271,809 matches
-
e „făclia și lumina a ființii lucrurilor”). Numele compus este interpretat ca dovadă a unei realități hibride: Strutocamila e „himera jiganiilor, irmafroditul pasirilor”, „pasirea dobitocită și vita păsărită”, identificată cu Mihai Racoviță, moldo-muntean din rațiuni politice. De fapt, la Cantemir apare doar forma Strutocamilă, alternînd cu cea de Cămilă (conform cheii, diferența pare a marca ipostaza de domnitor susținut de munteni, față de cea de simplu boier moldovean). Textului lui Cantemir îi revine meritul de a sta la baza sensului nou, fixat
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
lipsească ; cuvîntul s-a răspîndit, cel puțin în registrul standard, mediu-cult, unde s-a transformat în emblemă a hibridului, în sinonim mai pitoresc, atenuat și mai curând comic al lui monstruozitate. În publicistica actuală și în mesajele din Internet, termenul apare destul de des apare ca o metaforă adaptabilă contextual la cele mai diverse situații: “Politica și învățământul au născut o struțocămilă” (vlg.sisnet.ro nr. 3948, 2002); “social-liberalism (o struțocămilă care încearcă să concureze recenta deplasare spre liberalism a social-democrației europene
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
a răspîndit, cel puțin în registrul standard, mediu-cult, unde s-a transformat în emblemă a hibridului, în sinonim mai pitoresc, atenuat și mai curând comic al lui monstruozitate. În publicistica actuală și în mesajele din Internet, termenul apare destul de des apare ca o metaforă adaptabilă contextual la cele mai diverse situații: “Politica și învățământul au născut o struțocămilă” (vlg.sisnet.ro nr. 3948, 2002); “social-liberalism (o struțocămilă care încearcă să concureze recenta deplasare spre liberalism a social-democrației europene)” (meuro.ong.ro
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
apt să intre în construcții specifice de tipul „prostul de Ion”: „struțocămila de contract colectiv de muncă” (groups.yahoo.com). Oricum, termenul nu s-a clișeizat total, fiind încă simțit ca o metaforă, pe care dezvoltări imagistice o pot supralicita. Apar astfel struțocămila șchioapă (ființă de două ori imperfectă): „Deci, pe minunatele noastre meleaguri mioritice s-a mai născut o minunată struțocămilă șchioapă” (forum Ciberplai, 19.11.2003), sau, într-un bizar text de horoscop, turma de struțocămile: “Ocoliți științific disputele
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
sub supravegherea autorului, în 1962.” Formularea a suferit o modificare după moartea scriitorului: „Textul din acest volum s-a tipărit sub supravegherea lui G. Pienescu, conform indicațiilor autorului și normelor ortografice stabilite pentru seria Opere.” Volumul 13, Vremuri și oameni, apare în 1988, însoțit de o prefață semnată de Dumitru Micu, sub îngrijirea lui Victor Iova. Enumerarea publicării lor înregistrează următoarele date. Volumul 14, Vremuri și oameni, Lumea Nouă (1989). Acesta este singurul lipsit de „nota asupra ediției”, fiind parte din
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
starea de apatie. Vechii săi prieteni, cu care a împărtășit idealurile și cauza Revoluției de la 1848, Bariț în primul rând, se gândesc, ca Maiorescu mai târziu în cazul lui Eminescu, să-i facă bucuria înmănuncherii poeziilor într-un volum. Cartea apare la începutul anului 1862, în tipografia din Brașov a lui Iohann Gott cu titlul Din poesiele lui Andrei Mureșanu. Deși presa transilvăneană se străduiește să facă o insistentă reclamă favorabilă volumului 3, ca și în cazul traducerii Icoana creșterii rele
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
paralelă biografică, prin „morbul nostru național, carele este ilusiuni pierdute, ilusiuni nobile, sublime, sacre, care ca la Avram Iancu nu s-au realizat precum doream noi”10. În această vreme colindând pădurile Tîmpei, murmurând frânturi din poeziile sale, poetul ne apare apropiat de imaginea făurită de Eminescu cu câteva din postumele sale. Manifestările din ultima fază a bolii au cutremurătoare asemănări cu ale poetului ce l-a slăvit în Epigonii și a fost obsedat de imaginea bardului transilvan: își aruncă manuscrisele
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
membrii activi ai Asociației și-au Împlinit preocupările literare În paginile publicației amintite. În paralel cu activitatea profesională din România, Alexandru Cetățeanu și-a adăugat sporadic un cuantum literar, amplificat după emigrarea din 1984. Așa Încât, abia În 1995, Îi va apărea prima carte, intitulată, cum altfel? Un român În Canada. Întreg textul poate fi Încadrat În linia mărturisirilor demne de o biografie asumată, biografia unui căutător de lumină, regăsită Într-o țară a libertății necesare. Iau urmat volumele Țara Hyperboreenilor, În
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
vorbesc despre ea, o citează, dar nu au avut privilegiul de a o vedea și în varianta în limba română. De ce? M. L. R. - Am dorit mult să-mi văd cartea publicată în limba română. Motivul pentru care nu a apărut este unul foarte complicat și ți-l voi mărturisi. Doi români, soț și soție, mi-au cerut permisiunea, în 1990, s-o traducă, dar la puțin timp după asta au emigrat în S.U.A. și au fost obligați să renunțe la
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
din nou în legătură cu publicarea Rădăcinilor... Între timp s-au stabilit aici și Gabriel și-a înființat propria editură, Criterion Publishing. Am fost de acord și munca de traducere a început din nou. Acest lucru continuă încă și rezultatele încep să apară. Aici am întîmpinat greutăți: unele capitole „s-au pierdut” după ce le-am corectat și a trebuit s-o iau de la capăt. Acum însă lucrurile merg bine. Dar nu îndrăznesc să mă pronunț asupra datei cînd va apărea cartea. - Va circula
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
rezultatele încep să apară. Aici am întîmpinat greutăți: unele capitole „s-au pierdut” după ce le-am corectat și a trebuit s-o iau de la capăt. Acum însă lucrurile merg bine. Dar nu îndrăznesc să mă pronunț asupra datei cînd va apărea cartea. - Va circula această carte și în România? - Traducerea în limba română va fi publicată în România. Criterion Publishing o va distribui în S.U.A. și în România. Nu va fi chiar o „reeditare”, ci, în primul rînd, o revizuire, o
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
facă) și, în sfîrșit, am devenit traducător. Apoi mi-a cerut să traduc și al doilea volum. După moartea sa, editorul și doamna Eliade m-au ales să traduc prima și ultima parte din fragmentele de Jurnal care n-au apărut în engleză (numite „Partea I” și „Partea a IV-a” în versiunea engleză). Nuvelele și alte fragmente le-am publicat în alte împrejurări, cînd mi s-a oferit ocazia. N-am publicat ceva ce deja apăruse în engleză. Uneori volumul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Jurnal care n-au apărut în engleză (numite „Partea I” și „Partea a IV-a” în versiunea engleză). Nuvelele și alte fragmente le-am publicat în alte împrejurări, cînd mi s-a oferit ocazia. N-am publicat ceva ce deja apăruse în engleză. Uneori volumul materialului a constituit un impediment, editorii avînd puțin „spațiu” de oferit. - V-a ajutat Eliade în alegerea textelor sale, vi le-a propus spre traducere, sau Dvs. ați fost cel care, simțind, poate, mai bine pulsul
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
azi în vîrstă de 90 de ani, cu probleme de sănătate) și a mea. Am început amîndoi în același timp să învățăm româna și sînt sigur că amîndoi (sau numai eu) am putea realiza acum o traducere mai bună. Au apărut doar cîteva recenzii referitoare la această carte, semnate mai ales de foști studenți și adesea însoțite de o recenzie la volumul al doilea din Autobiography, apărut în același an. Aproape toate recenziile din S.U.A. au fost favorabile, însă doar una
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
că amîndoi (sau numai eu) am putea realiza acum o traducere mai bună. Au apărut doar cîteva recenzii referitoare la această carte, semnate mai ales de foști studenți și adesea însoțite de o recenzie la volumul al doilea din Autobiography, apărut în același an. Aproape toate recenziile din S.U.A. au fost favorabile, însă doar una a apărut în prestigiosul „Times Literary Supplement” (New York) 3). Nu cred că publicul american a înțeles foarte bine cartea - sau oricare altă operă literară a lui
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
cîteva recenzii referitoare la această carte, semnate mai ales de foști studenți și adesea însoțite de o recenzie la volumul al doilea din Autobiography, apărut în același an. Aproape toate recenziile din S.U.A. au fost favorabile, însă doar una a apărut în prestigiosul „Times Literary Supplement” (New York) 3). Nu cred că publicul american a înțeles foarte bine cartea - sau oricare altă operă literară a lui Eliade. Toate cărțile sînt acum tipărite, dar nu se vînd repede; și cred că majoritatea celor
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Dennis Doeing m-a încurajat să plec. El deschisese drumul prin călătoria sa la București, la începutul anilor î70, pe cînd își pregătea doctoratul, luat în 1975 la Universitatea din Ottawa. Bibliografia sa și cea a lui Mircea Handoca (amîndouă apărute în 1980) au fost „îndreptarele” mele (și nu aș putea niciodată să-mi exprim în mod adecvat mulțumirile pentru prietenia lui M. Handoca în timpul celor trei luni cît am fost în România, în 1981 și din nou, două săptămîni, în
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
după acest interviu...). Credeți că astfel de montări, puneri în scenă, ecranizări - internaționale, cum timid s-au încercat, l-ar putea reda pe Eliade-prozatorul în adevărata lui strălucire românească? Ar fi înțeles? - Recenzia mea despre culegerea de nuvele Maddalena a apărut doar în limba română, în „Jurnalul literar”, exprimînd opiniile mărturisite mai sus. Îți mulțumesc pentru lista de nuvele care au constituit subiecte de filme realizate în România (nu știam că sînt atît de multe, de unde ai informații despre ele? Lista
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
fuseseră eliminate toate referirile la bătăliile cu turcii și, în general, tot ce ținea de otomani. Or, ce semnificație mai putea avea viața lui Ștefan cel Mare în absența turcilor? Ce se întîmplase? Chiar în momentul în care trebuia să apară cronica se derula o vizită a prim-ministrului Turciei la București (după mai mulți ani de răceală diplomatică) și vigilenta cenzură comunistă hotărîse să ia toate măsurile pentru ca sensibilitățile oaspeților să nu fie cu nimic agresate. (pentru întreaga poveste vezi
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
pentru ca sensibilitățile oaspeților să nu fie cu nimic agresate. (pentru întreaga poveste vezi p. 68). Cartea lui Mircea Mihăieș grupează un amplu eseu despre opera lui Nicolae Manolescu, o cronică la cea mai recentă carte a sa, Cititul și scrisul (apărută la editura Polirom, Iași în anul 2002) și un interviu de aproape 60 de pagini. Nu voi insista asupra eseului Ambiguitatea transparenței din motivele invocate la începutul acestui articol și pentru că el a mai fost deja publicat în chip de
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
n. 1934), filolog prin formație, cu o conștiință civică deosebit de activă, ales de două ori președinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria, este un profund cunoscător al problematicii româno-maghiare, pe care o abordează sub diferite aspecte. Reconstruirea podurilor (Épülö hidak) a apărut la Editura Pont din Budapesta în 2002 și, în același an, la Editura Pontfix din Sfântu Gheorghe, cu concursul Centrului Cultural al Republicii Ungare din București și în tălmăcirea d-nei Anamaria Pop, excelentă și productivă traducătoare din și în maghiară
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
Habsburgic, prezidând peste unul dintre sistemele politice rarisime ale secolului XX: restaurația monarhică [...] Evenimentul cel mai detestabil al primului deceniu horthyst a fost Teroarea Albă din anii ’20, șcândț a fost folosită tortura, a fost reintrodusă biciuirea publică și au apărut asasinatele politice mușamalizate.” 2 Dar această unilateralizare a culpabilizărilor nu e singurul reproș de care e pasibilă cartea d-lui Pomogáts Béla. Unele aserțiuni discutabile ale d-sale sunt citate și de dl Gabriel Andreescu în prefața sa. Nu insist
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
a căsătorit cu Nadejda Iakovlevna Kazin, cea care avea să-i păstreze existența spirituală în cele două volume de memorii, Fără speranță și Speranță abandonată. Prima arestare a lui Mandelștam are loc în 1934 din cauza unei epigrame în care Stalin apare drept „munteanul de la Kremlin, asasinul și mâncătorul de oameni“. Din prima detenție se alege cu un șoc psihotic, atenuat ulterior, dar care va lăsa sechele pe toată viața. În exilul de la Cerdîn încearcă să se sinucidă. Urmează o altă perioadă
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
îi complică situația politică, deja delicată. În august 1946 este denunțată de Comitetul Central al Partidului Comunist și i se distruge un volum de poezii în curs de apariție, apoi exclusă din Uniunea Scriitorilor Sovietici. În 1950, sub semnătura ei apar într-un ziar petersburghez versuri elogioase la adresa lui Stalin, fapt explicabil prin dorința ei de a-i fi eliberat fiul din lagărul siberian. Aceste poeme vor apărea abia în 1989 la Moscova sub titlul Recviem, sugestiv pentru tema suferințelor poporului rus
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
curs de apariție, apoi exclusă din Uniunea Scriitorilor Sovietici. În 1950, sub semnătura ei apar într-un ziar petersburghez versuri elogioase la adresa lui Stalin, fapt explicabil prin dorința ei de a-i fi eliberat fiul din lagărul siberian. Aceste poeme vor apărea abia în 1989 la Moscova sub titlul Recviem, sugestiv pentru tema suferințelor poporului rus în perioada dictaturii staliniste. Poemul fără erou, cea mai lungă lucrare a Annei Ahmatova nu a fost publicat decât în 1976. Cercul de prieteni ai familiei
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]