4,171 matches
-
Darnton, op. cit., pp. 13-14. Geoffrey E.R. Lloyd, Pour en finir avec les mentalités, La Découverte, Paris, 1993. Lucian Boia, op. cit., passim. Ibidem, p. 32. Pentru problematica generală a antropologiei istorice, vezi Simona Nicoară XE "Nicoară" , Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ibidem, p. 32. Pentru problematica generală a antropologiei istorice, vezi Simona Nicoară XE "Nicoară" , Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit., pp. 16-17, 223-224. Pentru o introducere lămuritoare În problemele antropologiei culturale contemporane, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Presa Universitară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Nicoară XE "Nicoară" , Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit., pp. 16-17, 223-224. Pentru o introducere lămuritoare În problemele antropologiei culturale contemporane, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 31-91. O privire de ansamblu asupra problematicii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit., pp. 16-17, 223-224. Pentru o introducere lămuritoare În problemele antropologiei culturale contemporane, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 31-91. O privire de ansamblu asupra problematicii raporturilor dintre civilizații, din perspectiva teoriei relațiilor internaționale (Însoțită de o bibliografie esențială), În controversata lucrare a lui
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la Lucian Boia, op. cit., pp. 16-17, 223-224. Pentru o introducere lămuritoare În problemele antropologiei culturale contemporane, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997, pp. 31-91. O privire de ansamblu asupra problematicii raporturilor dintre civilizații, din perspectiva teoriei relațiilor internaționale (Însoțită de o bibliografie esențială), În controversata lucrare a lui Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Coșbuc" (Moartea lui Gelu), Încât astăzi el nu mai este perceput ca un nume cu sonoritate exotică, precum celelalte două. O convingătoare prezentare a Transilvaniei ca „spațiu dublu”, definit În moduri diferite de români și maghiari, la Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230, de unde am preluat o parte dintre ideile de mai sus. Vezi Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent, Editura Arc, Chișinău, 1997, p. 101. Sorin Antohi, Exercițiul distanței
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Năstase, șeful guvernului român În octombrie 2004. Vezi Cotidianul, 18 octombrie 1999; Timpul, 26 octombrie-1 noiembrie 1999. Textul de față adaptează o prelegere inaugurală susținută la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, cu ocazia deschiderii anului universitar 1998. Vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 231-256. Este vorba despre perioada administrației primarului Gheorghe Funar (1992-2004). Este vorba despre toamna anului 1998, când au fost redactate inițial aceste rânduri. Un exemplu clasic, grăitor chiar prin titlul său, este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pp. 190-202. O excelentă analiză a opiniilor despre revoluția română din decembrie 1989, la Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89: deconstrucția unei revoluții, Editura Polirom, Iași, 2004. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell, Oxford, 1983. Pentru deconstruirea critică a națiunii, cu mijloacele antropologiei culturale, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997; pentru imaginarul istoriografic românesc, vezi Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. Edward Said, Representations of the Intellectual, Vintage, Londra, 1994, pp. 25-27
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a opiniilor despre revoluția română din decembrie 1989, la Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89: deconstrucția unei revoluții, Editura Polirom, Iași, 2004. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell, Oxford, 1983. Pentru deconstruirea critică a națiunii, cu mijloacele antropologiei culturale, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997; pentru imaginarul istoriografic românesc, vezi Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. Edward Said, Representations of the Intellectual, Vintage, Londra, 1994, pp. 25-27. Pentru evoluția mentalităților și a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, sub voce. Ernest Bernea, op. cit., p. 198. Mircea Eliade XE "Eliade" , op. cit., p. 61. Cu privire la raporturile dintre sărbătoare și rit, vezi Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 584, sub voce „rit”. Barbu XE "Barbu" Ștefănescu, Sociabilitate rurală, violență și ritual. Cartea În practicile oblative de răscumpărare a păcii comunitare, Transilvania, sec. XVII-XIX, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2004, p. 543. Roger Chartier
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
scrie istoria, Editura Meridiane, București, 1999, pp. 6, 9-10, 19, 23. De asemenea, Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Reprezentările cu privire la Transilvania, aparținând culturii române sau maghiare, au fost analizate de Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230; Alina Mungiu, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999; Gabriel Andreescu, Gusztáv Molnár (coord.), Problema transilvană, Editura Polirom, Iași, 1999; László XE "László" Kürti, The Remote Borderland. Transylvania in the Hungarian Imagination
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu născută, ci făcută din rouă. Simbolismul legat de rouă pare: În general, apropiat de cel al ploii. Este apa pură, apa prețioasă, apa principiilor prin excelență, care poate fi pusă În relație cu vegetația și cu fertilitatea. Studiile de antropologie pun În evidență caracterul aproape totdeauna feminin atribuit apei, profunda maternitate a apelor. Eroul din Fata din sicriul de ceară iese la iveală doar după ce tatăl lui merge În rai de unde ia trei crăci din trei pomi, apoi se-ntoarce acasă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de strălucită carieră la Spitalul Sf. Spiridon. Cariera soților Rainer, începută la Iași, a continuat apoi, tot mai strălucit, la București, unde Francisc Iosif Rainer s-a impus ca un distins medic, profesor, șef de catedră, întemeietor al școlii de antropologie și al institutului cu același profil. Ca o încununare a activității sale pe tărâm didactic și științific, Iosif Rainer primește, în anul 1937, titlul de membru de onoare al Academiei Române și, mai apoi, în anul 1940, la retragerea din activitatea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
puțin bust intrat în câmpul medaliei, nimbat de inscripția PROFESORULUI DR. FR. I. RAINER OMAGIU 1940 (fig 116av). Reversul, prin reprezentări foarte sugestive (discobolul sculptorului Myron, din secolul al Vlea î.e.n, profilat pe imaginea Parthenonului), face trimiteri la antropologie în general, dar și la cursul de anatomie plastică, susținut de profesorul Rainer la Școala de Arte Frumoase, cât și la conducerea de către acesta a Institutului de Educație Fizică și organizarea Catedrei de Anatomie din cadrul acestuia (fig. 116rv). Inscripția, cu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că investigarea comportamentului consumatorului necesită o abordare pluridisciplinară În care un rol esențial revine științelor comportamentale mai ales psihologiei și sociologiei de la care au fost preluate concepte și idei fundamentale. De altfel, specialiștii apreciază că economia politică, psihologia, sociologia și antropologia au pus bazele conceptuale ale cunoștințelor actuale din acest domeniu și susțin dezvoltarea domeniului. 1.2.1. Comportamentul consumatorului: delimitări conceptuale Ca domeniu actual de cercetare, comportamentului consumatorului și abordările conceptuale În această sferă cunosc o mare varietate, ce exprimă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cultura celui preocupat de prognoza trendului, pe receptivitatea sa la semnalele provenite din realitatea economică, socială și psihologică. Astfel, analiza unor comportamente și mentalități actuale permit delimitarea, În literatura de specialitate, a unor stiluri diferite În designul de produs. Deși antropologia furnizează date despre diferențele culturale, psihologia socială a deschis aria de cercetare multidimensional abia În anul 1980. S-au diversificat cercetările europene și asiatice, ca replici la experimentele americane și s-a conturat un alt tip de individ diferit de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
La întrebarea „Ce este educația?” pot fi - și au fost - formulate o mulțime de definiții, mai extinse ori mai restrînse, mai exacte sau mai vagi, explicative ori, dimpotrivă, doar descriptive. Din multitudinea acestor definiții, vom opera cu una provenită din antropologia culturii și mai recentele științe ale complexității. Această definție ne-ar spune că educația este un proces antropologic complex de formare a personalității umane prin activități de transmitere culturală. Este necesar să mai precizăm că transmiterea culturală se realizează, în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă” a școlii franceze inițiate de Durkheim și care merge pînă la Pierre Bourdieu pînă la interacționismul școlii americane sau „reproducționismul social” mai nuanțat al lui Basil Bernstein. La rîndul său, antropologia culturii și/sau educației se ocupă îndeosebi de procesul de transmitere culturală ca atare, de la mecanismele acestuia la criteriile de selecție ale conținuturilor selectate, încercînd să descifreze cum în diferite comunități socioculturale are loc același lucru, construcția „omului ca ființă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metodă cu puternice accente aplicative, și metoda studiului de caz (Yin, 2005), ambele prezentate în capitolul 3 al lucrării, sau metoda biografică, o metodă foarte răspîndită în acest moment nu doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei persoane prin însuși procesul genezei acesteia, în contextul sociocultural în care s a petrecut respectiva geneză. În funcție de complexitatea și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
matematică și informatică! 1.Pentru cei tentați să o utilizeze, trimit la excelenta monografie a lui Robert Atkinson (2006), o lucrare foarte utilă nu doar pentru cei ce se ocupă de cercetarea educației, ci și pentru cercetătorii din domeniile sociologiei, antropologiei și istoriei recente. Pentru o sinteză a metodei biografice (sensuri, tipuri, avantaje și dezavantaje), vezi Iluț, 1997, pp. 98-104, și Holban, 1978, pp. 248-259. Demersul de cercetare se constituie într-un proces sistematic, care este planificat, realizat și evaluat în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de clasificare. Astfel, în primul caz spațiul se naște print-o operație abstractă, în prezența unui subiect care-l gândește și operează cu el într-un domeniu gnoseologic, cum ar fi cosmologia, astronomia, mecanica cuantică, mecanica relativistă, geometria, topologia, sociologia, antropologia, geografia. Tentativele mai mult sau mai puțin reușite din domeniul științelor spațiului au determinat o schimbare de metodă, în care metafora conduce la ”altfel de spații,” altele decât acelea cu care operează științele clasice. Deși au impus un model de
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: limbajul gestual național, psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; expresie facială și corporală; exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; teoria și metodica traducerii; limbaj gestual internațional; etica profesională. cursuri de ORL, istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori cu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
complex, cel care nu poate fi Înscris În aria de studiu a unei singure discipline. Cu toate că, o clasificare a tipurilor de contexte poate părea nejustificată și inoperantă (având În vedere multitudinea disciplinelor În care acesta joacă un rol important: lingvistica, antropologia socială, psihologia, filosofia, hermeneutica, sosiologia, psiholingvistica ș.a), pentru a realiza o oarecare ordonare, logică, a materialului, optez pentru varianta propusă de Dilley <ref id = "15"> Dilley 1999, p.12. Terminologia, așa cum menționează autorul, a fost preluată de la Hobart, Hervey
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Moldova, extr. din "Almanahul filatelic", București. 76.Miclea, I. (1971)Iașii marilor iubiri, Ed. Meridiane, București. 77.Mihăilescu, N., Ioachim, Gr. (1975) Lexicon de geologie, geografie, mine și petrol, Ed. Tehnică, București. 78.Milcu, Șt., Maximilian, C. (1967) Introducere în antropologie, Ed. Ș tiințică și Enciclopedică, București. 79.Mititelu, D. (1975)Flora și vegetația județului Vaslui, Stud. Com. Muz. Ș t. Nat. Bacău. 80.Mukulas, D. (1976)Tracii în bazinul carpatic. Magazin istoric, nr.2, București. 81.Mutihac, V. (1990)Structura geologică
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
a Universității „Ovidius” din Constanța. Din 2009 scrie pentru Cultura. Domenii de interes: geografia umană, geografia electorală, partidele politice, politica românească și europeană. DINU GUȚU este absolvent de științe politice (studii de licență și masterat) la SNSPA și doctorand în antropologie. A publicat Revoluția ultrașilor. Antie tatism, violență simbolică și potențial insurecțional în cadrul fenomenului Ultras. DANA IRINA IONIȚĂ a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Formarea coalițiilor în Europa Centrală și de Est. În prezent este
PREZENTAREA AUTORILOR. In: Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]