2,342 matches
-
cuplul de autori. Romanul a fost publicat în 1970 la Editura Tineretului și republicat în 1990 la editura InterCONTEMPress. Alexandru Mironov a fost de părere că acest roman, alături de continuarea sa, "Paralela-enigmă", sunt "cele mai importante romane de literatură de anticipație românești. Traductibile (dar netraduse încă) în orice țară cu piață serioasă pentru Science-Fiction (U.R.S.S., S.U.A., Italia, Japonia, R.F.G., Ungaria, țările scandinave)", argumentând că autorii au învățat "să construiască personaje și să spună povești galactice cu miez și mesaj, păstrând
Ferma Oamenilor de Piatră () [Corola-website/Science/323154_a_324483]
-
(în ) este un roman de anticipație scris de Maurice Leblanc, apărut mai întâi în două numere ale revistei lunare «"Je sais tout "», nr. 164 (15 iulie 1919) și 167 (15 octombrie 1919). El a fost publicat pentru prima oară în volum de Laffite în 1920. Victorien
Taina celor trei ochi () [Corola-website/Science/323204_a_324533]
-
segmente temporale. Banala excursie a unei clase de-a lungul apei care străbate satul se transformă într-o adevărată aventură pe cursul unui fluviu dintr-o lume paralelă. Povestirea a apărut și în antologia "Alfa - O antologie a literaturii de anticipație românești" (1983). Povestirea prezintă contactul dificil dintre oameni și o rasă extraterestră care încearcă să pună capăt potopului care-i devastează lumea și despre care crede că este provocat de cercetătorii umani veniți periodic să-i studieze. Povestea unui personaj
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
omenirii în fața unei mutații a ciupercii "penicillium", care amenință cu ocuparea tuturor arealelor de viață. O viziune solipsistă în care fiecare om reprezintă aspecte ale aceleiași persoane unice. Povestirea a apărut și în antologia "Alfa - O antologie a literaturii de anticipație românești" (1983). O repovestire a odiseei lui Ulise din perspectiva unei entități extraterestre oceanice, similare Solaris-ului lui Stanislaw Lem. O planetă dotată cu inteligență modifică realitatea cu ajutorul unui personaj-insectă. Povestirea prezintă o călătorie în timp realizată cu ajutorul muzicii. Un eseu
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
science-fiction, autorul volumului „Revoltă în labirint”. A fost fratele scriitorului Lucian Merișca. A publicat numeroase povestiri în antologiile "„Alfa”" (Editura Scrisul românesc, 1983); "„Avertisment pentru liniștea planetei”" (Editura Albatros, 1985); "„Nici un zeu în cosmos”" (Editura Politică, 1985); „O planetă numită anticipație” (Editura Junimea, 1985); „Cronici metagalactice” (Editura Tehnică, 1990). A mai publicat în Almanahul Anticipația, CPSF Anticipația, Jurnalul SF, Știință și Tehnică și multe alte reviste.
Dan Merișca () [Corola-website/Science/324351_a_325680]
-
numeroase povestiri în antologiile "„Alfa”" (Editura Scrisul românesc, 1983); "„Avertisment pentru liniștea planetei”" (Editura Albatros, 1985); "„Nici un zeu în cosmos”" (Editura Politică, 1985); „O planetă numită anticipație” (Editura Junimea, 1985); „Cronici metagalactice” (Editura Tehnică, 1990). A mai publicat în Almanahul Anticipația, CPSF Anticipația, Jurnalul SF, Știință și Tehnică și multe alte reviste.
Dan Merișca () [Corola-website/Science/324351_a_325680]
-
în antologiile "„Alfa”" (Editura Scrisul românesc, 1983); "„Avertisment pentru liniștea planetei”" (Editura Albatros, 1985); "„Nici un zeu în cosmos”" (Editura Politică, 1985); „O planetă numită anticipație” (Editura Junimea, 1985); „Cronici metagalactice” (Editura Tehnică, 1990). A mai publicat în Almanahul Anticipația, CPSF Anticipația, Jurnalul SF, Știință și Tehnică și multe alte reviste.
Dan Merișca () [Corola-website/Science/324351_a_325680]
-
să accepte această variantă, dar a cedat ulterior, recunoscând justețea explicațiilor colaboratorului său. Alexandru Mironov a fost de părere că "" este "o carte mai slabă" a celor doi autori, care s-ar fi "conformat parcă cerințelor și etichetelor" literaturii de anticipație românești, intrată "pe la 1974, într-un con de umbră". El s-a justificat spunând că "numai localizarea etnică a personajelor (cele mai importante cosmodroame terestre se găseau cam pe lângă Slobozia) era suficientă pentru a descuraja pe oricine.". La rândul său
Șarpele blând al infinitului () [Corola-website/Science/328074_a_329403]
-
fiind reeditată în 1967 la editura Știință și tehnică în antologia " Pe lungimea de undă a cosmosului". În februarie 1982 autorii au rescris-o sub forma unei piese de teatru într-un singur act, publicând-o în proaspăt lansatul "Almanah Anticipația". Piesa a fost radiodifuzată în regia lui Cr. Munteanu în 1988. Patru călători pornesc să studieze o civilizație despre care se vorbește în mesajul unui călător astral. La sosire li se înfățișază o planetă pustie, cu un relief pietros, pe
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
Sursa de proveniență a acesteia se dovedește a fi o navă aflată în derivă care a căzut pradă influenței nefaste exercitate de metamorfozele acestor cristale. Această povestire a fost publicată în anul 1983 în volumul "O antologie a literaturii de anticipație" apărut la editura Scrisul Românesc. Nuvela a fost publicată în numărul 3/1990 al colecției "Clubul SF" editată de editura Labirint. Povestirea a apărut în anul 1990 în revista String, publicată de Editura Baricada. Apărută pentru prima dată în 1994
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
editată de editura Labirint. Povestirea a apărut în anul 1990 în revista String, publicată de Editura Baricada. Apărută pentru prima dată în 1994, povestirea a fost reeditată după 2000 în "Almanahul Helion". Povestirea a apărut în anul 1989 în "Almanahul Anticipația 1990". Nuvela a fost publicată între 1989-1990 în Revista Magazin. Povestirea a apărut în anul 1990. Nuvela a fost inclusă în volumul omonim, publicat împreună cu George Anania în 1992 la editura Odeon. Un polițist este desemnat să pătrundă în mijlocul unei
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
curgă spre Marea Neagră. Conducătorul extratereștrilor, Sa Mohse, a rămas în religia dacilor ca Zamolxe. Studiind folclorul, cercetătorii află că respectivul eveniment a fost păstrat în formă trunchiată în basmul "Trei copii sărmani". Povestirea a apărut în anul 1989 în "Almanahul Anticipația 1990" și a fost republicată în anul 2011 în "Antologiile Millennium. Premiile Galileo 2011". Nuvela a apărut în anul 1989 în revista Magazin. Nuvela a fost inclusă în volumul Cât de mic poate fi infernul?, publicat împreună cu Romulus Bărbulescu în
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
ar fi avut de suferit, deoarece mulți dintre ei l-au considerat un roman polițist, nu unul științific. Alexandru Mironov a fost de părere că acest roman, alături de "Ferma Oamenilor de Piatră", sunt "cele mai importante romane de literatură de anticipație românești. Traductibile (dar netraduse încă) în orice țară cu piață serioasă pentru Science-Fiction (U.R.S.S., S.U.A., Italia, Japonia, R.F.G., Ungaria, țările scandinave)", argumentând că autorii au învățat "să construiască personaje și să spună povești galactice cu miez și mesaj, păstrând
Paralela-enigmă () [Corola-website/Science/327160_a_328489]
-
sale cariere literare Ahmed Midhat a cochetat cu mai multe tipuri de romane, cum ar fi: naturalist- Contemplare „Müșahedat” (1884), biografic- Voltaire la 20 de ani „Voltaire yirmi yașında” (1884), fie urmând modelul lui Jules Verne și elaborând romanul de anticipație intitulat Curiozitățile universului Acaib-i âlem (1882). Cele mai reușite rămân însă romanele de aventuri: Hasan marinarul, Hüseyin săteanul „Hüseyin Fellah” (1875) etc. Demne de remarcat sunt și traducerile din literaturile străine, scriitorul transpunând lucrări importante ale unor autori precum: Alexandre
Ahmed Midhat Efendi () [Corola-website/Science/330910_a_332239]
-
(n. 4 octombrie 1971, Brăila) este un prozator român contemporan de science fiction, fantasy și realism magic. Este membru fondator al Cenaclului de Arte Vizuale și Literatura de Anticipație “Sfera” din Brăila (înființat pe 17 ianuarie 1993) A debutat în 1993 în revistă Jurnalul SF cu schița Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația CPSF, cotidianul
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
Literatura de Anticipație “Sfera” din Brăila (înființat pe 17 ianuarie 1993) A debutat în 1993 în revistă Jurnalul SF cu schița Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația CPSF, cotidianul “Libertatea”, fanzinele “Sfera” (Brăila), Satelit-STRING (București ) cotidianul “Telegraful” (Piatră Neamț), suplimentul "Themis Art Magazin" și “Super Nova” (Iași) almanahul Anticipația. A debutat editorial în anul 1998, cu volumul de proza science-fiction Technoficțiuni, la editură Tritonic.
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația CPSF, cotidianul “Libertatea”, fanzinele “Sfera” (Brăila), Satelit-STRING (București ) cotidianul “Telegraful” (Piatră Neamț), suplimentul "Themis Art Magazin" și “Super Nova” (Iași) almanahul Anticipația. A debutat editorial în anul 1998, cu volumul de proza science-fiction Technoficțiuni, la editură Tritonic.
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
a somnului ajung să producă legături la nivel fizic între persoane, fiind republicată în 2015 în revista "Ficțiuni.ro" și "CPSF", în cea din urmă sub titlul "Ultimul vis al lui Mart Senson". Publicată inițial în nr. 568 din "CPSF Anticipația"', povestirea arată cum, cu ajutorul umbrelor, un copil reușește să readucă la viață diverse ființe, cu consecințe tragice pentru cei din jur. Textul a fost recompensat cu Premiul Juriului - Pozitronic 1995. Povestirea a primit premiul SuperNova în 1994. A apărut pentru
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
savantul din romanul "Frankenstein"), care apelează la un medium pentru a contacta spiritul defunctului. Apoi, cu ajutorul unei invenții, îi readuce spiritul în corp, înviindu-l. Însă, spre deosebire de precedenta sa viață, Pălărierul este acum Sănătos. Povestirea a apărut inițial în Almanahul Anticipația 2015. Sătulă de faptul că toate sporturile erau războinice și dedicate în exclusivitate bărbaților, Lady Badminton se hotărăște să inventeze o disciplină accesibilă femeilor. Pornind de la un joc similar baseballului practicat de clasele sărace, ea inventează un sport care se
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
numele ei. Răspândirea lui în sânul claselor aristocratice ale altor țări îi permite Gorenei să infiltreze spioni care să țină sub observație acțiunile desfășurate pe alte meleaguri. Povestirea a fost publicată în 2015 în numărul dublu 25-26 al revistei CPSF Anticipația. Deoarece Oveko amenință un aliat cu o poziționare strategică, serviciul secret gorenian îl trimite pe agentul Bon d'Age în acea țară pentru a împiedica izbucnirea războiului. Timpul pe care-l are la dispoziție agentul este foarte scurt, astfel încât acesta
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
în Oveko, Bon d'Age împrăștie flacoanele în cercurile înalte ale societății, provocând halucinații în masă și haos care duc la amânarea războiului pe termen nelimitat. Prima dată, povestirea a fost publicată în 2015 în numărul dublu 32-33 din CPSF Anticipația. Hărțuit de creditori, Victor Rammstein încearcă să fugă din Gorena, dar este prins. Singura care scapă este Fecioara de Fier Forjat, creația sa. Aceasta călătorește la bordul unui pachebot până în Insulele Ducofer (a cărei societate amintește de Japonia secolului al
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
de text, un aparat de fotografiat, un dispozitiv de localizare similar GPS-ului, sau un aparat care permite comunicarea video. În final, produsul ajunge să ocupe atât de mult spațiu, încât este denumit telefonie-mobilă. Povestirea a apărut și în Almanahul Anticipația 2016. Această schiță a apărut în anul 2014 în numărul 4 al revistei "Ficțiuni.ro" și prezintă strădania unui călugăr de a atinge iluminarea.
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
pentru Literatură Universală din București; ea a fost reeditată și de alte edituri sub același titlu, cu o singură excepție. Traducerea lui Ion Vinea a fost publicată sub titlul „Știri senzaționale prin express, via Norfolk” în antologia "Odiseea marțiană: Maeștrii anticipației clasice", îngrijită de Ion Hobana și publicată în 1975 de Editura Minerva din București, în Colecția „BPT”, nr. 863. Alte traduceri au fost realizate de Florența Drăghicescu (publicată sub titlul „Farsa cu balonul” în volumul "Scurtă discuție cu o mumie
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
dintre cărțile sale au fost create astfel ("Calculatorul în trei timpi", "AutoCAD-ul în trei timpi"), și ambele au fost editate de câte patru ori (Editură Polirom, 2001-2014). Câteva dintre prozele sale scurte au apărut și în alte publicații: Almanahul Anticipația (1997); Almanahul Science-Fiction (2007, 2008); revista Helion, Timișoara; Dilemă veche (2007, 2013, 2015). A participat cu lucrări la câteva zeci de conferințe/simpozioane tehnico-științifice din România și din Europa. A tradus în limba română articole pentru revista Science în school
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
ceea ce va deveni ulterior romanul "Atavic", sub forma unei povestiri. În 1995 debutează în "Jurnalul SF" cu povestirea "Visându-l pe Mart Senson", care-i adusese în anul precedent premiul JSF-Atlantykron. Urmează alte povestiri publicate în "Jurnalul SF", colecția "CPSF Anticipația" și "SuperNova", printre care se numără "Începutul", "Daniel", "Adevărul despre Woopy", "Mâinile lui Solomon", "Burta", "Castelul Câinilor", "Alcoolama" (în colaborare cu Ionuț Bănuță), "Îngeri și Câini" sau "Visus", multe dintre ele fiind recompensate cu premii la diverse concursuri, toate premiate
Liviu Surugiu () [Corola-website/Science/332539_a_333868]