2,824 matches
-
presiune-volum telesistolic) și de elastanță arterială (Ea relația presiune telesistolică volum sistolic). Raportul acestora ar fi un index al eficienței de transfer al presiunii hidraulice de la ventriculul stâng la nivel arterial. Relația dintre presiunea pulsatilă și flux exprimată prin impedanța aortică (analiză în domeniul de frecvență) este considerată a fi cel mai adecvat indice al presarcinii deoarece se referă atât la componenta de echilibrul (steady-state) cât și la componenta pulsatilă a umplerii vasculare 16. Retele arteriale Rețeaua arterială este formată din
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cursul diastolei, impedanța joasă a arterelor renale și a celorlalte artere splahnice absorbind acest flux retrograd în cursul ciclului cardiac. La efort - scade impedanța distală și dispare fluxul retrograd. Tensiunea parietală circumferențială de vârf (Tc): 2 )( unde D reprezintă diametrul (aortic distal sau iliac proximal). Carrallo determină suplimentar și tensiunea circumferențială medie utilizând în relația de mai sus TA medie în locul TAS. Raportul dintre tensiunea circumferențială și IMT permite determinarea stressului parietal circumferențial. Evident, acest parametru, relativ ușor de obținut la
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
anterogradă și să o anuleze parțial prin influențarea energiei hidraulice pe care inima trebuie să o producă pentru a mișca sângele prin sistem (dacă ajunge la cord înaintea finalizării ejecției) sau să o amplifice dacă ajunge la cord când valvele aortice sunt închise. Reflecția majoră a undei pulsatile se produce la nivelul aortei în două locuri: sediul de emergență a arterelor renale și bifurcația aortei. Din cauza existenței complianței vasculare impedanța aortei pentru fluxurile pulsatile de 1-15 Hz este doar de 10
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
4. Se folosesc catetere de “înaltă presiune” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat) pentru un debit crescut (> 25 ml/s). Fiecare injectare necesită o cantitate importantă de substanță de contrast (3050cc funcție de echipă). Se efectuează incidențe față și profil la nivel aortic și iliac - tabel 5.5 Avantaje Dezavantaje poate fi realizată în ambulator cu o supraveghere post angiografie de o oră în mediu medical; “poze proaste dar tehnică de reținut”; actualmente folosită doar pentru a controla pontajele arteriale. necesită o colaborare
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
informații doar despre aortă și arterele iliace (nu despre arterele membrelor inferioare); leziunile mici (ulcerate sau nu) sunt slab vizualizate); chiar în condițiile ideale de realizare dă numai informații aproximative despre diametrul arterelor; nu e fiabilă pentru plăcile de aterom aortice voluminoase sau stenozele iliace stânse; imaginile nu sunt de bună calitate “fantoma arterelor”; trebuiesc folosite doze mari de substanțe de contrast (toxice). Calea translombară (1929, Raynaldo Dos Santos) - metodă istorică. Puncția aortică translombară stângă suprarenală (din Monnier JP, Chermet J.
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterelor; nu e fiabilă pentru plăcile de aterom aortice voluminoase sau stenozele iliace stânse; imaginile nu sunt de bună calitate “fantoma arterelor”; trebuiesc folosite doze mari de substanțe de contrast (toxice). Calea translombară (1929, Raynaldo Dos Santos) - metodă istorică. Puncția aortică translombară stângă suprarenală (din Monnier JP, Chermet J. Guide pratique de radiologie vasculaire. Masson, Paris 1978)70: a. Pacient în procubitus, punctul de intrare cutanată și proiecția lui T12 sunt pe o linie înclinată la 450 față de axa apofizelor spinale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cauzate de peristaltismul intestinal, interpozițiile aerice digestive; rezoluție spațială insuficientă pentru evaluarea fiabilă a circulației colaterale (informații doar despre aortă, a. iliace, a. renale)4; calitate modestă a imaginii (“mai mult decât nimic”, “fantoma aortei”) ; cuantificări dificile (evidențiază doar plăci aortice voluminoase, stenoze iliace strânse. Calea venoasă impune utilizarea unor catetere “de presiune înaltă” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat pentru a permite injectarea cu debit crescut). Există o serie de reacții vehemente îndreptate împotriva acestui abord: “angiografia aortoiliacă pe cale venoasă, în ciuda
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în plan axial (a reușit să elimine “zgomotul” structural determinat de sumația planurilor) cu un fascicol colimat. TDM lucrează deci cu o imagine reconstituită, nu cu o imagine reală. În patologia arterială, TDM a fost rezervată multă vreme explorării anevrismelor aortice, dar treptat și-a extins indicațiile și la leziunile ocluzive aorto-iliace. Avantaje Dezavantaje imaginile nu sunt afectate de gazele intestinale, obezitate, prezența pulmonilor; imagini doar într-un plan; TDM detectează micile colecții de aer din țesut fiind utilă în detectarea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
CT, dynamic scanner); 2. Computer-tomograful spiral (spiral CT, ultrafast CT). TDM helicoidală (helix CT) are o sensibilitate de 90% și o specificitate de 100%. Acest sistem asigură un contrast arterial optim și oferă date volumetrice independente de mișcările respiratorii. Secțiunile aortice sunt de 10 mm grosime 4 la unire sau separate de 5 mm. secțiunile mai fine pot fi realizate pentru a ameliora rezoluția spațială. De la bifurcația aortei până la originea arterei femurale comune secțiunile sunt spațiate la 10-15 mm. Pot fi
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
stressul parietal mediu de forfecare. 1995 -Ch. Taylor analizează un flux stabil într-un model de aortă abdominală în condiții de repaus și efort - observă o regiune de recirculare a fluxului și stress parietal de forfecare redus la nivelul peretelui aortic posterior infrarenal care apare în repaus și dispare la efort. 1995 - M. Lei et al studiază rolul gradientului de stress parietal de forfecare în aterogeneză. 1995 - Ch. Taylor decrie fluxul pulsatil într-un model al aortei abdominale la repaus și
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și frecvența cardiacă (mai ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza aortică decât în insuficiența aortică). In hipoxie poate fi produs maximum 10% din necesarul de ATP. Mai mult, un aport crescut de oxigen, cerut de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ales prin efectul său asupra forței) determină consumul de oxigen al miocardului. In general costul metabolic al încărcării presionale este mai mare decât al încărcării de volum (de exemplu hipoxia se instalează mai ușor în stenoza aortică decât în insuficiența aortică). In hipoxie poate fi produs maximum 10% din necesarul de ATP. Mai mult, un aport crescut de oxigen, cerut de activitatea intensificată a miocardului, poate fi asigurat doar prin creșterea debitului arterial coronarian, prin vasodilatație la acest nivel. Mecanismul implică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
scurtarea perioadei de umplere poate compromite umplerea ventriculară (și perfuzia coronară) și astfel este limitată creșterea suplimentară a debitului cardiac datorată creșterii frecvenței. Duratele standard cu utilitate clinică includ: sistola electromecanică totală (QS2) de la debutul complexului QRS până la închiderea valvei aortice, timpul de ejecție al ventriculului stâng (LVET) de la debutul creșterii presiunii arteriale până la unda dicrotă și perioada de preejecție (PEP), reprezentată de diferența dintre cele două perioade de mai sus (normal PEP / LVET = 0.35). Zgomotele cardiace Unele evenimente din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală și stenoza aortică afectează direct ejecția, iar insuficiența aortică permite refluarea sângelui în ventricul în diastolă. Leziunile valvulare au efecte negative asupra perfuziei coronariene. Legea inimii Similar cu mușchiul scheletic, relația lungime forță la nivel de ventricul și cardiomiocit se bazează pe existența unei astfel de determinări la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
definită, ca pentru orice motor, ca raportul dintre lucrul mecanic și timp sau produs între lucrul per ciclu și frecvență. In condiții normale lucrul mecanic efectuat pentru a produce energe cinetică () este neglijabil (<1%) dar poate crește mult în stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nervos central. Particularitățile principale circulatorii în mușchiul scheletic sunt legate de activitatea musculară și sunt prezentate cu prilejul descrierii modificărilor circulatorii din efortul fizic. 14.5.1. Circulația coronară Cele două artere coronare iau naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea diastolei în tahicardie sau de presiunea ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250 ml/min, reprezentând ~5% din debitul cardiac. Distribuția regională a fluxului sanguin poate fi monitorizată prin captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
proces care durează câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul corpusculului carotidian). 18.6.3. Receptorii pulmonari
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului ventilația crește prompt, iar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]