare spre lectură dificilă), de care pomenea la un moment dat Geo Vasile, poate binevoi într-o
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
sistematic, făcându-i lingușitori și servili către mărimile zilei, prefăcându-i adesea în denunțători și calomniatori" 12). Efectele perverse ale aplicării modelului liberal occidental la noi nu se regăsesc decât arareori în discursul liberal din epocă. Eminescu s-a dedicat analizei acestuia nu pentru că și-ar fi propus "ieșirea din istoric" și întoarcerea în illo tempore, precum mai cred unii cercetători, care nu au stăruit prea mult pe textele eminesciene, ci fiindcă, gânditor organicist și spirit tragic, poetul nu s-a
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
dezvoltare a textului este asociația liberă de idei și amintiri, în tradiția proustiană, realizată cu mare grijă pentru detalii - în special saltul în timp e un prilej pentru exerciții de virtuozitate literară. în mod evident, întregul roman ar merita o analiză mult mai amănunțită decît cea dintr-o recenzie, însă în această prezentare s-ar mai putea remarca un element poate extrem de important, și anume, problema identității-mai ales etnice, a cărei natură hibridă e resimțită intens de sașii ardeleni (germani puri
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]