3,836 matches
-
dese ieșiri în Republica Moldova. Era un aparat bun, care funcționa și la curent, dar și cu baterii. Nu aveam voie să ascultăm Europa Liberă sau Vocea Americii, dar toată lumea asculta. Erau singurele surse de unde se putea afla câte ceva despre rezistența anticomunistă. În curte, Miki lătra fără oprire. Ieși afară și vezi dacă nu a venit cineva pe râpă, să asculte la geam. Am dat aparatul mai încet, să ascult zgomotele serii. Când m-am așezat în fotoliu ostenită, să-mi adun
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și alimentară, serviciile, educația, sănătatea, cultura) să fie mai prost salariate și mult mai prost finanțate. În afara câtorva voci izolate antisexism, dar nu și anticomunism (Ecaterina Oproiu, Stana Buzatu), nu a existat urmă de feminism. Au existat însă voci pregnant anticomuniste, cea de excelență fiind a Doinei Cornea. În timpul în care noi ne emancipam prin muncă, Vestul intra în a doua etapă a feminismului: cel al diferențelor. Odată drepturile recunoscute s-a constatat că femeile au șanse semnificativ mai mici în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aura de poet comunist a lui Labiș. Biografia construită cu grijă de Gheorghe Tomozei și Mihai Gafița, după moartea poetului, este anulată total. Concluzia care se poate trage din lecturarea acestor zguduitoare mărturii este că Labiș a fost un disident anticomunist și moartea sa nu a fost întâmplătoare. Dacă nu era ucis, ar fi făcut pușcărie grea pentru ideile, atitudinile și poeziile sale. Labiș a fost o victimă a turnătorilor și a sistemului de teroare din anii ’50. Notă (M.T.): Materialul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
contemporanii săi care scriau în românește. Tot degeaba! La fel se poate spune și despre Zaharia Stancu, care umbla cu „sandale de aur” prin lume, sau despre Paul Goma, impus nu numai de „Europa Liberă”, dar și de alte instanțe anticomuniste. Nici unul dintre ei nu a convins juriul suedez. Dar poate că tot Sorescu era mai celebru în lume - și, dacă n-ar fi devenit ministru și n-ar fi murit imediat după aceea, tot el ar fi avut mai multe
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
scăzut în intensitate. Autoritățile nu-i vedeau cu ochi buni pe olari deoarece, cultivându-și meșteșugul, ei puteau aspira la un statut de oameni liberi, opunându-se, în felul acesta, colectivizării. Mai menționăm și faptul că în zonă acționau luptători anticomuniști, conduși de Dan Aldea și stabiliți în pădurea Talașmani. De aceea, olarilor li s-a arat drumul tradițional către Bârlad, iar președintele C.A.P-ului le distrugea vasele pregătite pentru vânzare. Ceea ce este ciudat, acestea se petreceau când în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ușuratici. Pentru că nu văd cum ar putea fi considerate altfel aprecierile gratuite ale domnului Coposu asupra legionarilor în expresii ca: „misticism și naționalism fanatic infantil”, referindu-se la o epocă în care Moța și Marin mureau în Spania pe frontul anticomunist, fiindcă acolo „se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos” și pentru a apăra ca aceste gloanțe să ajungă până la bisericile noastre, unde au ajuns cu un deceniu mai târziu datorită și cecității istorice a politicienilor. Se poate că este
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
armată din munții României. 11. Sub regimul comunist, în România, legionarii au fost întemnițați, torturați și uciși iar familiile lor rămase afară au fost persecutate și umilite. 12. Legionarii din clerul ortodox, grecocatolic și romano-catolic au participat direct la rezistența anticomunistă dusă pe teritoriul României, expunându-se tuturor riscurilor. Toate aceste informații (enumerate mai sus) se constituie în capitole separate ale acestui dosar. Vrem ca dreptatea să se facă în România și nu dorim să se ajungă cu aceste documente prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
asupra fenomenului istoriografic românesc”, cu preocupări accentuate pentru Transilvania și personalitățile ei culturale și politice (Simion Bărnuțiu, Onisifor Ghibu, Ștefan Micle ș.a.) SCRIERI: Bal ca-n iad, Cluj-Napoca, 1993; Roși de lună, Cluj-Napoca, 1997; De izvoare, Cluj-Napoca, 1999; Manifestații studențești anticomuniste la Cluj în 1946, Cluj-Napoca, 1999; Suflet dac, Cluj-Napoca, 2000; Reflecții critice despre o teologie a istoriei, Cluj-Napoca, 2001; Capitala în Ardeal, Cluj-Napoca, 2002; Elegie omului simplu, Cluj-Napoca, 2002; Cronici de istorie românească, Cluj-Napoca, 2003; Transilvania, model României, Cluj-Napoca, 2003
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
În 1947 își susține doctoratul în filologie modernă la Universitatea din Iași, cu teza Versul liber românesc. În același an se vede încă o dată concediat de la „Revista Fundațiilor Regale”, ulterior fiind dat afară și din învățământ din cauza vederilor sale politice anticomuniste. Încă din 1945 figura printre membrii fondatori ai asociației de rezistență culturală „Mihai Eminescu”. Între 1948 și 1951 se îmbolnăvește de plămâni și i se face o toracoplastie. După ce se însănătoșește, câțiva ani se va întreține din munci necalificate: paznic
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
avea ecou și alte experiențe carcerale vor ieși la lumină În anii următori. În identificarea posibililor martori am beneficiat de sprijin atât din partea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cât și din partea Federației Române a Foștilor Deținuți Politici și Luptători Anticomuniști, cărora le mulțumim și pe această cale. În egală măsură dorim să le mulțumim tuturor celor care au Înțeles demersul nostru și au făcut eforturi deosebite pentru a rememora unele momente tragice din trecutul lor. Le suntem recunoscători cu atât
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rușii se purtau mizerabil cu românii și ne spuneau că vor pleca de-acolo doar atunci când munții ăia toți o să fie șes... Bineînțeles că noi, În avântul ăla tineresc, n-am putut suporta treburile ăstea și am făcut o organizație anticomunistă. Și am fost un grup de vreo șapte-opt persoane, toți tineri, și ne-am organizat Într-o organizație anticomunistă... Ați apucat să faceți ceva? Păi, am activat ceva, am făcut niște lucruri, da’ am avut Între noi un basarabean, Teodor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o să fie șes... Bineînțeles că noi, În avântul ăla tineresc, n-am putut suporta treburile ăstea și am făcut o organizație anticomunistă. Și am fost un grup de vreo șapte-opt persoane, toți tineri, și ne-am organizat Într-o organizație anticomunistă... Ați apucat să faceți ceva? Păi, am activat ceva, am făcut niște lucruri, da’ am avut Între noi un basarabean, Teodor Melnic, care era ceva mai mare decât noi... El avea, mi se pare, vreo 33 de ani... Eu am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
E o plăcere, după cum văd că se-ntâmplă lucrurile... Sigur că am rămas un om de dreapta, dar nu, nu m-am Înscris nicăieri... Ați avut proprietăți de revendicat după 1989? Acuma, de curând, am primit un brevet de luptător anticomunist, fără de care nu-mi puteam recupera averea confiscată de la Hunedoara. Și am fost la Judecătoria din Hunedoara, unde mi s-a restituit parte din casă și terenul respectiv... Fosta mea soție a murit anul trecut. Până a trăit ea n-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
arestat... Din ora de curs de la liceu m-au luat. A venit de la director omul de servici c-un bilețel: cutare, cutare, cutare să poftească la direcțiune, jos. Care au fost motivele arestării? Păi, că am fost o organizație rasistă... anticomunistă. Am fost captați așa, Într-o mișcare de tineret, cu orientare naționalist-religioasă... Cine făcea parte din lot? Viorel Gheorghiță era șeful de lot... El a trecut prin toate, săracul... E decedat de vreo doi ani. Au mai fost: Gavrilă Sevruja
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
având cotele 91, 92, 93. În ce an ați fost arestat? Am fost arestat În 1956, anul când am și terminat liceul, de fapt. De la ce a plecat totul? Trebuie să fiu sincer: făceam parte dintr-o organizație cu caracter anticomunist, de fapt, Înființată În 1955. Ea pornea de la o idee: era potrivnică trupelor de ocupație. De la venirea rușilor până la plecare, Constanța semăna mai mult cu un oraș asediat. Toată zona peninsulară, dar și restul... era plină de ruși. Mai multă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a mutat la Alexandria, localitatea lui natală. Cum ați ajuns dumneavoastră În atenția Securității? Eu am terminat liceul În clasa a X-a În orașul Alexandria și În ultimii doi ani de liceu s-a Înființat În cadrul liceului o organizație anticomunistă. Numele acestei organizații mi-l puteți spune? A rămas numele organizației numele localității. N-avea un nume dinainte hotărât de noi... Pentru că toți puștii eram din Alexandria, Securitatea i-a spus „Organizația Alexandria”. Această organizație avea cumva legătură, ca viziune
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și ne Întruneam când la mine, când Într-o cofetărie unde aveam noi un prieten, cofetar, și acolo stăteam de vorbă, la o șuetă, beam cafele și discutam literatură... Și de aicea s-a pornit ideea să facem o organizație anticomunistă... Și Încet, Încet ne-am strâns. Și În afară de cenaclu s-a făcut organizația, care nu mai avea nimic literar În treaba asta... Pot să Înșir niște membri: Valter Drăgușin, Ovidiu Orceag, Ion Neagoe, Mihai Popescu, Tudor Mareș, Nicolae Tocher, Gogu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În armată, că era ceva mai mare cu vreo doi ani ca noi, și am rămas eu ca șef. Și, concret, ce doreați dumneavoastră să faceți? Doream schimbarea regimului comunist prin fel de fel de mijloace... Adică să răspândim manifeste anticomuniste, să facem acțiuni În care să lovim comunismul, regimul... Ne-am propus să luăm legătura cu cei care acționau În Făgăraș, să-i ajutăm, să participăm și noi... O singură acțiune a fost făcută, la care am participat eu și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
hop, Înghițeam vreo două, trei castroane de lapte și mă duceam la treabă. Ajutam la chirurgie, dădeam ustensile la mână, că le Învățasem Încet-Încet, și seara stăteam la discuții cu doctorii care intrau În saloane la noi și făceam șuetă anticomunistă, bineînțeles. Era un colectiv foarte apropiat și strâns. Ne ajutau cu tot ce puteau și ei. Aicea fumam Între noi... Inconștiență... Prieteni de-ai noștri fumau chiștoacele printre uși, de la hepatici... Îți dai seama, că puteai să iei hepatită oricând
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Eu vă mulțumesc mult. Cam asta este. Cu plăcere... Viorel Opreanutc "Viorel Opreanu" S-a născut pe 22 martie 1927, În comuna Roșcani, județul Hunedoara. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. Profesia: muncitor. A făcut parte din grupul de rezistență anticomunistă condus de Vasile Duma. A fost Închis șase luni și a executat pedeapsa În Închisorile: Sibiu, Aiud, Gherla, Sighet. La data interviului locuia În Roșcani. Interviu realizat de Cosmin Budeancă la 17 august 2007. Transcrierea și tehnoredactarea - Andrei Lascu, editarea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
puneau Întrebări... Și sigur că apărea problema Basarabiei și altele legate de ruși și atuncea o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa În continuare În spirit anticomunist... Când am ajuns eu, grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și, În condițiile alea, cu sute
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În 1944 a fost a unșpea invazie rusească... Deci i-am privit cu ochi..., nu suspicioși, ci cu ochi dușmănoși. Aceștia sunt dușmanii noștri dintotdeauna, ziceam noi atunci... Dar la nivel local care era atmosfera? La nivel local, lumea era anticomunistă... Ca dovadă, la alegerile din 19 noiembrie ’46 n-au fost comuniști sau, dac-au fost, nu spuneau că sunt comuniști, că le era rușine... Și abia În ’48 au Început să scoată capul, da’ până atunci nu existau. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai puțini, dar erau foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era de partea lor, nu era de partea noastră... Dar erați Înscris În vreo organizație? Nu... De fapt, am făcut noi, elevii, din ideile noastre, o organizație anticomunistă... propriu-zis nu atât anticomunistă, cât antisovietică..., și aceea a fost baza care a stat la noua organizare care vroiam să o facem noi, Frăția de Cruce. Eu am făcut parte din Frăția de Cruce, dar n-am cunoscut Mișcarea Legionară
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era de partea lor, nu era de partea noastră... Dar erați Înscris În vreo organizație? Nu... De fapt, am făcut noi, elevii, din ideile noastre, o organizație anticomunistă... propriu-zis nu atât anticomunistă, cât antisovietică..., și aceea a fost baza care a stat la noua organizare care vroiam să o facem noi, Frăția de Cruce. Eu am făcut parte din Frăția de Cruce, dar n-am cunoscut Mișcarea Legionară decât În Închisoare. Pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Inuman. Comuniștii au știut un singur lucru: să aplice forța răului fără limită... Descrieți cum s-a desfășurat procesul! Deci procesul a fost la sfârșitul lui mai și a fost foarte simplu: noi am recunoscut, da’ pe față, că suntem anticomuniști... Am recunoscut că ne-am organizat cu scop de-a ne păstra educați și de-a fi imuni comunismului... Așa a fost declarația noastră. Noi nu vrem să fim comuniști, noi suntem Împotriva sistemului... Care a fost atitudinea judecătorului? Judecătorii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]