7,050 matches
-
întâlnim în Istoria bisericească a lui Eusebiu de Cezareea (265-339), completată de Actele martirilor din Palestina din timpul împăratului Maximinus Daia (305-313). Persecuțiile preconstantiniene fixate la un număr de zece de către Eusebiu, în Istoria bisericească, încep cu Nero (54-68), prin analogie cu cele zece plăgi ale Egiptului, și se termină cu cea a lui Dioclețian (284-305). Numărul indicativ al acestor persecuții, reluat și de Paulus Orosius (385-418), discipolul sfântului Augustin (354-430), în Istoria contra păgânilor, redactată între anii 417-418, avea să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fracțiunilor politice. Fiecare din aceste state deține o cultură politică complexă, un fel de memorie colectivă care păstrează urmele confruntărilor din trecut. Totuși, aceste culturi politice nu apar ca o colecție de fenomene unice. Se pot constata, într-adevăr, niște analogii: atîta timp cît conflictul dintre clase și disputa Biserică / Stat vor provoca efecte similare în țările catolice, influența luptelor țărănești se face simțită într-o formă asemănătoare atît în Țările Scandinave cît și în Europa Central-Răsăriteană. Știința politică va găsi
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
potențial mărit de cunoaștere și creare, de a vedea și altfel ceea ce pare familiar, de a o plasa în diferite alte structuri, prin abordarea de alte relații, neașteptate, introducând noi idei prin explorarea și altfel a conceptelor, relațiilor, pe baza analogiilor, transferului. Ca și în situația conturării paradigmelor esențiale ale studiului problematicii științei educației, demersul întreprins în identificarea, formularea, definirea, verificarea, aprecierea valorii acestora, a putut fi regăsit și în cazul celor care privesc metodologia practicii educaționale. Este procesul pe care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dincolo de abordările, reflecțiile particularizate, asupra semnificațiilor acum cuprinzătoare, organizate, cu o înțelegere de ansamblu, unitară, care să acopere, să integreze diferitele unghiuri de analiză. Astfel metaparadigma ar fi expresia științifică, unitară, chiar simbolică a ansamblului de idei, întrebări, interpretări, modele, analogii, reflecții noi, maniere de a privi în sistem fapte, situații, probleme reale din complexitatea practicii educației, moduri de reducere a dezorganizării practicii, mai ales sub aspectul metodologiei ei. Sesizăm că cele patru caracteristici ale macroparadigmelor, precizate (J.Vankula, 1993) sunt
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente configurații, puncte de sprijin. Metode pentru înțelegere, integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
anterioare, reordonare, prospectare, comparare, integrare și reprezentare mentală a datelor și căilor. • Prin afirmare a unei soluții sau plan construite propriu, verbalizare a căutărilor și a sintezei lor, explicare și apreciere a argumentelor în construcție, întocmirea hărții cognitive a înțelegerii, analogie cu alte rezolvări de succes, realizare de transferuri metodologice, contrastare cu alte experiențe, motivare a deciziei de alegere, modelare a construirii rezolvării. • Prin utilizare de instrumente cognitive, ca operatori: tabele criteriale de analiză, liste sau pachete cu algoritmi implicați, liste
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și ipoteze, scheme cognitive, rețele cognitive cu variante de rute de rezolvare, plan final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi explorarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
selecționare a surselor, fixare a datelor utile, alcătuire de liste de atribute sau sarcini, analiză morfologică, analiză după criterii, imaginare a ideilor posibile, notarea imediată a ideilor, imaginare a mijloacelor necesare, evaluare a consecințelor, găsire a utilizărilor variate, căutare a analogiilor, căutare a altor întrebuințări, efectuare de modificări variate, multiplicare, diminuare, substituire totală sau parțială, rearanjare a obiectelor, inversare a poziției sau a ordinii, combinare variată, schematizare, tipizare, interpretare nouă, analiză a erorilor, imaginare a unor situații, rezolvare variată, reprezentare grafică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de idei): enunțare spontană a cât mai multor idei pentru rezolvarea unei probleme, fără evaluare critică pe parcurs, cu amânarea aprecierii, după ce au fost consemnate toate nuanțele originale inițiale. • Prin sinectică, pentru unificare a unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogie personală, analogie directă, analogie simbolică, analogie fantastică, transformare a necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut, construire de metafore; • Prin tehnica Philips 6/6 sau tehnica 6/3/5 ca variante ale brainstorming. • Prin alte procedee, tehnici: analiză combinatorie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
enunțare spontană a cât mai multor idei pentru rezolvarea unei probleme, fără evaluare critică pe parcurs, cu amânarea aprecierii, după ce au fost consemnate toate nuanțele originale inițiale. • Prin sinectică, pentru unificare a unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogie personală, analogie directă, analogie simbolică, analogie fantastică, transformare a necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut, construire de metafore; • Prin tehnica Philips 6/6 sau tehnica 6/3/5 ca variante ale brainstorming. • Prin alte procedee, tehnici: analiză combinatorie, concasare, jocuri
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a cât mai multor idei pentru rezolvarea unei probleme, fără evaluare critică pe parcurs, cu amânarea aprecierii, după ce au fost consemnate toate nuanțele originale inițiale. • Prin sinectică, pentru unificare a unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogie personală, analogie directă, analogie simbolică, analogie fantastică, transformare a necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut, construire de metafore; • Prin tehnica Philips 6/6 sau tehnica 6/3/5 ca variante ale brainstorming. • Prin alte procedee, tehnici: analiză combinatorie, concasare, jocuri de creație
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai multor idei pentru rezolvarea unei probleme, fără evaluare critică pe parcurs, cu amânarea aprecierii, după ce au fost consemnate toate nuanțele originale inițiale. • Prin sinectică, pentru unificare a unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogie personală, analogie directă, analogie simbolică, analogie fantastică, transformare a necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut, construire de metafore; • Prin tehnica Philips 6/6 sau tehnica 6/3/5 ca variante ale brainstorming. • Prin alte procedee, tehnici: analiză combinatorie, concasare, jocuri de creație, suprapunere, asociere
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățării prin descoperire, cercetare. • Evitarea confuziilor între problematizare și exercițiul de creativitate, formularea simplă de întrebări, de comparații, de aplicații, rezolvarea prin mai multe căi cunoscute ș.a. descoperire. • De activizare prin folosirea alternativă a raționamentelor, a asociațiilor după criterii variate, analogii, modificări, simplificări. • De diversificare a contradicțiilor posibile între cunoștințe vechi și noi, nivele diferite de cunoaștere, explicații vechi și noi, între vechea concepție și noua ipoteză, între teorie și practică. • De alegere a soluției corecte dintr-o succesiune dată, de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bazată pe valorificarea experiențelor anterioare pregătitoare, în mediu nonformal. • Lecția bazată pe îmbinarea explicației cu folosirea unui soft tematic prin TIC. • Lecția bazată pe studiul în cabinet, laborator, muzeu, bibliotecă, în teren. • Lecția bazată pe utilizarea modelării, a descoperirii prin analogie. • Lecția bazată pe problematizare, studiu de caz, simulare, experiment, observare, documentare. • Lecția bazată pe alternarea predării cu expuneri parțiale ale educaților. • Lecția bazată pe rezolvarea temei de acasă în predare și fixare, aplicare. • Alte combinații strategice, după competența, creativitatea metodologică
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pp. 164-165) 1. Reactualizarea informațiilor și a experiențelor anterioare, pentru a asigura baza de plecare, prin revederi, repetiții, aplicații. 2. Integrarea noilor informații în această bază, pentru a fi transformate, prin sinteze noi, parafrazări, generarea de întrebări și exemple, de analogii, metafore, reflecții. 3. Organizarea acestor idei în rețele, categorii, liste, hărți conceptuale, scheme. 4. Elaborarea ideilor de sinteză, a argumentelor ordonate, alcătuirea de lucrări finale, elaborarea de decizii, programe, proiecte de acțiune. Modelul ICON (Interpretation Construction), ca model constructivist (Black
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
celor 5 E, ca model constructivist (Bybee, R., 1990, 2001, apud Joița, E., 2006, pp. 157-158) 1. Prezentarea sarcinilor. Stabilirea relațiilor cu experiențele și cunoștințele anterioare. Organizarea materialelor și a acțiunilor. Anticiparea planului de rezolvare. Formularea unor întrebări, efectuarea de analogii cu rezolvări similare, atenționarea asupra unor dificultăți, precizarea unor așteptări asupra modului de lucru, a rezultatelor. Angajarea în pregătirea acțiunii (Engage). 2. Explorarea directă, independentă (Explore). Găsirea oportunitățlor de folosire a materialelor date în analiza elementelor problemei, în corelarea cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și în comentariul lui Lister, Thomas crede că este o secvență de imagini inspirată de serii de ilustrații didactice ca The Rake’s Progress de William Hogarth sau The Bottle și The Drunkard’s Cildren de George Cruikshank în care analogia cu textul este mai puternică decât în imaginile uniepisodice. Pe lângă elementele comune romanului și vizualității, Thomas mai semnalează interesul picturii narative pentru fizionomie și aspectul exterior, care constituie trăsături definitorii ale personajului pictat, așa cum se întâmplă în The Blind Fiddler
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și în comentariul lui Lister, Thomas crede că este o secvență de imagini inspirată de serii de ilustrații didactice ca The Rake’s Progress de William Hogarth sau The Bottle și The Drunkard’s Cildren de George Cruikshank în care analogia cu textul este mai puternică decât în imaginile uniepisodice. Pe lângă elementele comune romanului și vizualității, Thomas mai semnalează interesul picturii narative pentru fizionomie și aspectul exterior, care constituie trăsături definitorii ale personajului pictat, așa cum se întâmplă în The Blind Fiddler
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
elevii învață etape, algoritmi în realizarea unor produse concrete, ulterior ei vor fi capabili să combine, să imagineze, să restructureze aceste elemente pentru obținerea unor produse, creații originale. Cu ajutorul imaginației și sub îndrumarea învățătorului, elevii pot face diferite asociații, combinații, analogii, sporindu-și capacitatea de reprezentare. Îndrumătorul trebuie să le arate și cele mai simple tehnici prin care elevii să poată materializa imaginația, visul și fantezia lor și să se poată bucura din plin de unicitatea realizării proprii. Atunci când este adus
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
această figură ca o parte integrantă. Încercați să vă gândiți la un desen la care nimeni nu s-a gândit. După ce ați completat desenul, găsiți un nume sau un titlu potrivit, cât mai neobișnuit. Fluiditate asociativă - cantitatea de asocieri, relații, analogii, similaritate, sinonime; combinații cu cât mai multe figuri (trei triunghiuri, TANGRAM). Asocieri - găsiți cât mai multe asemănări între perechile următoare: inel - cercel, vioară - pian, perdea - covor, tractor - tren, furnică - camion, furtună - furie etc. Precizați cât mai multe lucruri asemănătoare cu
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
a IV -a); se constată doar adaptabilitatea și aplicabilitatea strategiilor generale de realizare a lor. Între tehnicile de stimulare a capacităților creatoare amintim brainstormingul (considerat un procedeu, dar mai ales ridicat la rangul de principiu), sinectica (însemnând în esență valorizarea analogiilor), testele cu potențial creativ utilizate ca exerciții, precum și o serie de alte tehnici speciale de descătușare a originalității. Prin metodele folosite se urmărește antrenarea acelor potențe creative ale elevilor care duc la realizarea abilităților practice la clasele IIV, și care
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
itemi), caz în care se numesc matrici pătrate sau două liste distincte (matrici rectangulare). Tehnica este simplă, dar eficace, întrucât ne deschide numeroase căi de explorare, atrăgîndu-ne, pe rând, atenția asupra multiplelor combinații pe care altminteri riscăm să le omitem. Analogiile Analogia personală constă în capacitatea elevului de a se transpune în situația și elementele problemei, de a personifica termenul problemei, modalitate pe care indivizii, de obicei nu o fac datorită unui control foarte rigid, unui comportament rațional excesiv. Exemplu: Sunt
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
caz în care se numesc matrici pătrate sau două liste distincte (matrici rectangulare). Tehnica este simplă, dar eficace, întrucât ne deschide numeroase căi de explorare, atrăgîndu-ne, pe rând, atenția asupra multiplelor combinații pe care altminteri riscăm să le omitem. Analogiile Analogia personală constă în capacitatea elevului de a se transpune în situația și elementele problemei, de a personifica termenul problemei, modalitate pe care indivizii, de obicei nu o fac datorită unui control foarte rigid, unui comportament rațional excesiv. Exemplu: Sunt un
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de experimentare și creație. El a cuprins: exerciții de imaginație și creativitate specifice însușirilor gândirii creative (fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitatea la probleme, rezistență la închidere); prezentarea unor metode cu exemplificare și exersare; exerciții test; exerciții de elaborare de metafore, analogii, pluralitatea perspectivelor etc.; exerciții de identificare și diminuare a blocajelor propriei creativități; obținerea de produse specifice ariei curriculare tehnologii; exerciții de evaluare a pocesului de lucru și produselor realizate; Conținutul propus este structurat pe componente /module (detaliate mai jos). Evaluare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
distrăm!Obiective: să utilizeze corespunzător termeni specifici creativității; să manifeste imaginație și gândire creatoare în rezolvarea de probleme; Activități de învățare : aplicarea de teste de imaginație și creativitate (anexa 5); activități destinate sesizării relației dintre memorare și prelucrarea informațiilor; exersarea analogiilor; aplicație practică: decorațiuni de interior „Sfeșnicul”, „Plasa fantezie” 3. Creativitatea individuală și de grup Eu și grupul (3 ședințe) Subteme: creativitate individuală Creația mea Obiective: să conștientizeze necesitatea efortului individual de creație; să valorizeze ideile creative proprii și / sau ale
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]