27,361 matches
-
adiabatică) Sumând variațiile entropiilor, pentru ciclul întreg se obține ∆S ceea ce contrazice prima relație. Rezultă că pe izoterma de zero absolut 3-4 nu se poate realiza o transformare termodinamică. Deci temperatura de 0K nu este realizabilă. IV.1.3. Căldura animală. Termogeneza Sursa de energie din corpul animalelor este constituită de hrana acestora care, în urma procesului de oxidare, produce căldură. Lavoisier a arătat la sfârșitul secolului al XVIV-lea că gazul care rezultă prin arderea unui combustibil este identic cu cel
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de combustie este cea expirată de cobai) este aceeași. Berthelot, mai târziu, a scăzut din căldura produsă de corpul uman, căldura de excreție. Procesul de producere de caldură de către organismul animal prin arderea alimentelor se numeste termogeneză. în prezent căldura animală se consideră a fi rezultanta dintre căldura produsă de organism și pierderile care se produc prin excreție, radiație și evaporare la nivelul pielii și a mucoasei pulmonare. Din punct de vedere al variației temperaturii corpului, animalele se împart în două
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de păsări de aceeași talie migrează pe distanțe mari deoarece înotul și zborul implică un consum energetic mai mic, datorită frecărilor mai mici. în plus, la înot, greutatea corpului este micșorată de forța arhimedică. în ceea ce privește viteza de deplasare, în lumea animală există foarte mari deosebiri între specii în funcție de modul de viață, caracteristicile fiziologice, modul de deplasare. Putem exemplifica aici comparativ mișcarea melcului care se face cu viteza de câțiva metri pe oră și a ghepardului cu viteza de peste 100Km/h. Mișcarea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
mutant la viermele de mătase care are un randament sporit în producerea mătăsii. Iradierea a fost folosită și pentru combaterea insectelor dăunătoare iradiind masculii cu doze mari pentru a-i steriliza. V.2.11. Evaluarea efectele radiațiilor ionizante în scara animală Efectele radiațiilor ionizante sunt foarte diferite în scara animală. Dacă la om doza de 600 de R este letală, la șoarece este de 900 R iar pentru distrugerea unor bacterii sunt necesare doze de mii sau chiar milioane de R.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sporit în producerea mătăsii. Iradierea a fost folosită și pentru combaterea insectelor dăunătoare iradiind masculii cu doze mari pentru a-i steriliza. V.2.11. Evaluarea efectele radiațiilor ionizante în scara animală Efectele radiațiilor ionizante sunt foarte diferite în scara animală. Dacă la om doza de 600 de R este letală, la șoarece este de 900 R iar pentru distrugerea unor bacterii sunt necesare doze de mii sau chiar milioane de R. Efectele biologice ale radiațiilor variază în funcție de condițiile de iradire
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau mecanice ale suprafeței acestuia. Clasificarea adsorbanților se face după natura acestora: cărbuni activi (vegetali sau animali); argile, pământuri decolorante; geluri de silice; site moleculare (zeoliți sintetici); oxizi metalici activați. O altă clasificare urmează domeniul de utilizare, în diferite procese, a adsorbanților: uscarea gazelor; purificarea și separarea amestecurilor gazoase sau lichide. Suprafețele adsorbanților pot fi : polare, nepolare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
extrem reducător, fapt ce pune sub semnul întrebării modularea rH-ului în massa apei de răcire (v. §3.2.3.1) ca metodă acceptabilă de combatere a foulingului biologic. 2.2.2.3.3. Implicații ale rH-ului în fiziologia animală Faptul că agenții redox pot modula aproape orice proces fiziologic a mai fost subliniat [58], ca și existența unui caracter redox optim al mediului, caracteristic fiecărui organism [35]. Noțiunea este întrucâtva deosebită față de cazul plantelor sau microorganismelor, care întrețin relații
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
influența directă, chimică a mediului în „spatele“ unui tegument și desfășurând o activitate trofică internă, în cadrul căreia nutrienții sunt prelucrați în interior, în absența unei influențe a mediului, ci doar în prezența aceleia a mediului intern. Ca urmare, în ceea ce privește fiziologia animală, noțiunea se poate aplica la orice proces, dar ca relație a organului/celulei cu mediul interstițial („mediul intern“). Din acest punct de vedere, tipic este metabolismul dezasimilator, caracterizat printr’un rH optim reducător [60]. Limitele acceptate de variație ale rH
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
diferitelor substanțe, în special nutrienți, prin membrana celulară. În acest sens, s’a arătat că transferul activ al cationilor [22] și aminoacizilor [61] are loc în consecința unui gradient de rH intra /extracelular; acest gradient a fost evidențiat în celula animală, unde citoplasma este mai electronegativă (reducătoare) decât mediul extracelular cu cca. 90 mV [62]. Substanțele bioactive acționează și în cazul animalelor printr’un mecanism similar celui descris mai sus (§2.2.2.3.2.4.), dar cu referire la modularea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fluturele - nectar), după sex (țânțarul mascul - nectar, iar femela - sânge) sau concomitent (rumegătoarele utilizează direct oligoglucidele din hrana consumată și, indirect, prin intermediul unui microorganism simbiont, și poliglucidele, iar omnivorele utilizează atât hrană vegetală, fiind deci producători primari, cât și hrană animală, fiind deci consumatori). Îndeobște, în raport cu segmentul autotrof, dezvoltat cantitativ dar redus calitativ, segmentul heterotrof este de o diversitate debordantă (fig. 56); cantitativ, ea, biodiversitatea, se întinde însă doar atât cât îi permite primul segment al biocenozei. Este ușor de remarcat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
momentul traumatismului influențează direct instalarea și severitatea infecției. Au potențial mare de infectare plăgile cu conținut teluric (anaerobi), precum și altele cum ar fi: accidente casnice, de laborator, înțepături cu oase de pește, spini, mușcături cu inoculare de salivă umană sau animală. De asemenea, s-a constatat o creștere a incidenței unor infecții foarte severe ale mâinii și degetelor apărute la cultivatorii de plante folosite la obținerea drogurilor [3].Un potențial mai redus de evoluție spre infecție se pare că-l au
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
găsindu-se pe sol și plante, mai ales în locuri unde au fost îngropate animale moarte prin această boală. Animalele se contaminează păscând iarba cu spori cărbunoși, iar la om, infecție extrem de rară astăzi, este de cele mai multe ori de origine animală (profesiile expuse: ciobani, măcelari, tăbăcari). 9.4.2. ANATOMIE PATOLOGICA Pătruns în piele, bacilul generează o reacție inflamatorie dermică profundă datorită căreia pielea se detașează și ulterior se necrozează. În jurul leziunii inițiale se produce un important edem în al cărui
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
formă specifică de interacțiune. Orice activitate pe care o desfășurăm presupune schimbul de informații, adică procese și relații de comunicare. Ca fenomen social, procesul comunicării îi angajează pe oameni cu toată încărcătura lor psihică, ceea ce nu se întâlnește în lumea animală, unde are o semnificație pur instrumentală. Comunicarea pedagogică reprezintă procesul de transmitere a mesajului educațional, de la profesor la elev, cu scopul de a produce influențe și schimbări asupra comportamentului elevului din perspectiva obiectivelor pedagogice. Ea constituie baza procesului de predareînvățare
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și lichidarea focarelor. Reprezintă sistemul de măsuri, adoptate de stat, îndreptat spre apărarea teritoriului țării de pătrunderea din alte țări a agenților fitopatogeni, a dăunătorilor și semințelor de buruieni de carantină (pe scurt "obiecte de carantină"), precum și a altor paraziți animali sau vegetali periculoși pentru plante, iar în cazul pătrunderii acestora, de localizare și lichidare a focarelor respective. Activitatea de carantină fitosanitară este reglementată printr-o serie de acte normative (HCM 352/1952), iar în 1990 a apărut Hotărârea Guvernului nr.
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
timp a toxinelor. Proteinele alimentare, din punctul de vedere al provenienței lor, sunt de două feluri: proteine animale și proteine vegetale. Proteinele din alimentația copiilor trebuie să fie ușor absorbite de organism, fapt pentru care sunt recomandate proteinele de origine animală, iar proteinele de origine vegetală, datorită membranei de celuloză care le acoperă, sunt mai greu digerabile, însă nu pot lipsi din regimul alimentar. Lipidele sau grăsimile servesc organismului ca surse de energie și ajută în creșterea copilului, valoarea biologică ridicată
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pneurile tractoarelor, combinelor iar transportul produselor vegetale fără a fi condiționate în prealabil (sfeclă cu pământ pe ea, tuberculi etc.) induce posibilitatea vehiculării inoculului în zone ce nu erau contaminate. Transmiterea prin insecte, ciuperci de sol, plante parazite și vectori animali Virusurile, molicutele (micoplasmele), bacteriile și chiar sporii unor ciuperci pot fi ușor vehiculați de către insecte și vectori animali. Insectele din grupa afidelor, cicadelor, tripșilor, acarienilor și nematozii, transmit în mod curent virusurile sau micoplasmele pentru că ele se hrănesc cu sucul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tuberculi etc.) induce posibilitatea vehiculării inoculului în zone ce nu erau contaminate. Transmiterea prin insecte, ciuperci de sol, plante parazite și vectori animali Virusurile, molicutele (micoplasmele), bacteriile și chiar sporii unor ciuperci pot fi ușor vehiculați de către insecte și vectori animali. Insectele din grupa afidelor, cicadelor, tripșilor, acarienilor și nematozii, transmit în mod curent virusurile sau micoplasmele pentru că ele se hrănesc cu sucul plantelor posibil infectate, achiziționează agentul patogen apoi îl retransmit. Din acest punct de vedere există insecte în care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
boabe, făină, ulei, ovăz, orez (alb, brun), semințe de sorg, cartofi (albi, roșii), cacao, cafea, citrice, suc de portocale congelat, zahăr brut și rafinat, semințe de floarea soarelui, bumbac, ulei de palmier, cauciuc, lemn, placaj, cherestea, etc.; - bunuri de origine animală: animale vii (porci, vite, alte cornute), carcase congelate de porc, carne (de porc, de vită, de pui, de curcă), unt, ouă, lână, piei brute, ș.a.; - bunuri de origine minerală: aur, argint, cupru, zinc, aluminiu, plumb, cositor, nichel, paladiu, platină, combustibili
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
în următoarele situații: * Laptele provenit de la vaci cu mastite; * Lapte colostral. DETERMINAREA PRINCIPALELOR PROPRIETĂȚI FIZICO CHIMICE A SUBSTRATURILOR ALIMENTARE CAPITOLUL V DETERMINAREA UMIDITĂȚII Determinarea umidității este una din cele mai importante investigații analitice pentru substraturile alimentare de origine vegetală și animală. Determinarea umidității oferă informații utile privind: * aprecierea valorii alimentare (conținutul ridicat în apă semnifică valoare alimentară scăzută); * aprecierea puterii de conservare (conținutul scăzut în apă permite o conservare bună); * verificarea măsurii în care s-a respectat rețeta oficială de fabricație
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
unei porțiuni din substanțele proteice. Cantitatea de acid cu concentrație cunoscută, folosită pentru neutralizarea amoniacului pus în libertate, este proporțională cu azotul proteic total prezent în proba de analizat. Metoda Kofrany se poate aplica atat în cazul produselor de origine animală (lapte, carne, etc.) cat și în cazul produselor de origine vegetală (fasole, mazăre, soia, boabe,etc.). Este necesară însă trasarea unei curbe etalon pentru fiecare tip de produs folosind cantități cuprinse între 200-800 mg. Metoda permite determinarea rapidă și în
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
proteaze) catalizează scindarea hidrolitică a legăturilor peptidice din interiorul catenelor polipeptidice a proteinelor cu masă moleculară mare, producând catene polipeptidice cu masă moleculară mai mică. Reprezentanții mai importanți ai acestor enzime sunt: de origine vegetală - papaina, ficina, bromelina; de origine animală - pepsina, renina, tripsina, chimotripsina, catepsinele și de origine microbiană - produse de diferite specii de Bacillus, Aspergillus, Penicillium etc. Exopeptidazele catalizează scindarea hidrolitică legăturilor peptidice de la extremitățile catenelor oligosau polipeptidice conducând în general la eliberarea de aminoacizi. Acționează asupra produșilor de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de cofactori enzimatici, intervin în procesele de oxido reducere din organism, etc. Principala sursă de vitamine pentru organism o constituie plantele. Ca sursă secundară de vitamine trebuie menționată flora bacteriană intestinală precum și o serie de organe, țesuturi, lichide de origine animală în care vitaminele se concentrează sau depozitează. Organismul își procură vitaminele ca atare sub formă de provitamine. O serie de vitamine joacă un rol important în reacțiile biochimice catalizate de enzime, funcționând în calitate de cofactor (intră în structura enzimelor). Vitaminele cu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
2003). Creșterea mobilității, probată de raza de transfer a materiilor prime litice, orientarea tehnologiei către utilajul compozit și către armamentul pentru vânat la distanță (Churchill & Rhodes 2009; Shea & Sisk 2010), însoțite de o prelucrare sistematică a materiilor prime de origine animală (Bar-Yosef 2002), indică emergența unor sisteme socio-tehnice (sensu Pfaffenberger 1992) inedite în raport cu moștenirea paleoliticului mijlociu, gravitând în jurul exploatării logistice a resurselor. Eficiența acestora este direct probată de robustețea și gradul general de sănătate a populațiilor din paleoliticul superior (Holt & Formicola
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
reacțiile spontan negative la încercările explicite de subordonare (Chance 1996; Erdal & Whiten 1994; Spikins 2008), ca și tendința către organizarea egalitară a grupurilor umane de mici dimensiuni, toate indică imprimarea în psihismul uman a unor propensiuni de neregăsit în lumea animală. Ea nu se putea realiza decât în contextele sociale paleolitice. În acest sens, vagul „mediu ancestral” al psihologilor evoluționiști nu este unul ecologic, căci varietatea de contexte ecologice traversate în paleolitic este uriașă, ci mai degrabă cel care a mediat
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a ajuns în hanul din satul respectiv în 9 august 1665. În baloții respectivi erau purici ce au transmis în localitate ciuma. Una din cele infectate atunci era și Margaret Balackwell care din greșeală a consumat un ulcior de grăsime animală confundînd ulciorul de apă cu cel de grăsime. De a doua zi s-a simțit mult mai bine. Imediat doamna Margaret a administrat la toți prietenii și vecinii săi infectați de ciumă, untură caldă. Foarte mulți dintre acei ce au
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]